Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)

1969-09-02 / nr. 207

In pagina a 3-a. SPORT Creşterea eficienţei economice, principiul suprem al noastre Din sarcinile măreţe puse de Congresul al X-lea al P.C.R. în fa­ţa industriei chimice, o parte re­vin şi colectivului de lucrători de la Combinatul de îngrăşăminte a­­zotoase din Tg.-Mureş. Acest colec­tiv tinăr, care în actualul cincinal a pus în funcţiune două etape ale combinatului, va răspunde cu aceeaşi pricepere şi entuziasm pentru rea­lizarea sarcinilor care îi stau în faţă. In puţinii ani de existenţă ai combinatului, rezultatele au fost an de an mai bune, astfel eficienţa economică a fost cu mult mai mare faţă de cea prevăzută iniţial şi va creşte în viitorul plan cincinal odată cu dezvoltarea combinatului. Prin realizarea unităţii de „Azot V“ va spori producţia marfă a combinatului cu aproape 160 la sută, producîndu-se în afară de azotat de amoniu, îngrăşăminte cu un conţinut superior de azot cum este ureea. De asemenea se vor construi noi instalaţii pentru valo­rificarea superioară a gazului me­tan, cum este cazul fabricii de me­tanol şi a instalaţiei pentru pro­ducerea argonului. In vederea eli­minării prelucrării în străinătate a catalizatorilor de platină nece­sari pentru fabricarea acidului a­­zotic se va realiza o instalaţie pen­tru producerea de site de platină. Prin puternica dezvoltare a com­binatului, se va ajunge ca în anul 1975, „Azomureş“ să-şi menţină locul ca producător a 20 la sută din întreaga producţie de îngrăşă­minte chimice a ţării, cu toate că producţia de îngrăşăminte va cu­noaşte o largă dezvoltare. De ase­menea, în anul 1975 combinatul va da 50 la sută din producţia muni­cipiului Tg.-Mureş. Prin construcţia noilor instalaţii din cadrul unităţii „Azot V“ efi­cienţa economică a combinatului va fi ridicată pe o treaptă supe­rioară. Astfel, in 1975 beneficiul va fi de 3 ori mai mare decit cel ce se va realiza în 1970, aceasta se va realiza pe seama reducerii continue a costurilor de producţie. Cheltuielile de producţie la 1.000 de lei producţie marfă vor scădea cu peste 100 de lei. Toate aceste rezultate se vor pu­tea obţine pe baza experienţei a­­cumulate în cele două etape de dezvoltare a combinatului. S-au luat unele măsuri încă în faza de elaborare a studiului tehnico-eco­­nomic pentru unitatea de „Azot V“. S-a trecut de la început la a­­nalize temeinice de către cadrele tehnice şi economice de speciali­tate pentru a se elimina toate lu­crările care nu erau necesare pre­cum şi a celor neproductive sau chiar productive care nu erau le­gate direct de producţia acestei unităţi. In centrul atenţiei stă re­ducerea ponderii construcţiilor din totalul investiţiei. De pe acum a început pregăti­rea unor cadre de bază care în prezent studiază două instalaţii si­milare din ţară. Aceste instalaţii se află în faza de punere în funcţiu­ne, ceea ce contribuie la cunoaşte­rea amănunţită a instalaţiilor res­pective. Cunoscînd încă de pe a­­cum modul de comportare a utila­jelor şi instalaţiilor se vor putea realiza o serie de îmbunătăţiri încă în faza de proiectare precum şi la montaj şi punerea în funcţiu­ne. Această metodă a fost folosită şi în primele două etape şi a dat rezultate deosebite. Deoarece în domeniul investiţi­­ilor trebuie să lucreze oameni cu experienţă şi cu o pregătire profe­sională corespunzătoare, s-au sta­bilit cadrele de bază care vor lucra în acest domeniu, selecţio­naţi fiind, în primul rînd cei care în primele două etape s-au afirmat prin rezultate foarte bune. In vederea intrării în funcţiune la termenul planificat, a unităţii de „Azot V“, sunt necesare unele mă­suri urgente ca: aprobarea atacării lucrărilor pregătitoare încă în a­­cest an şi obţinerea urgentă a tu­turor avizelor necesare începerii investiţiei. Ele sînt hotărîtoare pentru a se respecta termenul de punere în funcţiune, orice întîr­­ziere este greu de recuperat şi va crea perturbaţii. Documentele celui de-al X-lea Congres al partidului şi, în primul rînd, Raportul prezentat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă pentru noi nu numai un program luminos de înflorire a ţării dar şi un adevărat tezaur de idei pe care însuşindu-ni-le, călăuzindu-ne după ele în întreaga noastră activitate, ne vom mobiliza cu toţii pentru ridicarea muncii noastre pe o treaptă superioară şi obţinerea de rezultate economice cu un grad înalt de eficienţă. ANDREI COZOŞ — economist — Contabil şef al C.I.A. Tg..Mureş. Zile hotărîtoare pentru terminarea lucrărilor agricole de vară Filele calendarului indică de a­­cum apropierea zilelor de toamnă. In această situaţie este şi firesc ca ţăranii cooperatori, mecanizatorii să depună ultimele eforturi pentru a termina recoltarea griului, intensi­fica treierişul. In multe cooperative agricole din raza de activitate a I.M.A. Reghin, ca de exemplu De­­drad, Gorneşti , Petelea, Reghin, Brîncoveneşti şi altele, unde mun­ca a fost bine organizată, treierişul griului s-a terminat. In cooperative agricole ca cele din Gorneşti, Cră­­ieşti sau Cedrad şi arăturile de va­ră sînt avansate iar la Reghin a­­ceastă importantă lucrare este chiar pe terminate. In alte cooperative agricole din această parte a jude­ţului nostru, deşi timpul este des­tul de înaintat, pînă la sfîrşitul săp­­tămînii trecute încă secerişul griu­lui nu se încheiase. La Lueriu, de exemplu, griul mai trebuia recoltat de pe 60 ha, la Fărăgău de pe 30 ha, la Ruşii-Munţi de p­e 24 ha etc. Unde recoltarea s-a făcut pe su­prafeţe mai mari, cu mijloace ma­nuale, transportul snopilor la aici se tărăgănează de la o zi la alta. Aşa stau lucrurile la cooperativele agricole din Vătava, Logig, Iara de Mureş, Frunzeni (brigada din Băi­­ţa) şi în alte părţi. La cooperativa agricolă din Iara de Mureş, consi­liul de conducere — preşedinte Ta­mási Carol — nu numai că a orga­nizat slab munca la recoltarea griu­lui dar a tărăgănat mult și trans­portul clăilor la arii, impulsionarea treierişul­ui. La brigada de cîmp din Mura Mică, de exemplu, în trei zile însorite, în loc ca atelajele să fi fost antrenate la transportul snopi­lor de pe cîmp la arii, s-au folosit în alte scopuri. Fără nici un pic de răspundere s-a depozitat în steg griul şi la brigada de cîmp din Ilioara, ceea ce a făcut ca o bună parte din snopi, spice expuse ploi­lor, să încolţească. Tot la această cooperativă agricolă se manifestă dezinteres şi faţă de păstrarea griului în magazie. Decalajul existent între seceriş şi treieriş, în multe unităţi agricole se datoreşte faptului că se aşteaptă ca batozele să funcţioneze numai pe vreme cu soare. Or, se ştie din­­practică că imediat ce s-a oprit ploaia, ce-i ud se dă la o parte şi treierişul poate continua. In aşteptarea timpului frumos, vreme preţioasă s-a pierdut zilele trecute la cooperativele agricole din Cozma, Frunzeni, Logig etc. Vineri, de exemplu, (pe motiv că plouase cu o zi înainte) în nici una din a­­ceste unităţi batozele nu au func­ţionat. La brigăzile din Lunca­ Te­­cii, conduse de Valentin Pescar, Zachei Moldovan, Liviu Lepşa, pe o vreme cu soare, în loc să se fi luat măsuri pentru a se termina sece­rişul, s-a optat pentru vînzarea prunelor, merelor şi nucilor din pomi. Ţinînd seama de urgenţe, a­­ceastă lucrare, deşi ca tradiţie fru­moasă, se putea amina pînă după terminarea treierişului. Slab interes