Steaua Roşie, mai 1969 (Anul 20, nr. 102-126)

1969-05-01 / nr. 102

__________ LA COTELE ÎNALTE ALE EXIGENŢEI CALITATIVE Ridicarea performanţelor tehni­ce ale produselor reprezintă una din principalele direcţii ale căută­­ilor colectivelor întreprinderilor menită să sporească competitivita­­ea producţiei în confruntarea cu purile similare ale sortimentelor abricate în alte ţâri. Sporirea însuşirilor calitative în această competiţie a valorilor teh­­nice este o preocupare de căpătu­­­i a colectivului Fabricii de con­ectoare din Tg.-Mureş. In anul 969, muncitorii, tehnicienii şi in­­ginerii de aici şi-au pus semnătura de numeroase tipuri de conduc­eri mult solicitaţi la export. In anii trecuţi exportul unor sorti­mente de conductori era limitat. Printr-un efort colectiv specialiştii fabricii au reuşit să ridice cotele exigenţei calitative. Din investigaţia efectuată zilele trecute şi discuţiile cu cadrele de răspundere din serviciul care dă ultimul verdictul calitativ, am des­prins cîteva acţiuni demne de sub­liniat. Cu participarea tehnicianu­lui Victor Jeleru, adjunctul şefului serviciului C.T.C. din fabrică, vom sublinia cîteva dintre măsurile principale. — Competitivitatea produselor este o noţiune curentă, cu impli­caţii largi asupra performanţelor sortimentelor pe care le făureşte o fabrică şi care îşi propune să apa­ră în competiţie pe piaţa mondială. Cum a reuşit colectivul dumnea­voastră să ţină pasul cu realizările din străinătate? — Calitatea producţiei reclamă răspundere din partea întregului colectiv. A-ţi propune să contribui la echiparea mijloacelor tehnice ale uzinelor din ţară cu seturi elec­trice, cu conductori de înaltă cali­tate care să înlocuiască importul şi a te prezenta pe pieţele altor ţâri, este de la început un lucru deosebit de important. După cut­ cunoaşteţi, în anii trecuţi noi am început să expor­tăm anumite tipuri de conductori. Ca în orice început am avut şi unele lipsuri. Nu întotdeauna am reuşit să livrăm produse la nivelul exigenţelor. Doream însă să deve­nim competitivi, şi cînd îţi propui un asemenea obiectiv trebuie să îl şi realizezi. In fabrica noastră s-a desfăşurat un amplu proces de căutări, de cercetări în acest do­meniu al calităţii. — V-aş ruga să precizaţi care ti­puri de produse v-au solicitat cel mai mult inteligenţa creatoare şi cum aţi reuşit să deveniţi compe­titivi? — Mă voi referi concret la con­ductoarele tip TLoYF pentru co­nexiuni în interiorul televizoare­lor. In anul trecut conductorii se importau. Actualmente noi li­vrăm uzinei „Electronica“ Bucu­reşti, care este o firmă extrem de exigentă, întregul lot necesar din acest tip de conductori. Şi trebuie să arăt că uzina este mulţumită de colaborarea cu noi. Pînă a putea să vorbim de acest rezultat am avut multe de făcut. In 1968 produceam conductorii de asemenea tip cu unele defecte; am avut şi rebuturi. In 1969 nu mai putem să vorbim, pînă în prezent, de reclamaţii sau de produse de slabă calitate. Cum am reuşit să intrăm în competiţia calitativă? De la conducerea tehnică pî­nă la GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 3-a) NUMĂRUL URMĂTOR AL ZIARULUI NOSTRU VA APARE SÎMBÂTA, 3 MAL PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Anul XXI, Nr. 102 (3.457) Joi, 1 mai 1969 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Trăiască ! Mai! Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc 1­ 4 pagini, 30 bani INSTALAŢIE DE PREUSCARE AERODINAMICA, NA­TURALĂ, A CHERESTELEI La Iprofil „23 August“ din Tg.-Mureş se construieşte o in­stalaţie de preuscare aerodina­mică, naturală, a cherestelei. Ea constă în executarea unei hale cu pereţi din zidărie cu goluri, in interiorul căreia se vor aşe­za de o parte şi de alta paletele cu cheresteaua adusă din depo­zit, avînd un grad de umiditate de circa 40 la sută. Prin mij­locul halei vor circula două ventilatoare care antrenează aerul dintre stive, grăbind ast­fel zvintarea cherestelei cu un procent de 10 la sută. Manipularea pachetelor cu cherestea introduse pentru us­care se face cu ajutorul auto­­stivuitoarelor iar acţionarea ventilatoarelor care parcurg un du-te-vino continuu, se execută automat cu ajutorul unui re­­ductor de viteză şi al unui li­­mitator de cursă. Prin construirea acestei insta­laţii, perioada de uscare a che­restelei