Steaua Roşie, aprilie 1969 (Anul 20, nr. 76-101)

1969-04-01 / nr. 76

Anul XXI. Nr. 76 (3.431) Mărfi, 1 aprilie 1969 4 pagini, 30 bani (Fotó: PAVEL MAI,ARIK) Un puternic stimulent pentru sporirea eficienţei activităţii economice Zilele trecute s-a dat publi­cităţii o nouă hotărîre a Consi­liului de Miniştri prin care, nu­mai a. c., în în­treprinderile industriei locale se trece la generalizarea experi­mentării noului sistem de sala­rizare şi ridicare a salariilor. In legătură cu condiţiile aplicării acestei hotărîri în întreprinde­rile judeţului Mureş, un redac­tor al ziarului nostru a avut o convorbire cu tovarăşul PAVEL CHIOREANU, economist, vice­­­­preşedinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean. Iată ce am aflat: — In industria judeţului nos­tru, întreprinderile industriei locale ocupă o pondere destul de importantă — circa 7 la su­tă. Cei 6­500 salariaţi din a­­cest domeniu realizează pentru piaţa internă şi cea externă o producţie anuală în valoare de 650 milioane de lei. Pot afirma că , muncitorii, inginerii, tehnicienii, toţi sala­riaţii industriei locale au pri­mit cu o deosebită satisfacţie şi interes recenta hotărîre, con­form căreia salariul va spori in medie cu 9 la sută. Aceasta­­ înseamnă că în judeţul nostru, în următoarele 9 luni din acest an, salariile lucrătorilor din in­dustria locală vor spori cu 5,7 milioane lei. Dacă avem în ve­dere şi majorarea salariilor mici efectuată în 1967, sporul de salarii va depăşi 13 la sută. — In ce etapă se află lucră­rile pregătitoare, care să asi­gure aplicarea la timp şi în ce­le mai bune condiţii a noului sistem de salarizare în indus­tria locală?­­ Pregătirea acestei importan­te acţiuni, cu un destul de mare volum de lucrări, a început în­că la finele anului trecut. De un mare ajutor ne-a fost experien­ţa acumulată la întreprinderea „Republica“ din Reghin, care a experimentat noul sistem de salarizare încă din luna iunie 1968. Acţiunile şi studiile în­treprinse de noi au vizat toate laturile activităţii întreprinde­rilor, îndeosebi revizuirea pro­ceselor tehnologice, a docu­mentaţiilor tehnice, a normelor de muncă anticipat, f­orma­tori­i întreprinderilor au luat parte la instructaje organizate la Tg.­­. Mureş._ şi nr .Capitală­ ;In con­­tinuare, am trecut­ la­ elaborarea­ a circa 2.000 de studii de nor­mare, am analizat în parte si­tuaţia fiecărui muncitor, am stabilit vechimea şi continuita­tea în muncă. . îndeosebi acest ultim aspect s-a dovedit deose­bit de complicat, necesitînd un consum foarte mare de muncă, întrucit s-au constatat multe nereguli şi superficialitate în completarea datelor din cartea de muncă a salariaţilor. După ce s-au afişat listele cu conti­nuitatea în muncă — întocmite pe baza documentelor existen­te — am primit un număr ma­re de reclamaţii care, ulterior, au fost soluţionate. In concluzie, pot arăta că in prezent toate lucrările pregăti­toare privind generalizarea ex­perimentării noului sistem de salarizare sunt încheiate. — Ce avantaje şi reglemen­tări aduce noul sistem de sala­rizare în industria locală? — Ca şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale, şi în industria locală noul sistem de salarizare are o importanţă deosebită, întrucit el aşează pe baze realiste principiul cointe­resării şi răspunderii materiale. Se realizează o mai