Steaua Roşie, iulie 1969 (Anul 20, nr. 153-179)

1969-07-01 / nr. 153

Anul XXI. Nr. 153 (3.508) Marti, 1 iulie 1969 4 pagini, 30 bani ?C ff # A W V * w, VA lp?a întregul partid, întregul popor ■ __ M PARTICIPA LA DEZBATEREA â£2Σl DOCUMENTELOR PENTRU CEL DE-AL X-LEA CONGRES AL P.C.R. Adunarea populară de la Sărmaşu Aprobăm din inimă politica internă şi externă a partidului Ca şi toate localităţile patriei noastre, Sărmaşu, una din comu­nele mari ale judeţului nostru, cu­noaşte­m aceste zile o efervescen­ț­iâ”›nn,TVriâitt pt?zrtTva ne uXpliCcu.‘e ›* conţinutului profund marxist al politicii partidului şi statului nos­tru, de trecere în revistă a măreţe­lor cuceriri ale poporului nostru, de dezbatere a programului elabo­rat de partid pentru progresul con­tinuu şi prosperitatea patriei. La căminul cultural de la reşedinţa de comună s-au întrunit, într-o însu­fleţită adunare populară, organi­zată de Consiliul comunal al Fron­tului Unităţii Socialiste, ţărani co­operatori, salariaţi ai instituţiilor din comună, cadre didactice şi alţi oameni ai muncii, români şi ma­ghiari, bărbaţi şi femei, tineri şi virstnici, pentru a dezbate Tezele şi proiectul de Directive ale celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. — Desfăşurîndu-se in preajma aniversării a 25 de ani de la elibe­rarea României de sub jugul fas­cist — a arătat in cuvîntul său tovarăşul TEODOR MUREŞAN, secretarul comitetului comunal de partid, preşedintele Consiliului co­munal al Frontului Unităţii Socia­liste — Congresul al X-lea al Par­tidului Comunist Român va analiza activitatea desfăşurată de Comite­tul Central, de întregul partid, de poporul nostru pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea în domeniu economiei, ştiinţei şi cul­turii, perfecţionării vieţii sociale şi politice, va dezbate şi adopta Di­rectivele privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale Pe perioada 1976—1980, va stabili programul activităţii partidului pentru asigurarea în continuare a Progresului multilateral al societă­ţii noastre socialiste. Referindu-se la succesele obţi­nute de poporul nostru în con­strucţia socialistă, tovarăşul MIHAI TRIFU, primarul comunei, a sub­liniat că factorul politic fundamen­tal care asigură înaintarea victo­rioasă a patriei noastre pe calea socialismului este conducerea între­gii societăţi de către Partidul Co­munist Român. Politica internă şi externă a partidului serveşte inte­reselor poporului nostru, ale înflo­ririi patriei, de aceea o aprobăm din inimă şi nu precupeţim nimic pentru înfăptuirea ei. Sub conducerea înţeleaptă a par­tidul­ui, în ţara noastră a fost li­chidată pentru totdeauna exploata­rea omului de către om, au fost li­chidate clasele exploatatoare, socia­lismul a triumfat definitiv pe pă­­mîntul României. Societatea noastră cunoaşte o continuă omogenizare, întemeiată pe înlăturarea treptată a deosebirilor esenţiale dintre cate­goriile sociale, pe d­iminuarea dife­renţelor dintre sat şi oraş. Acest lucru îl vedem şi îl simţim şi în comuna noastră. Altădată un sat ca oricare altul, azi Sărmaşul dis­pune de un liceu, de spital, fabrică de mobilă, fabrică de cărămizi, o întreprindere pentru mecanizarea agriculturii cu peste 400 de mun­citori, numeroase unităţi ale coope­raţiei de consum şi meşteşugăreşti. Cu sprijinul statului şi prin munca însufleţită a cetăţenilor, nivelul e­­dilitar-gospodăresc al comunei se ridică an de an. Printre altele, în ultimii ani au fost construite tro­tuare pe toate străzile din Săr­maşu, s-au amenajat parcuri şi zone verzi etc. In următorii ani, realizărilor de pînă acum le vom adăuga altele şi mai importante, printre care şi introducerea apei potabile şi canalizarea. GRIGORE PLOSCA, preşedinte­le cooperativei agricole de produc­ţie a apreciat că sarcinile din do­meniul agriculturii cuprinse in proiectul de Directive sunt pe de­plin realizabile. Agricultura poate şi trebuie să contribuie în măsură tot mai mare la formarea venitu­lui naţional şi la îmbunătăţirea a­­provizionării populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei cu materii prime. In acest sens va trebui să ne preocupăm de pune­rea în valoare a tuturor rezervelor de care dispunem. La noi, bună­oară, se impune întreprinderea u­­nor măsuri pentru desecarea cana­lului Miheş-Budeşti, care ar duce la apărarea de inundaţii a unei suprafeţe de circa 600 hectare de P. POPSOR (Continuare în pag. a 3-a) IN INDUSTRIE, PRODUCTIVITATEA­­ MUNCII min­orm cmcm PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! TEMEN Fam­­­cod­ecpi „Tilim“ Sighişoara, expresie a dezvoltării industriei uşoare ŞTEFAN MEDREA directorul fabricii Pînă nu de mult, în anul 1962, pe locul unde îşi ridică fruntea semeaţă, din sticlă şi o­­ţel, Fabrica de confecţii „Tîrna­­va“ Sighişoara, exista o coope­rativă meşteşugărească cu o producţie mică şi un număr re­dus de muncitori, înzestrată cu utilaj vechi. Fluxul marilor pre­faceri, al înnoirilor fără prece­dent, care a cuprins întreaga noastră economie, a durat pe lo­cul acestei cooperative o fabrică de confecţii de mare capacitate, modernă, înzestrată cu utilaj nou şi de mare randament. Cifrele exprimînd nivelul ac­tual al dezvoltării, sintetizează o întreagă epocă de eforturi sus­ţinute pe drumul perfecţionării şi dezvoltării continue a indus­triei uşoare. Dacă acum cîţiva ani întreprinderea noastră exe­cuta o producţie de numai 30 de milioane de lei într-un sorti­ment redus, astăzi, în noul corp de fabricaţie, cu 4 nivele (pus în funcţiune în anul trecut), un­de-şi desfăşoară munca peste 1.700 de lucrători, volumul pro­ducţiei a crescut la peste 200 milioane de lei, iar numărul sor­timentelor la circa 25 modele de cămăşi bărbăteşti. Beneficiind de o bună înzes­trare tehnică, întreprinderea noastră, cea mai nouă unitate economică a municipiului Sighi­şoara — fiind dotată cu maşini automate de cusut nasturi şi de executare a butonierelor, cu vertomat pentru călcat cămăşi, creîndu-şi cadre noi care au reuşit în scurt timp să intre în tainele meseriei, să stăpînească cu pricepere noile maşini, a rea­lizat un salt calitativ în activi­tatea economică. Fluxul tehno­logic a fost reorganizat pe baze ştiinţifice. In folosirea potenţia­lului tehnic şi uman se promo­vează principiul eficienţei eco­nomice maxime. Ca urmare, e­­fortul lucrătorilor pentru creş­terea calităţii producţiei a dat rezultate remarcabile. Produsele fabricii noastre, că­măşile bărbăteşti, au cîştigat un prestigiu de seamă pe piaţa ex­ternă, încă în trimestrele III şi IV ale anului trecut am livrat la export cămăşi în valoare de 8,4 milioane lei valută, în peste 11 ţări. Colectivul de lucrători al în­treprinderii se străduieşte să fie la nivelul eforturilor făcute de economia naţională. In primii trei ani ai actualului cincinal întreprinderea a dat peste plan o producţie de 28 milioane lei reprezentând peste 560.000 buc. cămăşi. Promovînd cu consecvenţă principiul înaltei exigenţe, prin (Continuare în pag. a 3-a) întreprinderea de reparații auto din Tg.-Mureș. -' , ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pagina a 3-a : PORT CU PRILEJUL „ZILEI MNTĂTURULUI Cu prilejul „Zilei învăţătorului", ieri au avut loc în comunele şi o­­raşele judeţului nostru adunări festive consacrate acestui eveni­ment, la care au participat repre­zentanţi ai organelor locale de par­tid şi de stat, ai Inspectoratului şcolar judeţean, numeroase cadre didactice. La adunarea de la Tirgu-Mureş au fost prezenţi tovarăşii: Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid şi Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului muni­­cipal de partid, primarul oraşului Tirgu-Mureş, precum şi un mare număr de cadre didactice de la in­stitutele de învăţămînt superior, de la liceele şi de la şcolile de cul­tură generală şi de specialitate din oraş. Cu acest prilej, tovarăşul Vasile Rus a vorbit despre însemnătatea „Zilei învăţătorului“ în contextul apropiatelor evenimente — cel de-al X-lea Congres al partidului şi împlinirea a 25 de ani de la eli­berarea