Steaua Roşie, august 1969 (Anul 20, nr. 180-206)

1969-08-01 / nr. 180

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE r Saptamina viitoare pe scene şi pe ecrane SUB CUPOLA CIRCULUI Circul „Orion“ din Sofia este considerat intre trupele presti­gioase din Europa. După reprezentaţii de ţinută (din sublinierile ziarelor) date în Turcia, Israel, Grecia, S.U.A., Canada sau Japo­nia, artiştii bulgari au sosit la Tîrgu-Mureş unde, joi seara, au dat primul spectacol. Numerosul public tirgumureşean a aplaudat cu căldură, nu numai varietatea programului: rachete zburătoare cu maimuţe, dresurile de capre sălbatice şi ponei, acrobaţiile la sol şi aeriene, soliştii de muzică uşoară sau cuplul comicilor Taşko Kazarov — Feri Ianaghiev, ci și înalta măiestrie artistică, ritmul alert al în­tregului program. A FILMELE SAPTÂMÍNII La cinematograful „Arta“ rulează pro­ducţia studiourilor cehoslovace Barran­­dov: „Apele primă­verii“. Inspirat după nuvela lui Turgheniev, filmul redă povestea unei iubiri romantice a eroului Dmitri Pa­vlovici Sanin, care, măcinat de plictiseala şi amărăciunea bătrî­­neţii, de sentimentul deşertăciunii, narează în „play-back“ o în­­tîmplare din tinereţe. „Ultima tură“ este titlul unei noi pro­ducţii ungare, care rulează la cinemato­graful „Progresul“. Regizorul Victor Gert­­ler a ales de astă dată o dramă psihologică la adresa unor caren­ţe în comportamentul oamenilor, în etica re­laţiilor umane. In ro­lurile principale apar Ferenc Bessenyei, Pi­roska Molnár, Péter Benkö şi Tünde Szabó. La cinematograful „Select“ va rula fil­mul „Contemporanul tău“, producţie a stu­diourilor Mosfilm. Urmărind profilul psi­hic al unui om care merge în pas cu seco­lul, cu viaţa, comple­xa lume sufletească a contemporanului care se află în centrul vie­ţii sociale, cu toate contradicţiile şi bucu­­rile ei, filmul lui Iuli Raizman se impune prin acurateţe şi printr-o interpretare de nivel, care i-a a­­tras mai multe pre­mii la festivalurile internaţionale. Secvenţă din filmul „Apele primăverii“. FILM — material didactic Studioul cinematografic Anima­film“ din Bucureşti a realizat, cu concursul unor cadre didactice de specialitate diapozitive pentru pre­darea limbilor engleză, franceză, germană şi rusă în şcoala de cul­tură generală şi primii ani de li­ceu. Tematica acestora corespunde programelor şi manualelor de limbi străine. De asemenea, in vederea facilitării folosirii diapozitivelor in procesul de predare, ele sunt înso­ţite de broşuri ce cuprind prezen­tări ale fiecărei imagini, cuvinte, expresii, îndrumări metodice gene­rale. In colaborare cu Ministerul In­­văţămîntului, Studioul cinemato­grafic bucureştean­ elaborează a­­cum, tot pentru studiul limbilor moderne de largă circulaţie, noi diapozitive reprezentînd aspecte din Marea Britanie, Franţa şi U­­niunea Sovietică. (Agerpres) Dezvoltarea proprietăţii socia­liste, apărarea ei prin toate mij­loacele, prevenirea şi lichidarea oricăror încercări de a lovi in avu­tul obştesc sunt înalte îndatoriri cetăţeneşti, de o profundă semnifi­caţie patriotică. Sporirea avuţiei obşteşti reprezintă calea principală a ridicării nivelului de trai al fie­cărui cetăţean, al fiecărei familii, deoarece este de neconceput obţi­nerea unor bunuri materiale de la societate fără a contribui prin toa­te mijloacele la sporirea şi dezvol­tarea lor. Apărarea avuţiei create prin munca întregului popor împo­triva celor care, sub o formă sau alta, încearcă să se atingă de ea, este, aşadar, o cerinţă majoră, o condiţie necesară a dezvoltării eco­nomiei socialiste. Sarcina apărării avutului obştesc revine, desigur, în primul rînd or­ganelor de conducere, organelor fi­nanciare de control şi