strînsă co­relare şi dependenţă între rea­lizarea normelor şi a planului de producţie şi cantitatea, ca­litatea şi importanţa socială a muncii prestate. Pină acum sa­lariul de bază reprezenta nu­mai circa 70 la sută din cîşti­­gurile realizate, în unele locuri de muncă nici chiar atît. Pregătind din timp întregul volum de lucrări legate de apli­carea noului sistem de salariza­re, în lunile care au trecut am avut prilejul să urmărim ce modificări ar interveni după a­­plicarea recentelor hotărîri. Am constatat că noile norme s-ar realiza în jurul lui 100 la sută, în timp ce salariul de bază ar reprezenta 95—97 la sută din totalul ristigului realizat Pentru lucrătorii din indus­tria locală recenta hotărîre are .j (»„mar.e. irpppctantă, și ,prip pre­­­­vederea care se­ referă la fap­tul că se pot acorda gratificaţii pentru lucrătorii cu vechime în­delungată şi neîntreruptă în a­­ceeaşi întreprindere. Această prevedere este deosebit de pre­ţioasă întrucât fluctuaţia mare de cadre din industria locală a avut şi mai are o influenţă ne­gativă asupra realizărilor din a­­ceastă ramură. De pildă, vechi­mea medie a muncitorilor din industria locală este de 3,5 ani, fapt ce s-a făcut simţit în pro­ducţie.­­ Paralel cu aplicarea nou­lui sistem de salarizare, colecti­vele întreprinderilor sunt che­mate să-şi îmbunătăţească şi mai mult activitatea astfel ca fondurile alocate să fie acope­rite printr-un spor de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, prin reducerea cheltu­ielilor de producţie. Ce s-a în­treprins în acest sens in indus­tria locală? (Continuare în pag. a 2-a­ ÎS V ' ar ■* .; Pe șantierul Fabricii de mașini de calculat. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! TEMA KO­­RGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN O lucrare de mare actualitate în agricultură: PLANTAREA POMILOR $10 BILEI DE SIE Fără îndoială că plantarea po­milor se recomandă și este bine să se facă toamna. Dacă în acest anotimp lucrarea nu s-a putut exe­cuta, atunci neapărat plantatul pomilor trebuie făcut primăvara cit mai timpuriu. , Pornind de la aceste considerente să vedem cum stau lucrurile în judeţul nostru. In total, pepinierele din Reghin şi Sîngeorgiu de Pădure, prin Agro­­sem, pun la dispoziţia agriculturii peste 180.000 de pomi, din care 89.000 sunt planificaţi a se planta de căte cooperativele agricole. Din aceştia , deşi Agrosem Tg.-Mu­­reş a anunţat cu multe zile în urmă prin două telegrame fiecare C.A.P. cum şi de unde se pot ridi­ca pomii, totuşi pină la data de 26 martie au fost ridicaţi abia 45.000. In unităţi ca: Dedrad, Gorneşti, chiar dacă nu au av­ut in plan a planta pomi în acest an, totuşi s-a ajuns la concluzia că sunt posibi­lităţi de extindere a livezii, ceea ce i-a determinat să ridice cu multe zile în urmă mari cantităţi de altoi. In alte cooperative agri­cole ca: Băla, Breaza, Căpuş, trans­portul pomilor de la pepiniere s-a terminat. Deşi timpul este înain­tat, totuşi pină la 27 martie în cooperativele agricole din judeţul nostru plantatul s-a făcut doar prin completări de goluri şi foar­te puţin un U.U.. »o«, t-t..