se va reduce cu 30 de ore, asigurîndu-se o creştere a cantităţii de materie primă pentru secţiile de producţie. E­­conomiile anuale obţinute prin realizarea acestei instalaţii din fondurile de mică mecanizare se ridică la peste 240.000 de lei. C.A.P. Sinpetru a în­ceput prăşitul sfeclei de zahăr In timp ce mecanizatorii au terminat Insănăinţa­rea porum­bului pe 240 hectare, ţăranii cooperatori din Sînpetru au tre­cut la efectuarea primei praşile la sfecla de zahăr. Din cele 262 hectare pe cit se cultivă această valoroasă plantă de cultură, ei au efectuat praşila întii pe o suprafață de peste 60 hectare. Lucrarea continuă. „Tîrgul fetelor“ de la Gurghiu se ţine la 11 mai Intrucit zilele de 1­4 mai sînt pentru lucrătorii ogoarelor zile de muncă energică pentru încheierea însămînţărilor şi pornind de la faptul că la a­­ceastă sărbătoare populară iau parte oamenii muncii de pe văi­le Mureşului şi Gurghiului, s-a hotărit ca tîrgul să se ţină la 11 mai a. c. In acest fel se va da prilejul ca la tradiţionala săr­bătoare a cîntecului şi portului popular de pe aceste meleaguri, să participe cu­ mai mulţi oa­meni ai muncii. SCRIITORUL K © V A © y©r l ey DESPRE LITERATURA SI I CONTEMPORANEITATE Contemporaneitatea unei literaturi nu trebuie căutată doar in planul subiectiv al timpului şi spaţiului, ci in egală măsură, şi in planul valorilor estetice potenţat diferit de la o epocă artistică la alta. Inventivitatea sporită a artei in toate domeniile ei de ma­nifestare presupune azi tot mai acut formarea unui cititor avizat, a unei conştiinţe estetice in stare să discearnă ceea ce este facil, convenţional, intr-o operă de artă, de autenticele valori estetico-literare. Răspunzind cu amabilitate întrebărilor noastre, prozatorul tirgumureşean KOVÁCS GYÖRGY, laureat al Premiului de stat, ne face cîteva confesiuni în acest sens. — Ce înţelegeţi prin contem­poraneitatea unei literaturi? — In nici un caz tendinţa literaturilor burgheze care ar vrea să se erijeze în purtătorul de cuvint al contemporaneităţii, încercînd in fond să rupă lite­ratura de problemele societăţii, ale vieţii de astăzi. Contempo­raneitatea literaturii constă in faptul că se află intr-o strinsă legătură cu marile probleme ale colectivităţii, ale societăţii, cu viaţa maselor, cu mişcările care avintă in luptă poporul in vederea îmbunătăţirii, în­frumuseţării, înnobilării vieţii sale, dind expresie ca atare ce­lui mai nealterat umanism. (O asemenea literatură e in ansam­blul ei literatura română a zi­lelor noastre­, această strădanie fiind proprie, deopotrivă, scri­itorilor români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi, care cu toţii se ghidează in fundamentarea bazei tematico­­ideologice a creaţiilor lor după cea mai înaintată ideologie a epocii noastre: marxism-leni­­nismului. — Ce ne puteţi spune despre noile curente, noile opere, noii scriitori? De aici să nu-i ex­cludem nici pe vîrstnici, bine­înţeles. — In esenţă, numeroasele curente literare care-şi fac a­­pariţia pe toate meridianele şi majoritatea cărora dispar, după o scurtă strălucire, in trapa istoriei, reprezintă două mari tendinţe. Şi aici, mă voi reîn­toarce la constatarea mea an­terioară: tendinţa literară care încearcă să rupă creaţia de problemele colectivităţii, şi a­­ceasta, in ultimă instanţă, printr-un orbitor joc de arti­ficii se descompune în nenumă­rate curente auxiliare, pînă la urmă va ajunge in fundătură, sufocîndu-se. Cealaltă tendință se afirmă printr-o întrepătrun­dere cit mai adincă in viaţa sociala. In genere, o numim pe AT­AN­ASIE POPA (Continuare în pag a 3-a) PE OGOARE SE LUCREAZĂ CU SPOR pentru Încheierea campaniei Ţărănimea cooperatistă, lu­crătorii din I.A.S., mecanizato­rii, toţi oamenii muncii de pe ogoarele judeţului nostru îşi manifestă deplina aprobare faţă de Hotărîrea Consiliului de Mi­niştri cu privire la programul de lucru al unităţilor agricole î­n zilele de 1—4 mai. Ieri, în ajunul sărbătorii muncii, la ora 6 dimineaţa au fost prezenţi în cîmp sute de mecanizatori şi cooperatori, intensificînd efor­turile pentru terminarea însă­mînţărilor şi a altor lucrări de sezon. Ei au înţeles să foloseas­că timpul prielnic din aceste zile pentru a pune o temelie sigură recoltei din acest an. Pe la orele 9 inginerul Au­gustin Şarlea, directorul