revizie. Du­pă cum rezultă din faptele la care mă voi referi, ele nu îşi îndepli­nesc întotdeauna cu exigenţă şi răspundere această sarcină. Există unele situaţii când din cauza incompetenţei, a lipsei de vigilenţă sau superficialităţii cu care lucrează, organele de control nu sesizează unele nereguli în ac­tele contabile sau de gestiune, fapt care duce la nedescoperirea la timp a infracţiunii, creîndu-se po­sibilitate infractorilor de a-şi con­tinua activitatea ilicită. Astfel, în luna decembrie 1968, organele de miliţie au descoperit şi trimis în judecată pe numitul Viorel Tigu, fost şef la Depozitul de desfacere a produselor petroliere Reghin, care între anii 1964—1968 a în­suşit 30 butelii de aragaz pe care le-a „valorificat“ la diferiţi cetă­ţeni. Acest individ a prejudiciat avutul obştesc cu 9.750 lei, chel­tuind cu largheţe, în nesfîrşite chefuri, banii „cîştigaţi“ pe căi ili­cite. Profittat de funcţia pe care o ocupa, el s-a prezentat în octombrie 1968 la staţia PECO nr. 2 Reghin, de unde a cerut de la numitul Teo­dor Pop suma de 1.000 de lei din „încasările zilnice“, în locul cărora a lăsat o chitanţă de mină. Deşi organele de control ale fo­rului tutelar, Baza de desfacere a produselor petroliere Braşov, au efectuat între anii 1965—1968 mai multe revizii la unitatea condusă de către Viorel Tigu, nu au sesizat (de ce?) lipsa buteliilor de aragaz, favorizînd în acest fel pe cel în cauză să-şi desfăşoare şi pe mai departe activitatea ilicită. Nepăsare şi uşurinţă în apărarea avutului obştesc a dovedit şi con­ducerea Casei de cultură din Re­ghin, căreia —­ numai în cîteva luni din anul 1968 — numiţii Mi­­hăilă Buţiu şi Ioan Troiţă, i-au pro­dus o pagubă de 7.229 lei. Fiind difuzori voluntari de bilete de spectacole la I.R.U.M. şi la I.P.M.S., ei şi-au însuşit o parte din contravaloarea biletelor de spectacole pe care le-au vîndut in cadrul acestor întreprinderi. Desigur, dacă organele de con­ducere sau cele cu atribuţiuni de control ar fi dat dovadă de mai multă preocupare, de mai multă vigilenţă, astfel de fapte ca cele relatate mai sus nu s-ar fi produs, ele puţind fi prevenite încă de la început. Apărarea avutului obştesc nu este o sarcină exclusiv a organelor de miliţie, ci şi a organizaţiilor economice de stat şi obşteşti, a or­ganelor de conducere şi de control ale acestora, o înaltă îndatorire cetăţenească a fiecărui om al muncii. IOÁN KOCSIS căpitan de miliţie FOTO-EXPOZITIE __________ * In textul introductiv al celei de-a 7-a planşa a fotoexpoziţiei „Judeţul Mureş in anii socialis­mului“ se vorbeşte despre dezvoltarea transportu­rilor şi telecomunicaţiilor. In judeţul Mureş, re­ţeaua căilor de comunicaţie cuprinde: 482 km de cale ferată, cu o densitate de 72 km pe 1.000 km2; 2.269 km de drumuri naţionale, din care 389 km modernizate; 1.910 km de drumuri de interes lo­cal, din care 85 km modernizate. In continuare se subliniază faptul că Tîrgu- Mureş a devenit unul din centrele importante ale liniilor aeriene. In 1968 la Vidrasău a fost dată in exploatare o pistă betonată şi s-a construit o fru­moasă aerogară. Două grafice înfăţişează: creşte­rea volumului de mărfuri transportate prin D.R.T.A.: 1965 — 100 la sută, 1968 — 147 la sută; creşterea numărului de abonamente la televiziu­ne: 1965 — 100 la sută, 1968 — 423 la sută. Intr-un alt text se arată că industria locală şi cooperatistă au înregistrat un avînt continuu. In 1968 întreprinderile industriei locale au realizat 6,8 la sută din totalul producţiei globale a jude­ţului, iar cele cooperatiste 4,8 la sută. In cele pes­te 100 de secţii, ale întreprinderilor industriei lo­cale sînt produse mai bine de 850 de sortimente, iar în unităţile cooperatiste se