­• de lucruri este determinată în ma­re măsură şi de încetineala cu care se hotărăsc unele cooperativii agricole să-şi procure materialul săditor. Asemenea aspecte am gă­sit chiar şi la unităţi fruntaşe cum este C.A.P. Acăţari. La data efectuării raidului-anchetă — 25 martie — cooperativa terminase de plantat pomii pe 5 ha, dar nu avea asigurat altoi pentru alte 5 ha. încet se lucrează şi la coope­rativa agricolă din Sărmaş. Du­pă ce s-au terminat de completat golurile în plantaţia de nuci, nu s-au luat măsuri corespunzătoare pentru a se asigura condiţii de sădire a pomilor pe cele 8 ha — pe cit se prevede a se extinde li­vrarea în acest an. Marţi nu a­­veau încă aduşi pomii necesari de la pepiniera din Reghin. Intr-o a­­semenea situaţie se află şi alte co­operative ca cele din Neaua care din 6.500 pomi a ridicat doar 2.000 sau Ripa care are rezervaţi la pepiniere 4.500, Livezeni 2.000, Iara de Mureş 5.000, Cipău 1.250, Ghindari 1.500 etc. Raidul anchetă a mai scos în evidenţă faptul că deşi multe sec­ţii de tractoare sunt dotate cu burghie speciale pentru săpatul gropilor pentru pomi, totuşi a­­cestea stau nefolosite la Sărmaş, Crăciuneşti etc. In perioada actuală, paralel cu plantarea pomilor sunt în curs de desfăşurare şi lucrările de pregă­tire în vederea înfiinţării de noi plantaţii de viţă de vie. Asemenea plantaţii sunt prevăzute a se face in 14 cooperative agricole din ju­deţul nostru pe o suprafaţă de 57 ha teren desfundat din toam­na anului­ trecut. Aprovizionarea cu viţe se face destul de operativ. Unele cooperative solicită de la Agrosem chiar să le suplimenteze repartiţiile. Că interesul pentru extinderea viţei este mare, reiese şi din următorul exemplu. Coope­rativa agricolă Corneşti-Mureş are de plantat viţă în acest an pe 15 hectare. Din toamnă au fost des­fundate 18 ha şi s-a făcut aprovi­zionarea cu 75.000 viţe. Intru­­cît pe 2 ha erau multe izvoare, din timp pe 500 m s-au făcut dre­naje. In prezent, aici se lucrează la pichetatul terenului, la săpatul gropilor. Raidul-anchetă a scos în evi­denţa captul ca deşi perioada op­timă de plantare a viţei se a­­propie, totuşi picheţatul şi săpatul gropilor au început în puţine u­­nităţi agricole. De asemenea, une­le C.A.P. nu se grăbesc să-şi ridi­ce viţa solicitată, ea puţind fi ri­dicată în orice zi de la Agrosem Tg.-Mureş. In asemenea situaţie sunt cooperativele agricole din: A­­căţari cu 50.000 viţe, Pănet 29.000, Urnei 15.000, Mitreşli şi Valea Largă cu cite 14.000, Gogan 18.000, Glodeni 17.800, Cucerdea şi Şincai cu cite 7.000, Ceuaş cu 8.400 ele. Se impune deci ca specialiştii mai ales, consiliile de conducere din aceste cooperative agricole să depună mai mult interes pentru procurarea materialului săditor, precum şi urgentarea lucrărilor pregătitoare pentru ca plantatul viţei de vie să fie făcut în perioa­da optimă. REMUS CÂMPEAN Cuptor modern de calcinat La întreprinderea „Republi­ca" din Reghin se dezvoltă şi modernizează turnătoria de oţel. Din fonduri de mică mecaniza­re, ce întrec trei milioane de lei, s-a extins spaţiul de pro­ducţie, s-au executat două ma­şini moderne de presat modele din ceară etc. Recent, s-a ter­minat execuţia şi a intrat în probele tehnologice încă un cup­tor de calcinat cu vatră mobilă. Noile lucrări ce se realizează la Cea mai populară colecţie be­letristică din ţara noastră, cu o reputată tradiţie, „Biblioteca pentru toţi“, aniversează în noua sa formă 500 de numere — o dată cu apariţia volume­lor „Visuri în vuietul vremii“ şi „Floarea din prăpastie“ de