Steaua Roşie, martie 1969 (Anul 20, nr. 50-75)

1969-03-01 / nr. 50

m PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! FEAUA ROŞIE Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului­­popular judeţean provizoriu Anuil XXI. Nr. 810 (3.405) 1 .Sîmbătă, 6 martie 1969 4 pagini, 80 bani | | ENTUZIASTA ADUNARE ELECTORALĂ DIN CAPITALĂ Campania electorală, care a dominat timp de două luni în­treaga viaţă politică a ţării, a culminat vineri cu o mare adu­nare electorală în cadrul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P­C.R, preşedintele Consiliului de Stat, candidat al Frontului Unităţii­­Socialiste în circum­scripţia electorală nr. 1 — 23 August, pentru alegerile de de­putaţi în Marea Adunare­­Na­ţională, a rostit o amplă cuvin­­tare. Stimulind pe scara întregii naţiuni spiritul civic de înaltă responsabilitate faţă de prezen­tul şi viitorul patriei socialiste, campania electorală s-a desfă­șurat în atmosfera efervescen­tă a interesului politic unanim, al entuziasmului general cu ca­re întregul popor se pregătește să sărbătorească împlinirea u­­nui sfert de veac de la elibera­rea patriei. Larga participare a maselor la dezbaterea multilaterală a problemelor politicii noastre interne şi externe, afirmarea plenară a iniţiativei cetăţeneşti în toate domeniile vieţii prile­juite de întrunirile cetăţeneşti ilustrează democratismul pro­fund în climatul căruia poporul român îşi exercită liber poli­tica sa suverană, croindu-şi soarta potrivit năzuinţelor sa­le supreme. Cu mult înainte de ora în care urma să se desfăşoare ma­rea întrunire electorală, mii de cetăţeni se îndreptau spre Pia­ţa Palatului, din inima Capi­talei, martora atâtor evenimen­te istorice din viaţa poporului nostru în ultimii 25 de ani. Treptat, spaţiu devine neincă­­pător, pe Calea Victoriei, pi­uă spre Palatul Telefoanelor şi spre străzile care converg în marea Piaţă, numărul cetăţeni­lor­ creşte necontenit. Mu­lţimea poartă pancarte , pe care sunt înscrise cuvinte pline de căldu­ră şi încredere in Partidul Co­munist, căruia ii datorăm toa­te cuceririle in opera fără egal înfăptuită de popor. Un freamăt de entuziasm ca­prinele întreaga piaţă, izbuc­nesc urale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă dinspre sediul Comitetului Central al partidu­lui, printr-un culoar viu, for­mat de cetăţeni, spre Palatul Republicii. Mulţimea ovaţio­nează puternic pentru Partidul Comunist Român şi conducerea sa, exprimînd dragostea fier­binte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de patria socia­listă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători răspund cu căldură manifestă­rilor de înaltă preţuire şi entu­ziasm unanim cu care sunt în­­tîmpinaţi. In această revărsare generală de entuziasm se scan­dează numele secretarului ge­neral al CC, al partidului nostru: Ceauşescu! Ceauşescu! Ceauşescu! Această vibran­tă manifestare populară rea­firmă idealurile comune ca­re sudează într-o unitate indes­tructibilă întregul nostru popor în jurul partidului şi guvernu­lui, dă forţă de expresie ade­ziunii ferme a întregii noastre naţiuni la politica internă şi externă marxist-leninistă a partidului, izvorul viu al ener­giilor creatoare spre împlinirea marilor năzuinţe ale socialis­mului şi comunismului. Aceeaşi însufleţire domneşte şi în Sala Palatului. Răsună pu­ternic chemarea „Trăiască vic­toria in alegeri a Frontului U­­nităţii Socialiste“. Pe fundalul scenei, pavoazat cu drapelele partidului şi statului, domină stema ţării şi urarea: „Trăias­că Frontul Unităţii Socialiste“. In sală sunt prezenţi metalur­­gişti, constructori de maşini, textilişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni din marile întreprin­deri industriale de pe teritoriul circumscripţiei electorale 23 August şi de la alte mari uzi­ne bucureştene, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre didactice, tineri studioşi, mili­tari ai forţelor noastre armate, reprezentanţi ai cultelor. La adunare iau parte membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliu­lui de Stat şi ai Guvernului, ai Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, conducă­tori ai organizaţiilor de masă. (Continuare în pag. a 