realizează peste 700 de sortimente. Creşterea producţiei globale se prezintă astfel: 1950 — 100 la sută, 1960 — 567 la sută, 1965 — 693 la sută, 1968 — 890 la sută, 1969 — 1.005 la sută (a industriei locale), 1950 — 100 la sută, 1960 — 447 la sută, 1965 — 665 la sută, 1968 — 972 la sută, 1969 — 1.071 la sută (a industriei cooperatiste). POŞTA Covaci Dumitru — Crăieşti-Mi­­lăşel. Perioada în care o persoană a lucrat in calitate de paznic ob­ştesc se consideră vechime în mun­că dacă angajarea s-a făcut în baza Decretului nr. 36/1967 şi dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) se face dovada cu acte că s-a contribuit la asigurările sociale de stat, în raport cu retribuţia pri­mită în bani, ori in bani şi în na­tură; b) dacă nivelul retribuţiei pri­mite lunar in bani, ori în bani şi în natură nu a fost sub nivelul ta­rifar de salarizare pentru persona­lul tehnic-administrativ. Kadar loan — Sînpaul-Valea Iz­voarelor. Potrivit Legii pensii­lor, ajutorul social pentru limită de vîrstă se acordă angajaţilor ca­re nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unei pensii, dacă sînt lipsiţi de mijloace proprii de exis­tenţă, la împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile, dacă dispun de o vechime în muncă de cel puţin 5 ani efectiv lucraţi. La stabilirea vechimei in mun­că pentru acordarea ajutorului so­cial nu se iau în considerare pe­rioadele în care solicitantul a sa­tisfăcut stagiul de militărie ori concentrări. Intrucît vechimea de 7 ani şi jumătate ce o arătaţi in scrisoare constituie în mod exclu­siv perioada de militărie (stagiu de militar în termen) şi concentrări, nu se poate lua în considerare la acordarea ajutorului social, nefiind vechime utilă acordării acesteia. Aceasta fiind situaţia, nu sîn­­teţi în drept la ajutor social. Cherecheş Vasile — Zau de Cîmpie, Borsos Gheorghe — Go­­reni, Török Benedek — Sighişoa­ra. Potrivit Decretului nr. 15/ 1969, începînd cu data de 1 martie a. c. alocaţia de stat pentru copii s-a majorat cu 30 lei lunar, pentru cei ale căror venituri nu depăşesc 1.300 lei lunar. In consecinţă, cuant­um­urile alocaţiei de stat pen­tru copiii pensionarilor, cu pensii pînă la 1.300 lei lunar şi ai bene­ficiarilor de ajutor social, începînd cu data de 1 martie 1969, se plă­tesc după cum urmează: a) 130 lei în loc de 100 lei, pen­tru copiii pensionarilor şi benefi­ciarilor de ajutor social domici­liaţi în mediu urban; b) 80 lei in loc de 50 lei, pentru copiii pensionarilor şi beneficiari­lor de ajutor social domiciliaţi în mediu rural. Vargovschi ,Vichai­l Sărmăşel­­gară. In oraşul Luduş funcţionea­ză Casa de ajutor reciproc a pen­sionarilor (C.A.R.P.). Dacă doriţi să deveniţi membru al acestei case urmează să cereţi acest lucru la Comitetul de conducere prin ce­rere scrisă, care va decide asupra cererii. Pensionarii care doresc să devină membri ai C.A.R.P. vor achita 0,5 la sută faţă de cuantu­mul pensiei ca taxă de înscriere, iar după admiterea cererii, o coti­zaţie lunară de 1 la sută faţă de cuantumul pensiei. CSIRI ştefan consilier juridic la Direcţia judeţeană pentru problemele de muncă şi ocrotire socială Note „MILIŢIA" VĂ SALUTĂ! Pe adresa cetăţeanului Ilie Călugăru din Suplac nr. 130 a sosit o telegramă. Nerăbdă­tor a deschis-o şi, bineînţeles, a citit-o. Stupefiat de cele scrise, a recitit-o de mai mul­te ori. Nu, nu se înşela. Tele­grama suna astfel: „Miliţia vă salută“. De ce să mă salute mili­ţia? s-a întrebat omul. Poa­te este o greşeală, sau poate, cine ştie? ... Nu, nu se poa­te, n-am făcut nimic. Totuşi... „Miliţia vă sa­lută“ ! Emoţionat şi, totodată, ne­răbdător să afle ce s-a în­­tîmplat, se prezintă la Mili­ţia oraşului Mediaş, apoi la Oficiul P.T.T.R. Bahnea, ca­re, de fapt, transmisese tele­grama. Aici apele s-au lim­pezit. Sora tovarășului I. Că­lugăru, care născuse cu câte­va zile în urmă un băiat, că­ruia i-a pus numele Mircea, i-a expediat următoarea tele­gramă: „Mircea vă salută". Telefonista E. Roşea, distra­tă, a auzit una și a scris al­ta. Acest lucru nu se întîm­­plă pentru prima oară. De aceea sperăm că şi Direcţia judeţeană P.T.T.R. o va „sa­luta“ pe tovarăşa Elena Roşea. Să vedem cum! T. PLOIEŞTEAN­U ANSAMBLUL DE STAT DE CÎNTECE Şl JOCURI DIN TG.