ţării, despre perspectivele ce se deschid şcolii româneşti, o dată cu trecerea, încă din acest an, la generalizarea învăţămîntului de 10 ani. In continuare, tovarăşa Solymosi Berta, inspector-şef la municipiul Tirgu-Mureş, a dat citire telegra­mei de salut a ministrului învâ­­ţămîntului, acad. Ştefan Bălan, du­pă care tovarăşul Adrian Şuleu a adus participanţilor la adunare sa­lutul Comitetului municipal U.T.C. Apoi au mai luat cuvîntul prof. Deák Árpád, directorul Liceului nr. 5, Emilia Giurgiulescu, educa­­toare la grădiniţa nr. 8 şi Hedviga Ronea, profesoară la Şcoala gene­rală nr. 4. In continuare s-a dat citire De­cretului Consiliului de Stat prin care s-a acordat titlul de „Profesor emerit“ şi au fost decoraţi cu ordi­ne şi medalii un mare­ număr ap, cadre didactice, iar altele au pri­mit titlul de „Profesor şi învăţător evidenţiat“. De la INSTITUTUL DE MEDI­CINĂ ŞI FARMACIE au fost­ dis­tinşi: prof. univ.­dr. docent Gheor­­ghe Puskas, profesor emerit; prof. univ. dr. Octavian Rusu, profesor emerit; prof. univ. dr. Horvath An­drei, Ordinul Muncii clasa a II-a; c­onf. univ. dr. Aurel Cojocaru, Or­dinul Muncii clasa a III-a; Gheor­­ghe Bancu, şef de lucrări, Medalia Muncii; Radu Cristoloveanu, şef de lucrări, Medalia Muncii; Cedo Carol, şef de lucrări, Medalia Mun­cii; conf. univ. Teodor Pop, Meda­lia Muncii. INSTITUTUL DE TEATRU: conf. univ. loan Chereji, Ordinul Muncii clasa a III-a, lector univ. Gergely Géza, Medalia Muncii. De la INSTITUTUL PEDAGO­GIC au fost distinși cu­ Medalia Muncii următorii tovarăși: lector univ. Biro Gábor, lector univ. Olah Tiberiu, lector univ. loan Trifan, lector univ. Victoria Varga. Au mai fost distinşi cu Medalia Muncii: Faluvegi Maria, educatoa­re, prof. Emil Pop, directorul ■ Li­ceului pedagogic, prof. Mircea Chi­­nezu, director adjunct al Liceului „Unirea“, prof. Alexandru Fodor, directorul Şcolii generale nr. 4 şi prof. Mircea Furdui, directorul Liceului economic. Faza interjudeţeană a celui de-al IX-lea concurs Un spectacol de m­art nivel artistic Timp de trei zile, sala Casei de cultură din Mediaş s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru sutele de spectatori care au venit să vadă pe cei mai buni artişti amatori din judeţele Alba, Cluj, Mureş şi Si­biu. Înmănuncheate ca într-un buchet multicolor, spectacolele ofe­rite de solii artei din cele patru ij.udeie au co .ş­,c. p. La oaie­, şi frumuseţea lor, un admirabil prilej de sinteză şi analiză a ceea ce înseamnă dezvoltarea artei noastre în cei 25 de ani de la Eli­berare. Am avut prilejul să ne în­­tilnim cu cele mai frumoase obi­ceiuri, cu poezia cântecului şi jo­cului, zămislite timp de secole pe văile Mureşului, Someşului, celor două Timave sau Cibinului şi transmise nouă, în decantări de o puritate pînă la esenţe, de cei mai talentaţi şi iscusiţi artişti amatori de pe aceste meleaguri. Cu un deosebit interes a fost aşteptată apariţia pe scena con­cursului a artiştilor din judeţul nostru. încă cu o oră înainte de ridicarea cortinei, în sală nu se mai afla nici un loc liber. Primul număr al programului a însemnat şi primul succes. Corurile reunite ale căminelor culturale din Grebe­­niş şi Ceuaş şi al grupului vocal de la Casa de cultură din Sighi­şoara au smuls ropote de aplauze, la scenă deschisă, pentru perfecta armonie şi cantabilitatea voci­lor. Dar punctul forte al progra­mului nostru l-au constituit, aşa cum ne-am aşteptat şi aşa cum ne-am obişnuit, multiplele şi bo­gatele momente folclorice oferite de dansatorii, cîntăreţii şi instru­mentiştii judeţului nostru. Spre deosebire de spectacolele repre­zentanţilor judeţului Cluj, de e­. .cnZf.... . ,­Ji, ţ.t, eia cu mare a revenit muzicii de cameră şi uşoară în interpretarea unor formaţii conduse de dirijori cu notorietate în lumea muzicală pre­cum conf. univ. Miron Şoarec sau conf. univ. Mircea Brazii, judeţul Mureş a adus pe scena concursu­lui frumuseţea cîntecelor şi jocu­rilor noastre populare în interpre­tarea celor mai autentici şi auto­rizaţi artişti amatori — înşişi ţă­ranii care le-au preluat şi le-au îmbogăţit cu fantezia şi inteligenţa lor. Am admirat şi cu această oca­zie farmecul şi măiestria dansato­rilor îmbinate cu excelentele cali­tăţi vocal-interpretative ale mem­brilor ansamblurilor folclorice de la căminele ciclturale din Ruşii- Munţi, Lueriu, Sîmbriaş şi al sin­dicatului CHF.R.