2-a) CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Doresc, în primul rînd, să ex­prim cele mai vii mulţumiri cetă­ţenilor din Circumscripţia I Bucu­reşti, care mi-au acordat încrede­rea lor, propunîndu-mă candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. (Aplau­ze, unuale). Totodată, folosesc a­­cest prilej pentru a adresa calde mulţumiri oamenilor muncii din întreaga ţară pentru încrederea manifestată faţă de toţi candidaţii Frontului Unităţii Socialiste. In a­­ceste manifestări noi vedem o ex­presie a încrederii întregului po­por în Partidul Comunist Român, în politica sa marxist-leninistă, po­litică pe deplin corepunzătoare in­tereselor vitale ale naţiunii noas­tre socialiste. (Aplauze îndelung repetate). In cursul depunerii candidaturi­lor pentru Marea Adunare Naţio­nală şi pentru consiliile populare, în cadrul campaniei electorale, au avut loc nenumărate întîlniri, a­­dunări şi mitinguri la care au participat milioane de cetăţeni. Caracteristica principală a acestor manifestări este dezbaterea des­chisă şi multilaterală a probleme­lor dezvoltării patriei noastre, a căilor pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cul­tural al întregului popor. (Aplauze puternice). Se poate spune că în­treaga campanie electorală s-a transformat într-o uriaşă manifes­tare a unităţii poporului nostru în jurul partidului şi guvernului, a voinţei nestrămutate a tuturor ce­lor ce muncesc de a înfăptui­ ne­abătut politica internă şi externă a partidului şi guvernului. (Aplau­ze puternice). Criticile aduse muncii unor con­silii populare şi altor instituţii de stat şi obşteşti, propunerile făcute cu acest prilej, sînt tot atîtea do­vezi ale preocupării maselor largi populare de a asigura înfăptuirea fermă a politicii partidului. Marea Adunare Naţională, consiliile popu­lare ce vor fi alese, toate organele de partid şi de stat au datoria de a studia cu toată atenţia probleme­le ridicate în dezbaterile publice din cadrul campaniei electorale şi de a lua măsurile ce se impun pen­tru soluţionarea lor corespunză­toare. Acum, la încheierea campaniei electorale, putem constata cu sa­tisfacţie că ea a prilejuit o largă confruntare de păreri asupra tutu­ror problemelor economico-sociale actuale ale ţării, asupra activităţii desfăşurate pentru traducerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală a patriei. Campania electorală s-a desfă­şurat sub semnul profundului de­mocratism al noii noastre orîn­­duiri, creat pe fundamentul cuce­ririlor revoluţionare ale oameni­lor muncii, al măsurilor adoptate de partid şi de stat pentru asigu­rarea condiţiilor necesare partici­pării plenare a maselor populare la conducerea ţării. (Aplauze). De­mocratismul nostru socialist îşi găseşte în aceste zile o puternică expresie în faptul că oamenii muncii dezbat principalele aspecte ale politicii noastre interne şi ex­terne care privesc prezentul şi vii­torul patriei, se consfătuiesc cu candidaţii Frontului Unităţii So­cialiste, cei cărora la 2 martie ur­mează să le dea mandatul de re­prezentanţi în organele puterii — Marea Adunare Naţională şi con­siliile populare — asupra proble­melor gospodăririi ţării, a oraşelor şi comunelor, îşi exprimă liber o­­pinia, voinţa şi aspiraţiile. Clima­tul de intensă activitate socială şi politică existent în întreaga ţară demonstrează că poporul nostru este cu adevărat liber şi stăpîn în patria sa, suveran în exercitarea puterii, că el îşi hotărăşte singur spar­taic corespunzător intereselor sale supreme. (Aplauze îndelung repetate). Aceasta insuflă fiecărui cetăţean, indiferent de categoria socială, profesiune sau naţionali­tate, convingerea că se poate afir­ma neîngrădit pe tărâmul vieţii sociale, că îşi poate manifesta ne­stingherit energia, capacitatea şi talentul în slujba patriei, a pro­gresului României pe drumul so­cialismului şi comunismului. (A­­plauze puternice, urale). Stimaţi tovarăşi, Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist; această împre­jurare conferă alegerilor de la 2 martie 1969 o însemnătate şi o semnificaţie deosebită. Aceste ale­geri prilejuiesc un bogat bilanţ de realizări, de succese remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea partidului