Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)

1969-10-01 / nr. 232

Actualitatea internaţională Dezbaterile din Adunarea Generală a O.N.U. NEW YORK 30. — Corespon­­dentul Agerpres, C. Alexandroaie, transmite: In şedinţa plenară a A­­dunării Generale de luni diminea­ţa au continuat dezbaterile gene­rale, în cadrul cărora au luat cu­­vîntul şefii delegaţiilor Ruandei, Canadei, Coastei de Fildeş şi Lu­xemburgului. Reprezentantul Ruandei a con­damnat în termeni severi colonia­lismul, pronunţîndu-se în favoarea unor măsuri hotărîte pentru era­dicarea acestui sclavaj modern de pe suprafaţa Pămîntului. De ase­menea, el s-a pronunţat pentru re­cunoaşterea drepturilor unei sin­gure Chine în cadrul O.N.U. şi a­­nume a acelei Chine care reprezin­tă sutele de milioane de oameni de pe continent — Republica Popu­lară Chineză. Reprezentantul Canadei, care a urmat la cuvînt, ministrul afaceri­lor externe, Mitchell Sharp, s-a pronunţat în favoarea întăririi O.N.U., subliniind totodată că în faţa organizaţiei, care se apropie de a 25-a aniversare, stau sarcinile prevenirii unui al treilea război mondial şi grăbirii progresului pe calea spre justiţie economică şi so­cială a sute de milioane de oameni. Vorbitorul a arătat că O.N.U. tre­buie să găsească o altă formă de securitate globală decît cea exis­tentă în prezent, bazată pe echili­brul fricii reciproce. Reprezentantul canadian a sub­liniat că ţara sa se pronunţă pen­tru oprirea imediată a cursei înar­mărilor și pentru începerea dialo­­gului sovieto-american privind li­mitarea înarmărilor. A urmat la cuvînt ministrul a­­facerilor externe al Coastei de Fil­deș, Arsene Assouan Usher, care a subliniat că trebuie să se pună imediat capăt războiului distrugă­tor din Nigeria, care pînă în pre­zent a cauzat moartea a circa două milioane de oameni, fiind cel mai îngrizotor război din întreaga is­torie a continentului african. De a­­semenea, vorbitorul s-a pronunţat pentru încetarea războiului din Vietnam şi şi-a exprimat speranţa în succesul tratativelor de la Paris. Ultimul a luat cuvîntul minis­trul afacerilor externe al Luxem­burgului care, referindu-se la situa­ţia precară din Orientul Mijlociu, a relevat că soluţionarea conflictului poate fi realizată prin respectarea şi transpunerea în practică a rezo­luţiei Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967. ★ NEW YORK 30. — Corespon­dentul Agerpres C. Alexandroaie transmite: In şedinţa plenară de luni după amiază a Adunării Gene­rale a O.N.U. au luat cuvîntul şefii delegaţiilor Afganistanului şi Re­publicii Democrate Congo. Abdul Rahman Pazhwak, repre­zentantul permanent al Afganista­nului la O.N.U., a subliniat contri­buţia adusă de acest for internaţio­nal la pacea şi securitatea lumii, pe linie prevederilor cartei O.N.U. El a subliniat că greutăţile în activita­tea O.N.U. pornesc de la unele sta­te membre care refuză să trans­pună în practică rezoluţiile adopta­te în cadrul acestei organizaţii. Exprimîndu-şi speranţa in înce­tarea războiului din Vietnam, re­prezentantul Republicii Congo, Cy­rille Adoula, ministru al afacerilor externe, a subliniat că acest război nu poate fi rezolvat decît pe baza respectării dreptului poporului viet­namez de a-și hotărî singur soarta. Vorbitorul s-a ocupat în conti­nuare de lupta popoarelor africane pentru a se elibera de sub domi­­nația colonialistă. NAVE de război spaniole în apro­­pierea Gibraltarului MADRID 30 (Agerpres).