I.A.S. Seuca, ne-a relatat cu deosebi­tă satisfacţie despre hărnicia mecanizatorilor din această u­­nitate, care, folosind fiecare oră bună de lucru au reuşit să ter­mine însămînţarea porumbului pentru boabe. De la I.A.S. Zau şi Batoş ni se comunică că şi a­­ceste unităţi agricole fruntaşe au terminat semănatul porum­bului. I.A.S. Zau, de pildă, a e­­xecutat această lucrare, în condiţii calitativ superioare, pe o suprafaţă de 690 ha. Mecanizatorii din C.A.P. Să­­bed, conduşi de şeful secţiei Dionisie Boaki, ieri la orele 10 s-au întors din cîmp cu cele 4 semănători, raportînd termina­rea însămînţărilor pe terenuri­le mecanizabile. La ora cînd apar aceste rinduri au terminat însămînţarea porumbului şi nu­meroase cooperative agricole, iar multe sînt pe sfîrşite cu a­­ceastă lucrare. La cooperativa agricolă din Sînpetru, primele care au terminat însămînţările, au fost brigăzile conduse de Teodor Petrea şi Nicolae L. La fel s-au evidenţiat în mod deo­sebit mecanizatorii Iacob Bun­­gărdean şi Teodor Turcu, care au depăşit zilnic ritmul de lu­cru planificat, efectuînd lucrări de foarte bună calitate. Ieri am văzut la lucru în cîmp şi pe cooperatorii din C.A.P. Idrifaia care sunt pe sfîrşite cu semănatul. Brigadie­rul Kantor Francisc, aflat în cîmp de la orele 6 dimineaţa, împreună cu mecanizatorii Mi­­hai Alexandru şi Török Ştefan, ne-a relatat că pe terenurile unde n-au putut intra tractoa­rele, însămînţarea porumbului a fost efectuată cu atelajele. La cooperativa agricolă din Un­­gheni, tractoristul Nicolae Iri­­mie, ajutat de soţie, care ali­menta maşina de semănat, în­­sămînţa ultimele hectare cu porumb intercalat cu castraveţi. Cu aceasta — ne spune mecani­zatorul — am efectuat însămîn­ţările pe toate suprafeţele zvîn­tate, unde s-a putut intra pînă acum cu tractoarele. Iată doar cîteva exemple care evidenţiază hărnicia ţărănimii cooperatiste, a lucrătorilor din I.A.S. şi din întreprinderile de mecanizare care sînt hotărîţi sa sporească rodnicia ogoarelor-TRAIAN GABOR In tabelul de mai jos eviden­ţiem cooperativele agricole care pînă ieri seară au terminat în­sămînţarea porumbului. Miheş Răzoare Sînpetru Şăulia Albeşti Apold Boiu Criş­tetiur Mureni Nadeş Sighişoara Ţigmandru Vînători Berghia Căluşeni Dumbrăvioara Ernei Livezeni Mureşeni Nazna Păingeni Rîciu Săbed Sîngeorgiu de Mureş Sînmărtin Tirgu-Mureş Tungheni Vidrasău Bereni Gălăţeni Moşuni Troiţa Pitea Pietriş Gorneşti Ţara de Mureş Serbeni SUCCESE ale ceferiştilor din Sighişoara Desfăşurînd o muncă crea­toare, plină de energie şi pricepere, muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii din uni­tăţile complexului C.F.R. din Sighişoara realizează cu succes obiectivele planului şi angajamentele pe anul în curs, asigurînd un transport sigur şi rapid a mărfurilor şi materiilor prime. Planul pe 4 luni a fost în­deplinit înainte de termen. La principalii indicatori care caracterizează activita­tea colectivului ca­ osii în­cărcate, planul a fost realizat in proporţie de 113 la sută, iar sarcina statică cu 104 la sută. S-a redus simţitor sta­ţionarea vagoanelor la încăr­care, in tranzit cu manevră, a crescut gradul de regula­ritate a circulaţiei. Rezulta­te frumoase s-au obţinut şi la depoul de locomotive (149 la sută) şi la revizia de va­goane (105 la sută), asigurân­­du -se o bună întreţinere şi verificare a trenurilor for­mate in staţii şi din tranzit. Ca urmare, in această perioa­dă nu s-a produs nici o aba­tere de la siguranţa circula­ţiei iar economiile realizate la preţul de cost se ridică la peste 1,2 mii lei. ION TRUIAN r­yz~r­ii 1 MAI Aş vrea in struna lirei să vibreze Ecoul celor de pe metereze, Avintul roşu­ al lumii proletare Deschizător de drum spre nouă zare. Acum citim, pe file adunate, Istoria­ mim­ilor descătuşate Şi tot ce-a fost aduce mărturie De luptă dreaptă pentru omenie. Dar tot acum, sub ochii noştri, iată, întreg pămîntul se-nvirteşte roată Şi ne uneşte-n viaţă cu putere Să fim făuritorii altei ere. Aş vrea lumina soarelui să vadă Cum creşte — trunchi vinjos şi greu de roadă, N Sub cerul bucuriei din Armindeni — I Frăţia tuturor de pretutindeni. \ VALERIE NIŢU \ j SISTEMUL HIDROENERGETIC Hidrocentrala „Oeşti“, cu o pu­nectată la sistemul energetic na DE PE ARGEŞ, tere instalată de 15 MW, a fost op­­ţional. (Foto: V. MOLDOVAN)

Next