Steaua Roşie, august 1969 (Anul 20, nr. 180-206)

1969-08-01 / nr. 180

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ACTIVITATE ÎNSUFLEȚITĂ ÎN ÎNTIMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI PARTIDULUI COMUNIST Slujirea promptă şi conştiincioasă a intere­selor oamenilor muncii -trăsătură esenţială a activităţii organelor de stat . •­­ . . M •.­­ .'S*, ŞTEFAN POP prim-vicepreşedinte al­­Consiliului popular al municipiului Sighişoara Tezele Comitetului Central al Par-, tidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului şi proiectul Directivelor privind pla­nul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării e­­conomiei naţionale pe perioada 1976—1980 — documente de o ex­cepţională importanţă teoretică şi practică — prin întregul lor conţinut, prin spiritul novator şi analiza pro­fund ştiinţifică pe care o fac asupra dezvoltării României în sfertul de veac scurs de la eliberare, trasează principalele direcţii de dezvoltare a întregii vieţi economice, politice şi social-culturale a ţării, precizează li­niile principale ale politicii interne şi externe a patriei noastre socia­liste. Continuînd linia stabilită de Con­gresul al IX-lea şi Conferinţa Naţio­nală, documentele pentru Congresul al X-lea subliniază că şi în viitor se va urmări, în cadrul procesului multilateral stabilit de partid, per­fecţionarea continuă a întregii acti­vităţi de stat, creşterea atribuţiilor şi competenţei organelor de stat, îmbinarea armonioasă a conducerii centrale cu autonomia largă a orga­nelor locale. „In actuala etapă istorică — se spune în Tezele Comitetului Central — se afirmă tot mai puternic rolul statului în societate, sporesc atri­buţiile sale în organizarea şi con­ducerea vieţii sociale. Desfăşurînd o largă activitate economico-organiza­­torică şi cultural-educativă pentru edificarea socialismului şi apărarea cuceririlor revoluţionare, dezvoltînd relaţiile internaţionale ale Româ­niei, statul nostru exercită un rol din ce în ce mai important în în­făptuirea programului partidului, în realizarea idealurilor socialiste ale poporului“. După cum se ştie, prin consiliile populare, statul nostru socialist îşi exercită importanta funcţie economi­­co-organizatorică de dirijare pe plan local a tuturor proceselor sociale, de asigurare a dezvoltării localităţilor, de descoperire şi valorificare judi­cioasă a tuturor resurselor şi bogă­(Continuare în pag. a 3-a) i­ulie 1969. Tîrnăveniul — oraşul chiniştilor şi sticlarilor — cunoaşte, ca şi întreaga noastră ţară, acel puternic spirit de e­­mulaţie şi entuziasm specific apropierii marilor evenimente din viaţa patriei şi a poporului. Unul ca unul, oamenii muncii din oraş — români, maghiari, germani — tineri şi vârstnici, întîmpină Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român cu un elan nestăvilit in muncă, cinstind marele eveniment în viaţa partidului şi ţării cu uria­şe buchete de realizări în care au înmănuncheat tot ce au ei mai de preţ: energia, talentul, iniţiativa şi puterea de muncă. — Comuniştii, şi alături de ei, toţi oamenii muncii din oraş — ne declară tovarăşul Ironim­ Buda, primul secretar al Comi­tetului orăşenesc de partid, pri­marul oraşului — întîmpină Congresul partidului printr-o intensă activitate pentru reali­zarea şi depăşirea angajamen­telor luate în întrecerea socia­listă. Bilanţul cu care întîmpi­­năm Congresul este bogat. Ast­fel, numai pe primul semestru întreprinderile industriale din oraş au realizat o producţie glo­bală peste plan în valoare de aproape 17 milioane lei, faţă de 14 milioane lei cit era angaja­mentul anual. La producţia marfă vîndută şi încasată, de a­­semenea, faţă de 10.300.000 lei angajament anual, s-a realizat 24.681.000 lei, în numai 6 luni. Concomitent cu realizarea şi de­păşirea angajamentelor privind producţia globală şi marfă, e­­forturi sporite s-au depus şi pentru creşterea beneficiilor. Drept rezultat, în primul semes­tru s-a obţinut un beneficiu su­plimentar în valoare de aproape 11 milioane lei, faţă de 3.541.000 lei cit era angajamentul. Şi iată-ne acum la Combina­tul chimic, unicul producător de carbid şi sulfat de aluminiu şi cel mai mare producător de bicromat din ţară , după cum ne relatează tovarăşul Liviu Coman, secretarul comitetului de partid din combinat. Aflăm că lună de lună combinatul îşi realizează şi depăşeşte sarcinile