-MUREŞ IN TUNNED IN R.S.F. IUGOSLAVIA Astăzi părăseşte Tirgu-Mureşul Ansamblul de stat de cintece şi jo­curi din localitate, care întreprinde un turneu în R.S.F. Iugoslavia. In Republica Muntenegru, Tito­grad , Dubrovnik etc. (pe coasta Adriaticii), solii cîntecului şi dan­sului românesc vor da spectacole din „cele mai valoroase selecţiuni de nestemate folclorice din Tran­silvania prezentate în ultimii ani. Au făcut deplasarea 75 de artişti , cântăreţi, dansatori, instrumentişti şi solişti vocali, care timp de 12 zile vor fi invitaţii de onoare ai iubitorilor de folclor din ţara ve­cină şi prietenă. Urăm succes deplin membrilor Ansamblului tirgumureşean în pri­mul lor turneu ce-l întreprind pes­te hotare. IN EDITURA TEHNICA a apărut: CONSTANTIN I. DIACONESCU I. CULEGERE DE PROBLEME DE RADIOELECTRONICA Lucrarea conţine probleme re­zolvate şi nerezolvate de radio­­electronică. Cuprins: Probleme de electro­tehnică generală (curent continuu şi alternativ); Elemente de circuit și circuite pasive; Elemente active de circuit (tuburi şi dispozitive semiconductoare); Circuite electro­nice (amplificatoare, multiplicatoa­re, divizoare şi schimbătoare de frecvenţă, modulatoare şi demodu­latoare, oscilatoare, circuite pentru transformările liniare şi neliniare a impulsurilor, circuite de comuta­ţie, numărătoare, circuite bascu­lante, generatoare de relaxare, re­­dresoare şi stabilizatoare). Se adresează tehnicienilor care lucrează în domeniul radioelectro­­nicii, elevilor din şcolile tehnice de specialitate, studenţilor care studiază radioelectronica, precum şi inginerilor de alte specialităţi. IT­­­V AGENDĂ VINERI. 1 AUGUST Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Noaptea generalilor. Progresul: Profesio­niştii. Select: Anul trecut la Ma­­rienbad. Tineretului: „Armata codobaturilor“ din nou in luptă. Muncitoresc: Made in Italy. Fla­căra: Tolba cu amintiri. SIGHI­ŞOARA — Lumina: In umbra coltului. LUDUŞ — Flacăra: Rolls Royce-ul galben. SARMA­­ŞU — Popular: Mariana, agentul 0555. REGHIN — Patria: Paradi­sul îndrăgostiţilor. Victoria: D-ale carnavalului. TÎRNAVENI — Melodia: Paradisul îndrăgostiţi­lor. SOVATA — Doina: Marele şarpe. SINGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Totul pentru rîs. FÎNTINELE — Patria: înţe­leptul de pe muntele blestemat. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul: Expresul colonelului von Ryan. Televiziune 10,00 — Limba rusă; 10,25 — Limba spaniolă; 10,50 — închi­derea emisiunii de dimineaţă; 14,30 — Tenis de cimp Ro­mânia — India. Semifinala interzonală a Cupei Davis; 18,30 — Pe scenele lirice ale ţă­rii. Braşov — Galaţi — Constan­ţa; 19,00 — Tele-universitatea; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Congresul al X-lea al P.C.R. Secvenţe din marea dez­batere. Delegaţii la Congres, pur­tătorii de cuvînt ai întregului po­por. 20,15 — Film artistic: „Stră­zile au amintiri“; 21,40 — Emi­siune de limbă română; 22,15 — Telejurnalul de noapte; 22,35 — Traseul Pămînt — Lună — Pă­­mînt — o realitate. Sinteză „A­­pollo-1i“, 22:50 — Cîntă Duke El­lington și orchestra sa. Circ Circul bulgar de stat „Orion“ din Sofia, instalat în Piaţa Ar­matei, prezintă diseară un spec­tacol cu numere atractive. ____________| I &IXiArfjJfe ULTIMA CURSA In noaptea de 25/26 iulie, la ora 1, in staţia din faţa restau­rantului din Mureşeni a oprit un autobuz. Aparţine întreprinderii comunale din Tg.