­­ Pa­­tru nave de război spaniole au an­corat luni în apropiere de Gibral­tar. Misiunea ce le-a fost încredin­ţată nu a fost dezvăluită. Agenţia Reuter precizează că această ac­ţiune intervine cu 48 de ore inain­­te de a expira termenul stabilit într-o rezoluţie a Adunării Gene­rale a O.N.U. pentru predarea că­tre Spania a administraţiei Gi­­braltarului. Rezoluţia amintită re­­comanda Marii Britanii să renunţe în favoarea Spaniei la dominaţia asupra acestui teritoriu. Agenţia citată pune în legătură sosirea na­velor spaniole cu avertismentul publicat duminică de ziarul madri­­len „YA“ privitor la posibilitatea pe care ar avea-o Spania „să strin­­gă încă şi mai tare şurubul“ dacă Marea Britanie nu îndeplineşte re­­comandările O.N.U. Se semnalează, pe de altă parte, sosirea în Marea Mediterană a u­­nor nave de război britanice, pre­cum și unele concentrări de trupe britanice în Gibraltar. ACŢIUNI revendicative ale docherilor francezi PARIS 30 (Agerpres). — Fede­raţia docherilor afiliată Confedera­ţiei Generale a Muncii din Franţa a anunţat că la greva de 24 de ore declanşată luni au luat parte toţi muncitorii portuari din Marsilia, Bordeaux, La Rochelle-Pallice, Cherbourg, Le Havre, Rouen, Dieppe, Sete, Dunkerque, Bou­logne sur Mer şi Calais. Fede­raţia menţionează, de asemenea, că docherii vor continua acţiunile re­vendicative prin întreruperea lu­crului în cursul nopţii şi duminica şi prin reducerea ritmului obişnuit de muncă. Docherii cer sporirea salariilor, reducerea orarului de muncă fără o scădere corespunzătoare a sala­riului și coborîrea limitei de vîrstă pentru pensionare. ARMATA cedează locul După Ghana, militarii din Repu­­blica Volta Superioară au hotărît să cedeze locul civililor. Generalul Sangoule Lamizana s-a angajat să permită de la începutul lunii oc­tombrie relansarea vieţii politice, pentru ca, în interval de un an, el să poată părăsi conducerea ţării. Acest fost comandant în armata franceză, ascetic şi auster a fost purtat spre putere în 1966 de va­lurile populaţiei, sătulă de fostul steril al fostului preşedinte Mau­­rice Yameogo. De atunci, refuzînd Palatul prezidenţial, s-a mulţumit cu propria-i locuinţă cu trei ordo­­nanţe, un jeep şi cu bucătăria so­ţiei. De pe planul personal, auste­­ritatea a fost transpusă in cel na­ţional, reuşind să restabilească în trei ani finanţele ţării, in special prin reducerea cheltuielilor minis­teriale. Totuşi Volta Superioară rămîne una din cele mai sărace ţări ale lumii. Cele cinci milioane de lo­cuitori ai săi se ocupă în cea mai mare parte cu creşterea vitelor, ne­existînd mai mult de 25.000 de sa­lariaţi. Un milion de locuitori au emigrat de altfel in căutare de lu­­cru înspre pămînturile bogate ale Ghanei şi Coastei de Fildeş. După venirea sa la putere, ge­neralul Lamizana a dizolvat par­tidele politice incapabile să ajungă la o formulă de compromis pentru a se putea forma un guvern de uniune naţională. Dar, el a promis că nu va conserva atribuţiile pre­­zidenţiale după 1970 şi, conform angajamentului iniţial, a invitat liderii politici să reintre pe arenă de la începutul lunii viitoare. Lup­ta pentru putere pare să se ducă acum între Joseph Ki Zerbo, pur­tător de cuvînt al tineretului şi in­telectualilor, şi Joseph Ouedraogo, reprezentant al cercurilor religioa­se. „EXPRES“ JAPONIA în expansiune Cea mai mare parte a lumii a­­siatice pe care odinioară Japonia romantică şi crudă a militarilor n-a reuşit s-o