comunist, pe drumul făuririi socialismului, al înfloririi patriei, al bunăstării şi fericirii. Cei mai în vîrstă îşi reamintesc în ce situaţie se găsea ţara noas­tră acum 25 de ani. Subordonarea faţă de Germania nazistă, partici­parea, alături de forţele hitleriste, la războiul împotriva Uniunii So­vietice, jefuirea bogăţiilor ţării de către armatele germane aduseseră România la marginea catastrofei naţionale. In acele condiţii, do­­vedindu-se la înălţimea răspunde­rii sale revoluţionare, naţionale, Partidul Comunist Român a acţio­nat cu fermitate, in unitate cu for­ţele muncitori­­i, democratice, na­ţionale, pentru răsturnarea dicta­turii fasciste, ieşirea din războiul antisovietic şi alăturarea ţării noastre la coaliţia antihitleristă în lupta pentru eliberarea deplină a patriei şi zdrobirea definitivă a Germaniei fasciste. (Aplauze puter­nice). Desfăşurarea evenimentelor es­te cunoscută şi nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Vreau însă să subliniez­ că fără înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944 România s-ar fi găsit într-o situaţie greu de imaginat. Consi­der că îndeplinesc o îndatorire sfintă exprimînd, şi cu acest prilej, recunoştinţa întregului nostru po­por faţă de cei care au luptat pen­tru eliberarea ţării şi care nu se mai află astăzi printre noi. (Aplau­ze puternice). Doresc, de asemenea, să subli­niez şi acum că poporul nostru dă o înaltă preţuire contribuţiei ho­­tărîtoare adusă de Uniunea Sovie­tică, de Armata Roşie, la înfrin­­gerea fascismului şi la eliberarea totală a României. (Aplauze pu­ternice). Lupta purtată în comun de ostaşii români şi sovie­tici a pus bazele prieteniei de tip nou între popoarele nostre. Consider, de asemenea, de dato­ria mea, să amintesc şi de con­tribuţia ostaşilor celorlalte ţări a­­liate la zdrobirea fascismului. Vreau să subliniez totodată impor­tanţa luptei eroice duse de toate popoarele cotropite, în frunte cu partidele comuniste, împotriva hit­­lerismului. Lupta forţelor patrio­tice împotriva ocupanţilor fascişti a avut un rol deosebit în cucerirea victoriei, demonstrînd încă o dată că nici o forţă din lume nu poate îngenunchia popoarele hotărîte să-şi apere, cu preţ­ul celor mai mari jertfe, libertatea şi indepen­denţa. (Aplauze îndelung repetate). Am făcut această evocare pen­tru a pune mai clar în lumină profundele schimbări săvîrşite în cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea ţării. Atît înfăptuirea actului istoric de la 23 August, cit şi toate marile transformări de pînă acum în structura socie­tăţii noastre, in modul de viaţă al poporului, se datoresc Partidului Comunist Român care s-a devenit la înălţimea măreţei sale misiuni istorice, la înălţimea răspunderii faţă de naţiunea noastră, faţă de cauza socialismului şi comunismu­lui. (Aplauze puternice, urale şi ovaţii). Dragi tovarăşi, In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, întrea­ga energie creatoare a poporului nostru a fost îndreptată spre înde­plinirea programului adoptat de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute în primii trei ani ai cincinalului, şi prevederile pr. 1969 sunt superioare planului; ele dovedesc realismul Directivelor Congresului, dîndu-ne convingerea că cincinalul va fi nu numai reali­zat, ci şi depăşit. Ritmul anual de creştere a producţiei industriale a fost în aceşti trei ani de peste 12 la sută, în chimie ritmul a fost de 21 la sută, în construcţiile de maşini de 16 la sută, în energia electrică de 20 la sută, în indus­tria uşoară de 12 la sută. Un ac­cent deosebit s-a pus pe produc­ţia de maşini-unelte, pe electroni­că şi electrotehnică, ramuri pentru care s-au întocmit programe spe­ciale conţinîni prevederi de dez-11 ■ I i" » iî : , voi tare cu mult superioare celor cuprinse in­ planul cincinal. In ultimii ani au fost adoptate o serie de măsuri­ în direcţia or­ganizării mai bune a muncii, fo­losirii mai raţionale a capacită­ţilor de producţie, reducerii chel­tuielilor materiale de producţie, creşterii eficacităţii economice. Re­zultatele pozitive obţinute în aceste direcţii intr-un mare număr de întreprinderi evidenţiază rezerve­le deosebite existente în industria noastră. In domeniul