Al. Philippide. Noua serie a „Bibliotecii pen­tru toţi", a cărei apariţie a în­ceput in luna ianuarie 1960, a­­flată la jumătatea drumului ei spre numărul 1.000, continuă cele mai bune tradiţii ale vechii „Biblioteci pentru toţi“ (apă­rută in 1895). In cei 9 ani de apariţie în forma sa nouă, co­lecţia a atins — prin cele 500 de numere ale sale — tirajul turnătoriu de oţel, în mare par­te terminate, fac posibilă reor­ganizarea întregului flux tehno­logic, mecanizar­ea mai multor lucrări, reducerea manoperei şi în mod deosebit a efortului fi­zic la operaţia de presat mode­le. Astfel, se creează condiţii pentru creşterea simţitoare a productivităţii muncii şi de sporire a producţiei de piese turnate din oţel, de la 400 de tone la 600 de tone anual, general de peste 35 de milioane de exemplare. Unele titluri, de pildă, (Emi­­nescu — Poezii) au apărut în­­tr-un tiraj de 490.000 exempla­re, G. Coşbuc (Poezii, 3 ediţii) 335.000 ex„ Liviu Rebreanu (Ion, 3 ediţii) 260.000 de exem­plare, Ion Creangă (Amintiri, Poveşti, Povestiri — 2 ediţii) 210.000 exemplare, George Căli­­nescu (Enigma Otiliei — 2 edi­ţii) 160.000 exemplare, Lucian Blaga (Poezii) 105.000 exempla­re, Octavian Goga (Poezii — 2 ediţii) 180.000 exemplare, Flori din poezia populară, 2 ediţii, 130.000 exemplare, IL Sienkie­­wicz (Potopul) 152.000 de exem­plare. „Biblioteca pentru toţi“ la nr. 500 La export Produsele executate de co­lectivul Fabricii de confecţii „Tîrnava“ din Sighişoara de­vin tot mai solicitate de la an la an, atît pe plan intern cit şi peste hotare. Dacă în primul trimestru al anului 1968 fabrica nu exporta­se nici un produs, in perioada de la 1 ianuarie 1969 şi pină în prezent, produsele fabricii „Tîr­nava“ au fost expediate cu di­ferite destinaţii în străinătate. Astfel, peste 200.000 de cămăşi confecţionate din diferite arti­cole (Gelu, Liviu, Martinela etc.), au fost exportate in U.R.S.S., R.F.G., Suedia şi O­­landa, iar 3.500 de pijamale au fost expediate cu destinația Austria. In felul acesta planul de export pentru trimestrul I a fost depăşit cu peste 30.000 lei. SEPTIMIA DIMA Reparaţii de obiecte electronice Producerea şi desfacerea unei game tot mai largi de obiecte electronice — televizoare, apa­rate de radio şi altele — a im­pus de la sine lărgirea continuă a prestărilor de servicii în ate­liere şi la domiciliu. Cooperati­va „Metalul" din Tg.-Mureş (A­­telierul de reparaţii televizoa­re, radio şi picup) a mai în­fiinţat în judeţ un traseu pe care, o dată pe săptămînă, lu­crătorii atelierului se vor depla­sa pentru repararea sau colecta­rea aparatelor amintite. Traseul cuprinde următoarele localităţi: Ernei — Icland — Cărăuşeri — Hodoşa — Dămieni — Mătrici — Eremit şi Cîmpul Cetăţii. In curînd, în comunele Band, Riciu şi Miercurea Nirajului, cooperativa „Metalul“ va în­fiinţa puncte de reparaţie pen­tru obiecte electronice. Ele vor funcţiona o dată pe săptă­mînă. Deser­virea populaţiei în aceste puncte se va face de că­tre lucrătorii atelierului din Tg.