cucerească cu arme­le, capitul­ează în faţa noilor pro­duse ale industriei japoneze. Ideea că Japonia s-ar putea trans­forma într-un fel de societate ban­cară de tip elveţian, de o largă cir­culaţie după război, s-a dovedit cu­­rînd a fi o iluzie... ţara soarelui răsare nu este nicidecum o Elveţie. Revoluţia culturală a Japoniei nu s-a făcut în domeniul ideologiei, ci în cel al tehnologiei. Prin aceasta, ea a desfiinţat trecutul fizic al ţă­­rii, lăsîndu-i însă aproape intacte tradiţiile ancestrale ce-i zguduie as­tăzi din temelii pînă şi propria ei geografie. Această uluitoare Japo­nie cu străzile sale suspendate şi podurile aeriene, cu trenurile ful­ger şi tunelurile submarine, pă­trunde, înaintea timpului, în anul 2000. Marea izbucnire a avut loc în 1968 cînd, produsul naţional brut depăşind 140.000 milioane de do­lari, îl întrecea pe cel al Germaniei Federale, situînd economia japone­­ză pe locul al treilea, după S.U.A. şi U.R.S.S. In acelaşi timp, televi­ziunea, în multe cazuri în culori, pătrundea în 92 la sută din fami­liile ţării. Producţia de automobile şi autocamioane atingea 5 milioane de unităţi. începea să dispară ve­­chea credinţă că Japonia ar fi în stare să înfrîngă concurenţa occi­dentală numai în ceea ce priveşte cantitatea şi preţurile scăzute; as­tăzi în industria Japoniei se pune accentul pe calitate. Timpurile dinainte de război cînd japonezii erau consideraţi doar copişti har­nici şi tardivi ai puterii de creaţie europene şi americane au luat sfîrşit. De la copie au trecut la ori­ginal. Occidentul nu mai este imi­tat. Este stimulat şi în multe ca­zuri distanţat categoric. Şi, în mod paradoxal, poate, această explozie de putere tehnologică, de forţă creatoare autonomă se bazează pe un sistem social în care moderni­tatea extremă coexistă cu un feu­dalism patriarhal; unică şi de ne­­repetat, structura internă a socie­­tăţii japoneze pendulează undeva între arhaic şi viitor. „CORRIERE DELLA SERA“ DIN PRESA STRĂINĂ LUCRĂRILE Conferinţei Partidului laburist din Marea Britanie BRIGHTON 30 (Agerpres). Ca­racterul preelectoral al celei de-a 68-a conferinţe a Partidului labu­rist din Marea Britanie a fost am­plu subliniat încă din prima zi a lucrărilor, o dată cu anunţarea a două reforme sociale pe care gu­vernul le va supune dezbaterilor sesiunii parlamentare la 28 octom­brie. Aceste reforme au fost anun­ţate în şedinţa de ieri după-amia­­ză de Barbara Castle, ministru pentru problemele productivităţii şi folosirii forţelor de muncă. In­tervenţia lui Castle ar fi provocat, potrivit observatorilor, dezbateri virulente în conferinţă. Pe de altă parte, Barbara Castle a făcut cunoscut că guvernul intenţionea­ză adoptarea unui proiect de lege care prevede instituirea egalităţii remuneratorii între bărbaţi şi fe­mei într-o perioadă de cinci ani. Sindicatele, a precizat Castle, ar dori ca acest deziderat să se reali­zeze în următorii doi ani, în timp ce patronatul propune o etapă de şapte ani. In cuvîntarea sa, James Calla­ghan, ministru de interne, a ple­dat în favoarea efectuării unor re­forme cu caracter politic, economic şi social în Irlanda de nord, unde situaţia continuă să fie încordată, ca urmare a reluării incidentelor dintre protestanţi şi catolici. Primul ministru Harold Wilson urmează să rostească astăzi o cu­­vîntare, cu care prilej va anunţa programul electoral al Partidului laburist. Alegerile parlamentare din Marea Britanie vor avea loc cel mai