agriculturii, cu toate condiţiile climaterice nefavo­rabile din 1968, în ultimii trei ani producţia a crescut cu circa 12 la sută, asigurîndu-se în condiţii bune aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Merită subliniate rezultatele pozitive ob­ţinute de întreprinderile agricole de stat ca urmare a măsurilor de îmbunătăţire a organizării activi­tăţii lor. Recenta plenară a con­ducerii uniunilor cooperatiste a reliefat, de asemenea, progresele obţinute în consolidarea economică a unui număr tot mai mare de cooperative agricole de producţia. Agricultura noastră socialistă — cooperatistă şi de stat — şi-a dove­dit din plin trăinicia, superiori­tatea. In aceşti ani, statul a alocat peste 160 de miliarde lei pentru in­vestiţii, cea mai mare parte a mij­loacelor materiale şi financiare fiind îndreptată spre dezvoltarea bazei tehnico-materiale a industriei şi agriculturii. In ultimii trei ani au intrat în producţie circa 700 mari capacităţi industriale, însemnate sume au fost alocate pentru dez­voltarea învăţămîntului şi cercetă­rii ştiinţifice. In acelaşi timp, sta­tul a acordat o atenţie sporită construcţiilor de locuinţe, spitale, creşe şi alte edificii social-cultura­­le. In perioada la care mă refer, ve­nitul naţional a crescut cu circa 8 la sută anual, ceea ce a permis atit alocarea unor sume sporite pentru acumulări — circa 30 la sută din venitul naţional — cit şi­­creşterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. După cum se ştie, încă în 1967, cu un an mai devreme decit se prevăzuse, au fost mărite salariile mai mi­c, de aceste sporuri au beneficiat peste 1.000.000 de salariaţi. Pen­siile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salariile oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este adevărat, în acelaşi timp, unele preţuri au fost corectate în sen­sul măririi lor, aceste măsuri au fost determinate de faptul că acti­vitatea sectoarelor respective era deficitară. Paralel, însă preţurile la o serie de produse au fost re­duse. Bilanţul ansamblului măsu­rilor luate în domeniul nivelului de trai este pozitiv; veniturile rea­le ale salariaţilor au crescut cu peste 14 la sută în 1968 faţă de 1965; în aceeaşi perioadă venitu­rile reale ale ţărănimii au crescut cu circa 13 la sută. In felul aces­ta, sunt condiţii ca prin măsurile de majorare a salariilor, în 1970 să se realizeze prevederile Congre­sului al IX-lea cu privire la creş­terea nivelului de trai al celor ce muncesc. (Aplauze puternice). Ţi­­nînd seama că salariaţii cu venituri mai mici şi cu copii fac mai greu faţă cerinţelor traiului, Comitetul Executiv a hotărît ca, începînd de la 1 martie a. c. să se sporească alocaţia pentru copii cu 30 de lei de fiecare copil, pentru salariaţii care au salarii pină la 1.300 lei. (Aplauze). In acest fel, această ca­tegorie a populaţiei va beneficia a­­nual de venituri suplimentare de circa 700 milioane de lei. (Aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a eco­nomiei naţionale a asigurat crea­rea a numeroase noi locuri de muncă, numărul salariaţilor cres­­cînd cu aproape o jumătate de milion. Aceasta a făcut ca şi fon­dul de salarii să sporească pe an­samblu cu peste 14 miliarde lei. Ca urmare, fondul de mărfuri des­făcute prin comerţul de stat şi cooperatist a sporit cu 28,8 la sută în 1968 faţă de 1965. Aceste date sintetice vorbesc e­­locvent despre consecvenţa cu care partidul şi guvernul înfăp­tuiesc programul de ridicare a ni­velului de trai material şi spiri­tual al poporului — ţelul suprem a! politicii noastre, al întregii noas­tre activităţi. (Aplauze îndelun­gate). Desigur, vorbind despre creşterea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase familii de oameni ai muncii care au încă venituri mici şi care fac cu greu faţă necesită­ţilor vieţii. Trebuie să spunem că mai avem încă mult de făcut pen­tru a asigura un nivel de viaţă corespunzător pentru toţi cetăţenii patriei noastre. Tocmai de aceea este necesar să ne concentrăm toa­te eforturile în direcţia dezvol­tării tot mai rapide a economiei naţionale şi, pe această bază, să creăm condiţiile necesare sporirii veniturilor celor ce muncesc, creş­terii nivelului­­de trai material şi cultural