faţă de transportul clăilor de pe cîmp se manifestă şi la cooperativele agricole din par­tea de nord a judeţului nostru. C.A.P. Vătava are clăi netranspor­tate de pe zeci de ha. Nimeni nu spune că cositul şi adunatul fîne­­ţelor nu este important, dar ori­cum treierişul, punerea griului la adăpost) are prioritate, faţă de orice lucrare. Toamna bate la uşă şi însămînţa­­rea griului se apropie. Cu toate a­­cestea în majoritatea cooperative­lor agricole, printre care: Ercea, Pă­­dureni, Ruşii-Munţi, Şerbeni, Solo­­văstru, Lueriu, arăturile sunt mult rămase în urmă. La Vătava, pînă la sfîrşitul săptămînii trecute, nu s-a tras nici o brazdă în contul viitoa­rei recolte. Aşadar, situaţia de pe teren ne arată că este necesar a se depune un ultim efort pentru a se încheia secerişul şi treierişul (care pînă la 31 august a fost efectuat pe județ în proporție de 87,6 la sută), im­pulsionarea arăturilor, pentru ca însămînțarea griului să se poată e­­xecuta în condiții optime. REMUS CÂMPEAN Un nou radioreceptor Magazinele de specialitate din judeţul nostru au fost aprovizio­nate cu un sortiment bogat de aparate de radio „Darclée “ şi „Istria" şi altele. De curând 7 rama mse ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! NOI PUNCTE PENTRU DESFACEREA UNIFORMELOR ŞI RECHIZITELOR ŞCOLARE O.C.L. produse industriale din Tirgu-Mureş a organizat desfacerea uniformelor şi re­chizitelor şcolare prin unită­ţile „Gulliver“ şi cea specia­lizată din str. Kossuth Lajos nr. 3 (Expoziţie). Uniforme şcolare s-au mai pus in vin­­zare şi la unitatea de lingă magazinul Tehnometal. Toa­te uniformele şcolare se des­fac şi cu plata în rate. In cartierele Aleea Car­­paţi, Tudor Vladimirescu şi 7 Noiembrie au fost instala­te cite o tonetă, care func­ţionează între orele 16 şi 20. Uniformele — măsuri ex­cepţionale — se asigură în timp de circa 30 de zile. Co­menzile se fac la magazine­le Gulliver şi Expoziţie. Da­că va fi nevoie, pentru evi­tarea aglomeraţiei în unităţi, se va mai deschide săptămîna viitoare încă un magazin. Paralel cu desfacerea uni­formelor şcolare la magazine­le Gulliver şi Expoziţie se vînd şi rechizite şcolare. In­­cepînd de azi, în faţa maga­zinelor „Corso “şi „Melodia“ vor funcţiona două tonete cu rechizite şcolare. Televizor „Mini-vizor“ Pentru prima oară în judeţul nostru au fost puse în vînzare televizoare portative de tip „Mini-vizor“. De dimensiuni mici, noul aparat este uşor, re­zistent la şocuri, selectiv şi cu imagine foarte bună. Aparatele au fost fabricate de o firmă din Republica Populară Ungară. Un naufragiat salvat de echipa­jul mineralierului „Maramureş“ Intr-o radiogramă primită la Constanţa se anunţă că, la 50 de mile de insula indoneziană La­­lang, ofiţerul Victor Mitran, de serviciu pe mineralierul româ­nesc „Maramureş", a zărit de­parte, în plin ocean bîntuit de furtună, un naufragiat. Vasul a fost oprit din cursa sa spre In­dia. Naufragiatul, pescarul indo­nezian Ang-Tiek-Siang, în virată de 37 de ani, a fost salvat. El se afla de 9 zile în mijlocul valuri­lor, dus de furtună, fără alimen­te, înfometat și sleit de puteri, pe o mică barcă aproape scufun­dată. La bordul navei româneşti el a primit imediat îngrijirile necesare, fiind acum în afara oricărui pericol. De remarcat că acesta este al nouălea naufragiat salvat în a­­cest an din apele oceanului de către echipajul mineralierului „Maramureş". (Agerpres) Anul XXI. Nr. 207 (3.562) Marți, 2 septembrie 1969 4 pagini 30 de bani VIZITA ÎR IRAK A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, nICOLAE CEAUŞESCU Plecarea din Capitală Luni dimineaţa a părăsit Capi­tala, plecînd spre