tîrziu în primăvara anu­lui 1971. VSS pvofesle invpoffflva n ucleare lubterane cSSn ABasca WASHINGTON 30 (Agerpres). Hotărîrea S.U.A. de a proceda la 2 octombrie la o experienţă nu­cleară subterană în insula Amchit­­ka, din apropierea statului Alaska, continuă să stîrnească vii proteste atît în Statele Unite cit şi în ţă­­rile învecinate. Luni, în ziarul „New York Times“ a apărut o scri­soare adresată de locuitorii sta­­tului California către locuitorii sta­­tului New York — cele mai popu­late state ale S.U.A. — în care se cere să se adreseze un protest co­­mun împotriva acestei experienţe. „Această explozie nucleară subte­rană, cea mai puternică de pînă acum, care depăşeşte de zeci de ori forţa bombei atomice aruncată asupra Hiroşimei — se spune în scrisoare — poate să provoace mişcări seismice din cele mai grave, pe lingă infestarea apelor şi­­aeru­lui“. La rîndul lor, mai mulţi savanţi audiaţi în Comisia senatorială pen­­tru afacerile externe şi-au expri­­mat temeri faţă de efectele acestei explozii. Seismologul Jack Oliver a declarat că există o posibilitate reală şi deloc neglijabilă ca explo­zia nucleară subterană de joi să provoace puternice mişcări seis­mice. Dr. Franklin Long, de la Universitatea Cornell, a cerut să fie efectuat un studiu aprofundat asupra consecinţelor unei asemenea experienţe înainte de a se proce­­da la ea. Agenţia Associated Press infor­­mează că locuitorii insulei cana­diene Vancouver au trimis telegra­me de protest preşedintelui Nixon in care cer „să se pună capăt a­­cestei nebunii“. Diferite organizaţii canadiene au adresat telegrame a­­semănătoare Casei Albe. CONFERINŢA A.I.E.A. şi-a încheiat lucrările­ nergia atomică. La lucrări, care au durat o săptămină, au participat reprezentanţii a 102 ţări. Din ţara noastră au participat acad. Horia Hulubei, preşedintele Comitetului pentru energia nucleară, şi Gheor­­ghe Pele, ambasadorul României la Viena. Sigvard Eklund a fost reales luni în funcţia de director general al A.I.E.A. pentru o nouă perioadă de patru ani. Pe de altă parte, con­ferinţa a ales, în conformitate cu sistemul de rotaţie, alte zece ţări noi în Consiliul guvernatorilor a­­genţiei. Este vorba, între altele de Brazilia, Cehoslovacia, Niger, Ma­roc, Suedia, Ungaria şi Uruguay. Totodată, conferinţa a aprobat pri­mirea Republicii Irlanda ca mem­bră a A.I.E.A. Proiectul italian, prevăzînd lărgi­rea Consiliului guvernatorilor de la 25 la 33 de ţări, a fost amînat pentr­u viitoarea conferinţă gene­rală, care se va ţine în anul 1970. VIENA 30 (Agerpres). — Luni au luat sfîrşit la Viena lucrările ce­lei de-a 13-a conferinţe generale a Agenţiei internaţionale pentru e­ PUTERNIC cutremur de pămînt în Africa de sud CAPETOWN 30 (Agerpres). — Un cutremur de o intensitate neobişnuită a fost resimţit luni noaptea pe întreg litoralul sud-a­­frican, între oraşele Capetown şi Durban. Epicentrul mişcării seis­mice — cea mai puternică din R.S.A. în ultimii 37 de ani — a fost localizat într-un punct din regiunea de munte situată la nor­dul provinciei Capetown. Unda de şoc a distrus aproape complet lo­calitatea Tulbagh şi a produs pa­gube importante în alte două aşe­zări din această zonă, Wolseley şi Ceres. Potrivit unui prim bilanţ, zece persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte cîteva zeci au fost rănite. Prăbuşirea stîncilor a provocat ru­perea unei linii de înaltă tensiune, fapt care a dat naştere unui pu­ternic incendiu