al întregului popor. Vom face totul pentru a realiza cit mai curînd acest obiectiv. (Aplau­ze puternice, urale şi ovaţii înde­lungate). Evidenţiind toate marile noastre realizări nu omitem că in­activi­tatea desfăşurată în această pe­rioadă au fost şi lipsuri. In une­le ramuri şi sectoare, în unele întreprinderi şi instituţii, în mun­ca unor organe de partid şi de stat persistă neajunsuri care se re­flectă în viaţa economică, în re­zultatele obţinute în producţie. Nu peste tot mijloacele materia­le şi financiare sunt folosite raţio­nal şi economic. Mai avem capa­cităţi de producţie neutilizate încă integral. După unele calcule sumare, prin mai buna organiza­re a producţiei şi a muncii, prin folosirea integrală a actualelor ca­pacităţi şi prin alte măsuri teh­­nico-organizatorice s-ar putea ob­ţine, fără cheltuieli suplimentare, un spor de producţie de 15— 20 la sută. Desfăşurarea rit­mică a procesului de producţie este influenţată, de asemenea, ne­gativ şi de lipsurile ce se mai manifestă în aprovizionarea teh­­nico-materială a întreprinderilor. Insist în mod deosebit asupra acestor deficienţe, pentru că li­chidarea lor trebuie să stea în cen­trul atenţiei organelor de partid şi de stat, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din întreprin­deri. Rezerve mari avem şi în dome­niul investiţiilor, cu toate redu­cerile de cost obţinute în ultimii doi-trei ani, construim încă scump: pe alocuri se mai menţine tendinţa spre grandomanie. Este simptomatic în acest sens faptul că şi presa şi televiziunea ne pre­zintă mai mult aspectul arhitec­tonic al construcţiilor, diu latura lor funcţională, nu eficienţa econo­mică a investiţiilor care depinde în primul ringl, de dotarea cu maşini şi utilaje, buna utilizare a teh­nicii noi. Nici ritmul executării unor investiţii nu este încă mul­ţumitor. Chestiunea realizării la timp şi în cele mai bune condiţii a investiţiilor trebuie să devină o preocupare majoră, constantă, pentru toate departamentele, pen­tru toate întreprinderile, pentru toate organele de partid şi de stat. Am făcut unele remarci critice în legătură cu anumite aspecte ale activităţii noastre economice cu convingerea că oamenii muncii — stăpînii tuturor bogăţiilor ţării — înţeleg faptul că stă în puterea noastră să lichidăm în cel mai scurt timp lipsurile, să asigurăm progresul rapid al desăvîrşirii con­strucţiei socialismului în România. (Aplauze puternice). Marile realizări în dezvoltarea economico-socială a ţării noastre au cerut eforturi mari din partea întregului nostru popor. Fiecare cetăţean are însă satisfacţia de a putea spune că aceste eforturi n-au fost zadarnice. România a devenit într-o perioadă istorică scurtă o ţară cu o industrie puternică, în plină dezvoltare, şi cu o agricul­tură în plin proces de moderni­zare, cu o ştiinţă şi o cultură a­­vansată. In realizarea acestor remarcabi­le progrese, eforturile mari ale poporului român s-au împletit cu efectele pozitive ale dezvoltării co­laborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice cu toate ţările sistemului mondial socialist. Noi apreciem rolul important al cola­borării economice cu ţările mem­bre ale Consiliului de Ajutor E­­conomic Reciproc şi cu celelalte ţări socialiste şi suntem­ hotărîţi să acţionăm şi în continuare pentru dezvoltarea acestor relaţii. (Aplau­ze). In această colaborare vedem calea sigură a progresului fiecărei ţări socialiste şi, totodată, a creş­terii forţei economice a întregului sistem socialist mondial — care nu se poate baza decit pe înflo­rirea economico-socială a fiecărui stat socialist. (Aplauze). In acelaşi timp, pentru ţara noastră au avut şi au importanţă şi relaţiile de colaborare şi coope­rare economică şi tehnico-ştiiinţifi­­că atît cu ţările capitaliste mai a­­vansate, cit şi cu ţările în curs de dezvoltare. Noi pornim de la rea­litatea incontestabilă că în condi­ţiile uriaşului progres tehnico­­ştiinţific contemporan, progresul rapid al fiecărei ţări este legat de participarea activă la diviziunea internaţională a muncii. Orice izolare nu poate duce decit la stag­nare, la rămînere în urmă, cu re­percusiuni adinei asupra întregii dezvoltări economico-sociale a ţă­rii respective. Tocmai