-Mureș. CU PLANUL TRIMESTRIAL DEPĂŞIT Prin folosirea integrală a capacităţilor de producţie, pe baza asigurării unei mai bune întreţineri şi funcţionări a instalaţiilor şi utilajelor, Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş, a îndeplinit planul trimestrului I cu 3 zile înainte de termen, la indicatorii producţia globală şi producţia marfă. Pină la sfîrşitul trimestrului, lucrătorii combinatului au dat peste plan circa 600 tone de amoniac, 1.100 tone de azotat de a­­moniu şi o producţie globală suplimentară de 3.800.000 lei. * Organizind mai bine producţia, prin asigurarea unei aprovi­zionări ritmice cu materie primă, îndeosebi la hala metalurgică şi îmbunătăţirea colaborării in producţie cu celelalte întreprin­deri, lucrătorii de la „Prodcomplex“ au îndeplinit planul produc­ţiei marfă cu trei zile înainte de termen. Volumul producţiei obținute peste pian, tivrată şi destinată livrării, în acest trimestru, se ridică la circa 1.000.000 de lei. — T*/ Buna deservire a populaţiei — în atenţia organizaţiilor U.T.C. ' . ‘! ’ - ■' Din iniţiativa Comisiei politico­­ideologice a Comitetului judeţean U.T.C. Mureş a avut loc o masă rotundă pe tema bunei deserviri a populaţiei, de către cooperativa „Igiena“. S-au dezbătut probleme legate de etica comportamentului faţă de clienţi, despre participarea ti­neretului din organizaţia U.T.C. — „Igiena“ la realizarea sarcini­lor de plan, despre promovarea tineretului pe treptele calificării profesionale. Participanţii , din partea con­siliului de conducere a cooperati­vei, a comitetului U.T.C. — Igie­na, au dat răspunsuri la proble­mele ridicate, de invitaţi — re­prezentanţi ai celorlalte organiza­ţii U.T.C. din municipiul Tg.-Mu­reş. Discuţiile au avut un caracter constructiv; ele s-au purtat în li­mitele principialităţii — întreaga „masă rotundă" dovedindu-se un bun început de drum pentru seria manifestărilor ce figurează în pla­nul tematic al Comisiei politico­­ideologice a Comitetului judeţean U.T.C. Mureş — axate pe tema bunei deserviri a populației. N. O. SAVEN­I Pagina a 3-a : SPORT Specializare în re­ţeaua cooperaţiei de consum Formele de desfacere a măr­furilor prin cooperaţia de con­sum se diversifică an de an. Astfel, în prezent se organizea­ză o specializare a reţelei co­merciale in mediul rural mai a­­les în centrele muncitoreşti, pe traseele turistice şi în comune dezvoltate. Se practică pe sca­ră tot mai largă formele de au­toservire, expunerea deschisă a mărfurilor prin expoziţii cu vînzare. Pentru acest an în me­diul rural vor funcţiona un nu­măr de 19 unităţi independente specializate pe diferite mărfuri şi 48 de raioane cu forme avan­sate de vînzare. La­­ R. U. M. Reghin UTILAJE NOI întreprinderea de reparat utilaje şi mecanisme din Re­ghin execută în ultimul timp şi o serie de maşini şi instalaţii noi, destinate sec­toarelor de exploatare şi u­­nităţilor de prelucrare a lemnului. Anul acesta între­prinderea şi-a propus prin planul tehnic realizarea a in­­că o serie de tipuri de utilaje noi. Printr-un efort susţinut s-a întocmit documentaţia de execuţie pentru aproape toate poziţiile planului teh­nic şi s-au lansat in pro­ducţie principalele maşini şi instalaţii. Astfel, acum sunt în curs de execuţie o presă pentru încheiat funduri de scaune, un uscător cu tam­­buri pentru aşchii, un sor­­tator automat de buşteni şi altele. De curînd s-a termi­nat montajul unui circular dublu de tivit cherestea ră­­şinoase, a unui uscător pen­tru furnir şi placaj şi a unui descărcător hidraulic de buşteni. Intr-un stadiu avan­sat de execuție se află și un funicular pasager de 2 tone și un tractor cu șasiu arti­culat. 1

Next