de plan şi angajamentele lui- P. URMENIŞANU (Continuare în pag. a 3-a) Coordonatele viabile ale uriașului fluviu de energii BALANŢA FURAJERA SE ECHILIBREAZĂ DE PE ACUM • Suprafeţe cît mai mari de trifoi rezervate pentru sămînţă • La C.A. P. Daneş şi Apold, furajele recoltate mecanizat • La Ghindari şi Măgherani, nutreţuri gata uscate dijmuite de cai Intrucît agricultura judeţului nostru are un pronunţat caracter zootehnic, este firesc ca în această perioadă, paralel cu secerişul, ţă­ranii cooperatori să fie preocupaţi şi de cositul fineţelor naturale, al trifolienelor. Până ieri, din cele peste 36.300 ha ocupate cu fineţe naturale, recoltarea acestora s-a făcut de pe o suprafaţă de 26.892 ha, adică in proporţie de 74 la sută La aceeaşi dată clasa a II-a la trifoliene s-a realizat pe o su­prafaţă de 5.279 ha. După cum se ştie vremea plo­ioasă din vara aceasta a favorizat dezvoltarea masei verzi, asigurind astfel o recoltă bogată atît la fî­neţele naturale cit şi la trifoliene. Bunii gospodari dintr-un mare nu­măr de C.A.P. s-au grăbit ca re­colta de furaje să fie cit mai o­­perativ pusă la adăpost. Mari can­tităţi de nutreţuri sunt frumos de­pozitate în şire sau fînare la co­operativele agricole din Găneşti, Nazna, Ernei, Daneş, Apold, Vi­­işoara şi în multe altele din jude­ţul nostru. La cooperativa agricolă din Da­neş mai mult decât în alte părţi la recoltarea furajelor s-a pus ac­cent deosebit pe folosirea cosito­rilor, a greblelor mecanice, a pre­selor de balotat. Aproape întreaga suprafaţă de 120 ha lucernă a fost cosită a doua oară mecanizat, pe 12 ha final a fost şi balotat. A­­vansată este şi coasa a H-a la trifoi. (Peste 40 ha de trifoi şi lucernă sunt lăsate pentru sămîn­ţă). La recoltarea furajelor s-au evidenţiat mai ales mecanizatorii Durleser Alfred, Bandea Teodor, Stoica Viorel şi Piter Samoil. La Daneş se lucrează cu spor şi la co­situl fineţelor naturale. Cositul pe cele 321 ha fineţe se apropie de sfîrşit, iar finul de pe 250 ha a fost deja depozitat. Intrucît ex­perienţa anului trecut, mai bine­­zis a primei părţi din acest an, a dovedit ce înseamnă insuficienţa de furaje, conducerea cooperativei agricole a luat măsuri operative ca transportul furajelor să fie făcut la timp, trecîndu-se totul peste cîntar. Brigadierul Ioan Lazăr s-a ocupat îndeosebi de aranjarea si­relor. Merituos pentru această co­operativă este faptul că tot ce s-a depozitat pină acum este un fu­raj de cea mai bună calitate şi că vor avea şi un excedent de 10—12 vagoane de nutreţ. Preocupare pentru asigurarea furajelor pentru cele 920 bovine şi peste 1.000 de ovine este şi la C.A.P. Apold. Din cele 620 ha de fineţe naturale, finul a fost recol­tat pe mai bine de jumătate din suprafaţă, cea mai mare parte fi­ind depozitată în fînare. Cu, toa­te că au suprafeţe întinse de fi­­nuri şi trifoliene nu se neglijează nici însilozările. Pină acum din 1.000 de tone, cite şi-au propus să realizeze, au fost însilozate peste 150 tone diferite furaje verzi. Ca şi la Daneş, şi la Apold mari su­prafeţe de trifoliene sunt recoltate mecanizat, evidenţiindu-se mai a­­les tractoriştii Gut Alfred, Vulnăr Martin şi alţii. Spre deosebire de anul­ trecut cînd C.A.P. Viişoara a dat dovadă de mai puţin spirit gospodăresc în stringerea furajelor ceea ce le-a prilejuit greutăţi mari astă primă­vară, în vara aceasta lucrurile s-au REMUS CAMPEAN (Continuare in pag. a 3-a) Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit un grup de profesori Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliu­lui de Stat, a primit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din Seminarul pro­fesorilor americani pentru pace aflaţi într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Dumitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenţi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pom­­piliu Macovei, preşedintele Comi­tetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul în­­văţămîntului, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei şi Miron Constantinescu, adjunct al minis­trului învăţăm­întului. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordia­lă, între preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi prof. Jerome Davis, conducăto­rul grupului de profesori ameri­cani, a avut loc o amplă convor­bire. Declaraţiile făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani Adresîndu-se celor prezenţi to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus: Aş dori, ca în numele Consiliu­lui de Stat şi al poporului român să salut grupul de profesori ame­ricani care vizitează România. Am auzit că grupul dumneavoastră fa­ce parte din Seminarul pentru pa­ce din Statele Unite ale Americii. Noi, românii apreciem în mod deo­sebit pe toţi cei care îşi consacră eforturile luptei pentru înţelegere şi pace între popoare. Dumnea­voastră cunoaşteţi că întotdeauna oamenii de ştiinţă şi cultură au dorit să trăiască în pace şi înţele­gere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintaţi au fost partizanii colaborării, prieteniei şi păcii în lume. In condiţiile de astăzi, cînd po­poarele obţin succese mari în dez­voltarea forţelor de producţie, a ştiinţei şi culturii, cînd omul a pătruns în Cosmos şi a ajuns pe Lună, dezvoltarea colaborării în­tre etate, salvgardarea păcii este una din cele mai arzătoare proble­me care preocupă întreaga omeni­re, care trebuie să-şi găsească re­zolvarea. Vă pot spune — cred că aţi pu­tut constata aceasta în scurta dumneavoastră vizită, în întîlnirile pe care le-aţi avut — că poporul român este animat de dorinţa sin­ceră de a dezvolta colaborarea şi prietenia cu poporul american, ca şi cu toate popoarele lumii, de a trăi cu toate statele în pace şi în­ţelegere, întreaga politică a Româ­niei este îndreptată spre colabora­re cu ţările socialiste, cu toate ţă­rile lumii, inclusiv cu Statele U­­nite ale Americii; în acest cadru se înscrie şi vizita pe care o va fa­ce, zilele acestea, în ţara noastră preşedintele S.U.A., Richard Nixon. Sper că vizita pe care dumnea­voastră, profesori din Statele Uni­te, o faceţi în România, va fi o contribuţie la mai buna cunoaşte­re şi conlucrare între oamenii de cultură şi învăţămînt din ţările noastre, la cauza înţelegerii şi prieteniei între popoare. In acest spirit doresc să salut vizita pe care o faceţi în Româ­nia, eforturile dumneavoastră pen­tru pace şi prietenie între popoare. A luat cuvîntul apoi prof. JEROME DAVIS, care a spus: Aş dori, înainte de toate, să vă mulţumesc în numele tuturor mem­brilor delegaţiei americane. Noi apreciem mult căldura şi prietenia pe care ne-a arătat-o poporul ro­mân şi suntem­ recunoscători Ofi­ciului Naţional de Turism pentru tot ce a făcut pentru noi. Sîntem deosebit de bucuroşi că dumnea­voastră, unul dintre marii con­ducători ai luptei pentru pace din lume, ne-aţi primit astăzi. Am cîteva întrebări de pus în numele delegaţiei noastre. Seminarul nostru, al profesori­lor americani pentru pace conside­ră că războiul din Vietnam este un lucru negativ, că Statele Unite tre­buie să-şi retragă trupele din Viet­nam imediat şi în mod necondiţio­nat, în conformitate cu acordul de la Geneva din 1954. Care este po­ziţia guvernului român în această privinţă? Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Nu doresc să se considere ca un amestec în seminarul dumnea­voastră, dar trebuie să declar că sunt de acord cu concluzia lui. In ce priveşte poziţia guvernu­lui român, este cunoscut că de la început ne-am pronunțat împotri­va acestui război, pentru înceta­rea lui, pentru retragerea trupe­lor S.U.A. din Vietnamul de sud, astfel ca poporul vietnamez să poată hotărî singur asupra dezvol­tării sale — inclusiv asupra pro­blemei unificării — fără nici un amestec din afară. Şi astăzi avem aceeaşi poziţie. Noi considerăm că cu cît se va ajunge mai repede la încetarea războiului, la retragerea trupelor, cu atît va fi mai bine pentru interesele păcii generale. Prof. Jerome Davis: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. Vreau să spun că sîn­tem cu toţii foarte fericiţi că pre­şedintele Nixon va veni în ţara dumneavoastră. Sper că veţi reuşi cu acest prilej să-l convingeţi de justeţea politicii dumneavoastră, de faptul că această poziţie tre­buie proclamata şi de Statele' U­(Continuare în pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit joi dimineaţa, la Palatul Republicii, familia celui de-al 20.000. 000-lea cetăţean al patriei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Nicu­lescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popes­cu, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor organizaţii obşteşti. Tovarăşul Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Argeş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a prezentat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi conducători de partid şi de stat pe cel de-al 20.000. 