de aceea, ţara noastră va dezvolta şi în vii­tor relaţii de colaborare şi coope­rare multilaterale cu toate ţările, indiferent de orinduirea lor socia­lă, pe baza avantajului reciproc şi a neamestecului în treburile inter­ne. (Aplauze îndelungate). Stimaţi tovarăşi, Tot ce a înfăptuit poporul ro­mân în acest sfert de veac demon­strează justeţea politicii marxist­­leniniste a partidului nostru, care a aplicat în mod creator legile generale ale construcţiei socialiste la condiţiile concrete ale României. Pe drumul făuririi depline a socia­lismului în patria noastră sînt ne­cesare încă eforturi mari în toate domeniile de activitate. Pentru a asigura realizarea programului e­­laborat de Congresul al IXTea şi a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului avem în continuare de înfăptuit planurile pe anii 1969— 1970. Avem toate condiţiile pentru atingerea măreţelor obiective pe care partidul le-a pus în faţa po­porului nostru. Suntem­ convinşi că, prin munca avîntată a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelec­tualităţii, a tuturor celor ce mun­cesc fără deosebire de naţionalita­te, vom traduce în viaţă actualul plan cincinal de dezvoltare multi­laterală a patriei noastre. Frontul Unităţii Socialiste îşi ia angaja­mentul să facă totul pentru a asi­gura mersul tot mai ferm al Ro­mâniei pe calea progresului şi ci­vilizaţiei socialiste. (Aplauze pu­ternice, îndelung repetate, ovaţii şi urale). Paralel cu intensa activitate pentru realizarea cincinalului ac­tual, pe baza hotărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, în prezent se elaborea­ză planul cincinal pentru perioada 1971—1975 şi liniile directoare ale programului de dezvoltare a Ro­mâniei pînă în 1980. Ţin să subli­niez importanţa deosebită a vii­toarelor două planuri cincinale ale ţării noastre, rolul lor hotăritor pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialismului în Româ­nia, pentru crearea condiţiunilor necesare trecerii treptate spre co­munism. (Aplauze puternice). O­­biectivul lor fundamental va fi realizarea unei industrii moderne, puternice şi a unei agriculturi înaintate care să asigure din bel­şug produse agro-alimentare — crearea, pe această bază, a condi­ţiilor pentru satisfacerea cit mai deplină a cerinţelor materiale şi spirituale ale tuturor membrilor societăţii. Totodată, prin făurirea deplină a socialismului, orinduirea cea mai dreaptă şi mai umană din cite a cunoscut omenirea până a­­cum, înţelegem asigurarea, la sca­ra întregii societăţi, a egalităţii şi echităţii sociale, dezvoltarea de­mocraţiei socialiste în toate sec­toarele de activitate, crearea con­diţiilor pentru participarea, la toa­te nivelurile, a maselor largi popu­lare la elaborarea şi aplicarea ho­tărîrilor privind desfăşurarea în­tregii vieţi economice şi politice. Următorul plan cincinal, ca şi liniile directoare de dezvoltare pi­nă în 1980, vor pune în centrul eforturilor noastre economice con­tinuarea în ritm susţinut a indus­trializării ţării. Ne propunem ca în această perioadă să lichidăm in mare măsură rămînerea în urmă faţă de ţările cu o industrie avan­sată şi să ne apropiem de nive­lul lor de dezvoltare, atît din punct de vedere al producţiei pe locuitor, al productivităţii muncii, cit şi al venitului naţional, şi deci al nive­lului de trai material şi spiritual. (Aplauze). înfăptuirea acestui o­­biectiv este hotărîtoare pentru construcţia deplină a socialismu­lui în ţara noastră. Pentru reali­zarea sa vom concentra eforturile in următoarele direcţii principale: valorificarea superioară a materii­lor prime interne; dezvoltarea cu prioritate a bazei energetice şi a producţiei de energie electrică; dezvoltarea producţiei siderurgice prin realizarea în 1975 a circa 10 milioane tone oţel şi creşterea pon­derii oţelurilor aliate şi de calita­te superioară; diversificarea şi ri­dicarea calităţii tehnice a produc­ţiei industriei construcţiilor de ma­şini, acordîndu-se o mai mare a­­tenţie producţiei de maşini-unelte de tehnicitate superioară; asigura­rea unui ritm m­ai înalt de dezvol­tare a industriei electrotehnice și electronice; accelerarea dezvoltă­ (Continuare în pag a 3-a)­ ­. j.. ... \ r 1 vr. ■ '

Next