de pădure. După cum transmite agenţia France Presse, intensitatea exactă a cutremurului pe scara Richter nu a putut fi stabilită, deoarece seismografele au fost afectate de violența șocului. A 20-a aniversare a procla­mării R. P. Chineze RECEPŢIE LA PEKIN PEKIN 30. — Corespondentul Agerpres, I. Gălăţeanu transmi­­­­te: Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Chineze, premie­rul Consiliului de Stat, Ciu En­­lai, a oferit o recepţie în marea sală a Adunării Reprezentanţi­lor Populari de pe întreaga Chi-In cinstea celei de-a 20-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Chineze, inginerii, teh­nicienii şi muncitorii din Sanhai au pus în funcţiune o nouă in­stalaţie de fabricare a oxigenu­lui pur. Realizată la nivelul teh­nicii moderne, noua instalaţie a fost construită într-un timp re­cord şi a fost dată în exploatare cu o lună de zile înainte de da­ta stabilită. In provincia Kiangsi au fost date în exploatare două noi pu­ţuri de mină cu o capacitate a­­nuală de 450 mii tone cărbune, situate în bazinul carbonifer Sud­ou. Noile puţuri sunt meca­nizate, proiectate şi construite de specialişti chinezi, întregul utilaj şi maşinile pentru venti­laţie, scurgerea apei, aprovizio­narea cu energie electrică şi transport sunt realizate la între­prinderile din ţară. Au fost prezenţi conducători de partid şi de stat, reprezen­tanţi ai armatei şi ai oamenilor muncii. Erau prezente delegaţii­le de partid şi de stat străine care se află la Pekin pentru a participa la manifestările prile­juite de cea de-a XX-a aniver­sare. A participat, de asemenea, prin aplicarea unor inovaţii, la uzina producătoare de îngră­şăminte chimice din Nankin au fost aplicate noi procese tehno­logice pentru producerea ureei şi îngrăşămintelor chimice mix­te, care conţin azot, fosfor şi potasiu. Prin aplicarea noilor metode şi procese tehnologice, producţia a crescut cu 70 la su­tă. In acelaşi timp s-a înregis­trat o creştere a calităţii produ­selor uzinei. Muncitorii Uzinei de material rulant Cinciou din provincia Honan desfăşoară o campanie de inovaţii tehnice la care anul trecut au luat parte peste 80 la sută din salariaţi. Au fost făcute invenţii şi inovaţii în fiecare e­­tapă a producţiei de la proiec­tare la procesul tehnologic, la unelte şi utilaje, s-au făcut 249 inovaţii, dintre care 189 de im­reprezentantul guvernului ro­mân, Aurel Duma, ambasadorul ţării noastre la Pekin. Au fost de faţă membri ai misiunilor diplomatice acreditaţi în capi­tala chineză. Cu acest prilej, premierul Ciu En-lai a rostit o cuvîntare­ portanţă majoră. Mulţumită inovaţiilor realizate, mecaniza­rea şi automatizarea la secţia de vagoane, de exemplu, a crescut cu 40 la sută în comparaţie cu 1965. Lucrătorii serviciilor poştale şi de telecomunicaţii din R.P. Chineză au proiectat şi execu­tat primul aparat electronic pentru recepţionarea rapidă a telegramelor scrise cu caractere chinezeşti. Noul aparat elimină cîteva operaţiuni intermediare necesare pînă în prezent în ma­nipularea telegramelor. El des­cifrează automat semnalele şi imprimă într-un ritm de 1.500 caractere pe minut. După cum relatează agenţia China Nouă, a­­paratul permite ridicarea tele­comunicaţiilor din China la ni­velul mondial, atît în ce priveş­te calitatea, cit şi rapiditatea. ★ VEDERE DIN PEKIN — CAPITALA R.P. CHINEZE HAGA 30 (Agerpres).