000-lea cetăţean al Republi­cii Socialiste România, Daniel Ma­rius Stănciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineaţa, pe meleagurile argeşene, şi pe pă­rinţii săi, Alexandra Stănciulescu, profesoară de istorie la Şcoala ge­nerală din satul Surduleşti, jude­ţul Argeş, şi Gheorghe Stănciules­cu, maistru la întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din Piteşti. Luîndu-l în braţe pe micul cetă­ţean al patriei şi sărutîndu-l părin­teşte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a felicitat şi i-a urat „să trăiască fericit în comunism“. Felicitînd călduros pe mama şi tatăl copilu­lui cărora le-a urat „să-i dea o creştere cît mai bună“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit daruri sărbătoritului. Emoţionat, exprimîndu-şi ferici­rea de a fi tatăl celui de-al 20.000.000-lea cetăţean al ţării, Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulţumiri conducerii parti­dului, guvernului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru căldura manifestată faţă de creşterea şi e­­ducarea copiilor în patria noastră, pentru grija faţă de viitorul feri­cit al întregii naţiuni. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat ciocnesc apoi cîte o cupă de şam­panie cu părinţii copilului, închină în cinstea sa, urîndu-i sănătate şi fericire; conducătorii se fotografia­ză şi se întreţin îndelung cu mama şi cu tatăl micului locuitor al Ro­mâniei. Printr-o fericită întîmplare, naş­terea celui de-al 20.000.000-lea ce­tăţean al României s-a petrecut în preajma celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre, fapt care îi conferă o semnificaţie deo­sebită. Un procent de 42 la sută din întreaga populaţie a ţării îl alcătuiesc astăzi cetăţenii născuţi după 23 August 1944, cetăţeni crescuţi în anii regimului socialist, în orînduirea în care a fost lichi­dată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. România, cu o populaţie de pes­te 20 milioane de locuitori, se în­scrie în prezent, din punct de ve­dere demografic, printre primele 9 ţări din Europa şi în primele 29 ţări de pe glob. „Femeia în sfertul de veac liber“ Ieri după-amiază a avut loc, în sala Studio a Institutului de tea­tru din Tg.-Mureş, simpozionul: „Femeia în sfertul de veac liber“, organizat de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă — Comisia pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice — şi Comitetul judeţean al femeilor, în cinstea ce­lui de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Român şi a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. Au participat un mare număr de mun­citoare, intelectuale, funcţionare, gospodine din Tg.-Mureş. In cadrul simpozionului au luat cuvîntul prof. ing. Suzana Gâdea, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor din Republica Socialistă România, artista emerită Kőszegi Margit de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş, prof. dr. docent. Puskás Gheorghe, membru corespondent al Academiei de ştiinţe medicale, rectorul I.M.F. Tg.-Mureş. Făcînd bilanţul marilor înfăptuiri ale po­porului nostru în sfertul de veac scurs de la eliberare, vorbitorii au înfăţişat viaţa şi preocupările fe­meilor din România, participarea lor activă, sub conducerea partidu­lui, alături de bărbaţi, la măreaţa operă de construire a socialismu­lui. Relevînd importanţa docu­mentelor Congresului al X-lea al partidului nostru, vorbitorii au subliniat că procesele înnoitoare care au loc în toate domeniile vie­ţii sociale fac să crească rolul fe­meii în noua etapă de desăvîrşire multilaterală a socialismului în pa­tria noastră. ★ In cursul zilei de ieri, tovarăşa Suzana Gâdea, însoţită de tovară­şele Gălpăi Suzana, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, preşedinta Comitetului judeţean Mureş al femeilor, ing. Marcela Mogoşiu şi ing. Rozalia Borş, vice­preşedinte ale Comitetului jude­ţean al femeilor, a vizitat Casa co­pilului din Tg.-Mureş, Fabrica de pielărie şi mănuşi, Expoziţia jude­ţului Mureş, Biblioteca Teleki-Bo­lyai Şi Sala de oglinzi din Palatul culturii. Seara, tovarăşa Suzana Gâdea s-a întîlnit cu membrele bi­rourilor comitetelor judeţean şi municipal Tg.-Mureş ale femeilor.

Next