­­Sighişoara. Cu un legitim interes a fost aşteptată apariţia în faţa spectatorilor a cu­noscuţilor dansatori din Chimitel­­nic, care încă de la primii paşi pe scenă au stîrnit admiraţie. In­tr-adevăr, prin dificultatea mişcă­rilor cu rotiri şi loviri consecutive, repetate, a cizmelor cu ambele miini, „feciorii“ din Chimitelnic au arătat că drumul lor e într-o Cju­ib­u- ascensi­ .re pe scara celor mai înalte valori artistice. N-am putea trece cu vederea nici peste momentele de intensă satisfacţie artistică oferite de dansatorii din Săcalul de Pădure şi Logig, de către cei de la Prodcomplex Tg.­­Mureş şi de către mulţi alţi dan­satori care ne-au reprezentat cu cinste. Solii cîntecului popular de pe Valea Mureşului şi Tîrnavei Mici au adus şi ei crîmpeie de neste­mate prin fluierul cu triluri de privighetoare al lui Gheorghe Ba­­ciu din comuna Mihai Viteazu, dis­tins cu „Meritul cultural clasa l-a“ pentru îndelungată activitate in­terpretativă şi prin vocea cînd ION CIURDARU (Continuare în pag. a 3-a) Buletin meteorologic săptămînal la săptămîna cuprinsă intre 23— 29 iunie a. c., deşi numărul de zile cu precipitaţii a fost mai redus, cantitatea de apă căzută cu ocazia averselor ce au avut loc în unele localităţi din judeţul nostru a fost destul de însemnată. Cantitatea medie rezultată din măsurătorile e­­fectuate în 10 localităţi, în perioa­da la care ne referim, este de 25 litri pe metru pătrat, dar în raza municipiului Tg.-Mureş au căzut peste 50 litri la metru pătrat. Temperatura aerului a oscilat în­tre valoarea maximă de 28 grade înregistrată în ziua de 25 iunie şi valoarea minimă de 7 grade înre­gistrată în ziua de 28 iunie a. c. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAPTAMÎNA ÎN CURS: Vremea se menţine în general instabilă şi răcoroasă, mai ales în prima parte a intervalului şi cu deosebire dimi­neaţa. Cerul va prezenta i­nnorări pronunţate după-amiaza, cînd vor avea loc averse de ploaie însoţite izolat de descărcări electrice. Tem­peratura aerului în creştere, ziua, cele mai ridicate valori vor fi cu­prinse între 20—24 grade în pri­mele zile ale săptămînii, apoi între 25—29 grade, iar cele mai scăzute din timpul nopţii vor fi cuprinse între 7—10 grade la începutul săp­tămînii, apoi 10—13 grade. Vîntul va prezenta unele intensificări de scurtă durată în timpul averselor. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tg.-Mureş ” 1 Moment din spectacolul dat de membrii Ansamblului C.F.R. Sighişoara folcloric Pa: — Ce spune băiatul cînd se scoală ? — Nimic bunicuţo ! Dar ce, tăticul sau mămica spun ceva? — bombăni Dănuţ care apăruse desculţ în pragul bucătăriei. — Vai de mine, ai să răceşti, unde-ţi sînt papucii Dănuţ? — Caută-i matale bunicuţo, nu ţi-a spus mămica că n-am voie să depun efort? Bunica îi explică ce înseamnă de fapt „a depune efort“ şi ce se cheamă „a fi leneş“. Dănuţ păru a înţelege. După ce se spălă şi îmbrăcă „singur“, se aşeză cuminte la masă, unde-l aştepta pregătit, micul dejun. Mulţumind frumos pentru masă, se îndreptă spre jucăriile din camera sa. Se plictisi repede de trenuleţul electric şi trecu la construcţia unor „zgîrie nori“. Abandonă însă şi ideea construcţiilor, năruin­­du-şi cuburile multicolore prin toate ungherele camerei. Venise rindul căluţului de lemn să suporte cu resemnare hui­turi şi repetate îndemnuri la trap. Preocupat de cursa sa spectaculară, Dănuț nu remarcă întoarce­rea mamei. Auzi doar din camera vecină glasul binecunoscut : — Mamă, adu-mi te rog papucii și fă ordine în camera băiatului înainte de a pune masa. Un zîmbet victorios flutură pe buzele băiatului cînd bunicuța păși pragul camerei sale. X. O. SAVENI

Next