Teheran, preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Maies­tăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Arya­mehr şi a Maiestăţii Sale Impără­­teasa Iranului, va face o vizită ofi­cială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Ioan A­­vram, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, Petre Lupu, Manea Mănes­­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Du­mitru Popa, vicepreşedinţi ai Con­siliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, con­ducători de instituţii centrale şi or­ganizaţii obşteşti, generali, ziarişti români şi corsepondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Motamed- Vaziri, însărcinat cu afacerile ad­­interim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arbo­rat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei aflaţi pe aeroport au sa­lutat cu deosebită căldură pe pre­şedintele Consiliului de Stat. Sosirea la Teheran TEHERAN 1. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie şi stimă. Flori şi ovaţii, urări de bun so­sit şi ceremonii au constituit o ma­nifestare a unor sentimente izvorâte din ascendenţa constantă a rapor­turilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, din dorinţa lor co­mună de a conlucra mai strîns şi de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspiraţiilor lumii contemporane de pace şi cooperare. Ora 15: Avionul prezidenţial, es­cortat din momentul intrării in spaţiul aerian al Iranului de avioa­ne cu reacţie ale forţelor armate iraniene, coboară lin pe pista aero­portului Mehrabad. Drapelele de stat ale României şi Iranului se profilează pe cerul albastru. Steguleţe tricolore flutură în mîinile numeroşilor locuitori ai Teheranului veniţi în întâmpinarea înaltului oaspete român. In sunetele fanfarei militare îşi fac apariţia pe treptele avionului preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi so­ţia sa, Elena Ceauşescu. Acest mo­ment este marcat prin ovaţii şi a­­plauze puternice, prelungite. La coborârea din avion, preşedin­tele Consiliului de Stat şi soţia sa sunt întâmpinaţi cu cordialitate de Maiestatea Sa Imperială, Şahinşa­hul Iranului, Mohammad Reza Pah­­lavi Aryamehr, şi de împărăteasa Ferah. Cei doi şefi de state îşi string călduros mâinile. Şahinşahul urează şefului statului român bun sosit pe pământul Iranului. înaltele oficiali­tăţi sunt „asaltate" de sutele de fo­toreporteri, operatori ai jurnalelor de actualităţi cinematografice şi de televiziune prezenţi pe aeroport. In întâmpinarea oaspeţilor ro­mâni au sosit, de asemenea, pri­mul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, cu soţia, Sarif E­­tnami, preşedintele Senatului, cu soţia, Abdulah Riazi, preşedintele Camerei Deputaţilor, cu soţia, As­­sadollah Alam, ministrul curţii im­periale, cu soţia, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe, gene­ralul de armată Fereydun Djam, şeful statului major al comanda­mentului suprem al armatelor im­periale, şi alte personalităţi oficiale iraniene. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, prezintă Şahin­­şahului persoanele oficiale române care îl însoţesc: Ilie Verdeţ, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Avram, mi­nistrul construcţiilor de maşini, A­­lexandru Albescu, adjunct al mi­nistrului comerţului exterior. Pe aeroport se aflau de aseme­nea, Pavel Silard, ambasadorul ţă­rii noastre la Teheran, membrii ambasadei, precum şi un grup de specialişti români care lucrează în Iran, în baza acordurilor de coope­rare economică existente între cele două ţări. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditate la Teheran. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Grupuri de copii­­iranieni şi ro­mâni înmînează înalţilor oaspeţi buchete de flori. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi Şahinşahul Iranului trec în revistă garda mi­litară de onoare aliniată pe aero­port. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, au luat loc într-o maşină deschisă, escorta­tă de motociclişti. Coloana maşini­lor oficiale se îndreaptă spre Pala­tul imperial Golestan, reşedinţa re­zervată înaltului oaspete român. Pe întregul traseu, de la aeroport şi pînă la intrarea în Teheran, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi Şa­hinşahul Iranului au fost salutaţi cu entuziasm de locuitorii oraşului, care au făcut o călduroasă primire solilor poporului român, ovaţionînd pentru prietenia româno-iraniană. Pe frontispiciile imobilelor şi de-a lungul bulevardelor sunt arborate drapelele de stat ale României şi Iranului. Ghirlande de flori alcătu­iesc pitoreşti arcuri de triumf. Mii de portrete ale preşedintelui Consi­liului de Stat Nicolae Ceauşescu şi ale soţiei sale, Elena Ceauşescu, sunt expuse pe frontispiciile clădiri­lor şi în vitrinele magazinelor de-a lungul întregului traseu. Populaţia capitalei a inundat literalmente străzile. Sute de mii de oameni a­­clamă pe solul poporului român prieten, urîndu-i bun venit, pe Şa­hinşahul Iranului. In piaţa „Ferdousi“, dominată de monumentul care eternizează me­moria marelui poet persan cu ace­laşi nume, cortegiul oficial se o­­preşte în faţa unei estrade. Sinceri­tatea bucuriei mulţimilor care îl salută aici pe şeful statului român, se degajă pregnant din atmosfera sărbătorească care domneşte în jur. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi persoanele care îl însoţesc, sunt întîmpinaţi, de autorităţile municipale, în frunte cu primarul Teheranului, Mamad Shahrestani, care le urează tradiţio­nala urare „bun venit“. Apoi, primarul înmînează preşe­dintelui român şi soţiei sale, în semn de omagiu, cheile porţilor o­­raşului Teheran. Răspunzând urărilor ce i-au fost adresate, preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit Şahinşahu­­lui Iranului şi locuitorilor oraşului pentru călduroasa primire făcută, subliniind că aceasta reprezintă o manifestare a prieteniei româno­­iraniene. Din acest punct al oraşului, con­­tinuîndu-şi drumul pe marile bu­levarde ale Teheranului, cei doi şefi de state şi soţiile lor iau loc în două căleşti deschise, trase fie­care de cite şase cai şi escortate de un escadron de cavalerie de gardă. In faţa privirilor se dezvăluie o imagine specific persană: caleştile — desăvârşite opere de artă — har­­naşamentele purpurii ale cailor şi uniformele albastre ale ofiţerilor dau expresie fastului şi coloritului solemnităţilor oficiale tradiţionale. Cortegiul îşi continuă drumul în aplauzele şi ovaţiile puternice ale locuitorilor capitalei. Din loc în loc, fanfare ale armatei imperiale în­­tîmpină pe înalţii oaspeţi cu mar­şuri triumfale. Printr-un adevărat cordon viu, înaltele personalităţi române şi iraniene sosesc la palatul Golestan, reşedinţa pusă la dispoziţia şefului statului român în timpul vizitei sa­le în Iran. In sala oglinzilor are loc o con­vorbire cordială între Majestatea Sa Imperială Şahinşahul Iranului, Aryamehr, şi împărăteasa Farah şi preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. In cursul după-amiezii, la Pala­tul Golestan a avut loc o nouă ma­nifestare a deosebitei ospitalităţi a populaţiei iraniene, a sentimentelor de bucurie şi satisfacţie cu care este privită această vizită. O dele­gaţie a locuitorilor oraşului Tehe­ran, în frunte cu primarul capita­lei, Mamad Shahrestani, înmînează preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale.

Next