-Mureş şi poartă nr. 58. In el, şoferul Szász Adalbert şi taxatorul Teodor Şerban, precum şi un mare număr de călători. Un mic control efectuat de organele de miliţie a sta­bilit că şoferul avea două menţiuni in tichetul de evidenţă a con­­travenţiilor şi o oarecare cantitate de alcool în singe, iar şapte călători nu aveau bilete. Ei nu aveau bilete, dar avea taxatorul bani în buzunar. Fiind ultima cursă, personalul de bord, grăbit, nu şi-a găsit timp să încaseze şi bani, să elibereze şi bilete. Să fi fost oare chiar ultima cursă? SECVENŢA DE FILM Suntem­ informaţi că la Grebeniş, în seara zilei de 3 iulie, după rularea filmului, Augustin Dascăl, operatorul cinematogra­fului a observat în sală o secvenţă cum rar se poate vedea. Un libret de economii C.E.C., cu un sold de 12.344 lei. In libret mai­­ erau şi 465 lei în numerar. Ştiţi cui aparţinea? Consiliului popu­lar comunal. Cum a ajuns libretul aici, poate ştie casie­rul comunal. Noi am vrea să ştim cum sînt păstrate la consiliul popular actele de valori şi banii statului. Aşteptăm răspuns din partea celor lipsiţi de răspundere. CINE NU OPREŞTE LA TIMP ... In una din nopţi, după ora 23, pe şoseaua Fîntinele — Balău­­şeri circula o motocicletă parcă minată de vint. Agentul de circu­laţie aflat la intersecţie, observînd viteza excesivă, a făcut semn motociclistului să oprească. Acesta însă s-a făcut că nu aude, nu vede, continuîndu-şi drumul in mare viteză. S-a făcut că nu vede semnalul lucrătorului de miliţie, deoarece era sigur că dacă opreş­te vede verde în faţa ochilor. Pină la urmă însă i s-a dat de urmă. Fugarul era Tollas Eugen din Tg.-Mureş, strada Podeni nr. 5. Avea la motocicletă număr de înmatriculare 46 — MS — 990, iar în singe un procent de alcool de 1,10 la mie. Neoprind la timp, urmează să staţioneze mult. Căci, unde-i lege nu-i tocmeală. UNUL ÎNCASA, ALTUL NU VERIFICA îndeplinind funcţia de taxator la autobaza din Reghin, Du­mitru Alexandru Gliga din Toaca a taxat mulţi călători. Folosind metode ştiute numai de el, o perioadă destul de lungă nu a decon­tat tot ce a încasat. Şi astfel, a reuşit să-şi însuşească din banii statului suma de 7.500 de lei. Acest lucru datorită faptului că niciodată casiera Stefania Maria Rus nu şi-a deschis ochii pentru a verifica încasările taxatorului. Insuşindu-şi bani din punga statului, fostul taxator a „încasat“ doi ani închisoare. N-a fost trecută cu vederea nici neglijența casierei, ea fiind amendată cu 1.000 lei. Așa-i! Cine nu deschide ochii, deschide punga. Rubrică realizată de P. POPSUR AGENŢIA O.N.T. MUREŞ * , vă invită la O EXCURSIE DE ŞASE ZILE, pe itinerarul TG.­­MUREŞ — CLUJ — ORADEA — BĂILE FELIX — ARAD — TIMIŞOARA — BĂILE HERCULANE — ORŞOVA — TURNU SEVERIN — CRAIOVA — PITEŞTI — HIDROCENTRALA DE PE ARGES — BĂILE GOVORA — CALIMANESTI—CACIULATA— SIBIU — SIGHIŞOARA. Plecarea: 25 august 1969, ora 6,00. Sosirea: 30 august 1969, ora 20,00. Prețul: 425 lei, in care se include transportul cu autocarul, caza­rea și masa. 21 iulie — 30 august a ) REDUCERE DE PREŢURI LA U­NELE ARTICOLE DE ÎMBRĂ­CĂMINTE ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE SPECIFICE SEZONULUI DE VAR­A:­­ CONFECŢII pentru femei, bărbaţi, adolescenţi şi copii — 25 la sută; ® cămăşi; □ încălţăminte; O articole de plajă. Profitaţi de această ocazie avantajoasă pentru a cumpăra cu pre­ţuri reduse articole de bună calitate şi in modele noi la magazi­nele cooperaţiei de consum­ din judeţul Mureş.

Next