­­ An­samblul Teatrului de operetă din Bucureşti, care întreprinde un larg turneu în Europa, se află în prezent în Olanda, unde a susţinut al doilea spectacol cu opereta „Contesa Maritza“. Pe lângă un public numeros, în sală au fost prezente oficialităţi ale vieţii culturale şi artistice olandeze, reprezentanţi ai Mi­nisterului Afacerilor Externe, ai Ministerului Culturii, precum şi ambasadori din peste 20 de ţări acreditaţi la Haga. La spectacol a asistat, de asemenea, ambasa­dorul ţării noastre în Olanda, George Elian. TELEGRAME •TELEGRAME □ După cum anunţă agenţia de presă Eliberarea, unităţi ale guvernului revoluţionar provi­zoriu al Vietnamului de sud au atacat recent o serie de poziţii americane situate in provincia Lam Dong, din zona platourilor înalte. Acţiunea s-a soldat cu cucerirea bazei, distrugerea tu­turor instalaţiilor acesteia şi scoaterea din luptă a aproxima­tiv 400 de militari americani. □ Ministerul chilian de in­terne a acordat azil politic fos­tului preşedinte bolivian Luis Siles Salinas, care a sosit du­minică la Santiago de Chile. Salinas, înlăturat de la putere de recenta lovitură de stat, se va putea deplasa liber în Chile, dar nu va putea face declaraţii politice. □ In două spitale din oraşul Denver, statul Colorado, au fost efectuate luni trei operaţii si­multane de transplantare — una de inimă, iar celelalte două de rinichi. Organele transplan­tate provin de la un singur do­­nator. Numele donatorului ca şi al primitorilor nu au fost a­­duse la cunoştinţa publicului. Buletinele medicale comunicate de cele două spitale anunţă că starea postoperatorie a celor trei pacienţi este „satisfăcătoare“. □ Un grup de 12 acvanauţi italieni au petrecut 25 de zile sub apă, la adîncimi între 12 şi 40 m în capsule speciale, pre­văzute cu paturi, duşuri şi pro­vizii alimentare pentru 31 de zile. Această experienţă a fost făcută în scopul studierii efec­telor asupra organismului ome­nesc ale izolării îndelungate in mediul apei. Condiţiile fizice şi psihice ale acranauţilor au fost găsite perfecte. □ Mii de studenţi din Lisa­bona au încercat, în noaptea de luni spre marţi, să ocupe sediul Uniunii studenţilor, în semn de protest împotriva refuzului au­torităţilor universitare de a e­­xamina revendicările lor privind îmbunătăţirea invăţămintului sup­­­perior şi a condiţiilor de studiu. In cursul ciocnirilor cu poliţia, opt studenţi au fost răniţi. □ Guvernatorul Nigeriei de vest a suspendat interdicţiile de circulaţie în timpul nopţii în o­­raşul Ibadan, instituite în urmă­­ cu două săptămîni ca urmare a­­ unor grave tulburări în cursul cărora 60 de persoane au fost ucise. □ Primul ministru al Israe­lului, Golda Meir, care se află în prezent in S.U.A., a făcut luni o vizită la sediul O.N.L.. Cu acest prilej ea a avut o în­trevedere cu secretarul general al O.N.U., U Thant, în cursul căreia a fost discutată situaţia din Orientul Apropiat. □ Luni s-a deschis la Bruxel­les sesiunea de toamnă a Adu­nării consultative a Consiliului Europei. Pe agenda lucrărilor figurează diferite probleme in­ternaţionale actuale, printre care situaţia din Irlanda de nord şi probleme legate de conferinţa la nivel înalt a ţărilor membre ale Pieţei comune care va avea loc în luna noiembrie, la Haga. TELEGRAME • TELEGRAME Redacţia şi administraţia, Tg. Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 3, telefoane: 26-88, 26-89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. t­iparul, întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş, Comanda nr 935. * 40.372

Next