Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)

1969-11-01 / nr. 259

Anui XXI. Nr. 259 (3.614) Simbău­, 1 noiembrie 1969 4 pagini, 30 de bani ­I TEMUŞI) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! OMAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ Al P.GJ­. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN S-a constituit Grupul industrial de chimie Tîrnaveni Intr-unul dintre cele mai vechi şi renumite centre ale chi­miei româneşti s-a constituit Grupul industrial de chimie Tir­­năveni. In componenţa grupului intră : Combinatul chimic Tîrnă­­veni, Uzina de produse sodice Ocna Mureş, Uzinele chimice Turda şi Uzina chimică Copşa Mică. Consiliul de administraţie al grupului este alcătuit din 19 membri. In componenţa lui intră conducerea grupului, directorii celor patru uzine, specialişti din cadrul uzinelor şi din cadrul In­­stitutului de proiectări anorga­nice. Consiliul de administraţie are un birou executiv. Director general şi preşedinte al Grupu­lui industrial de chimie este in­­ginerul BUJOR ROŞCA. Cu prilejul constituirii grupu­lui, la care a luat parte minis­trul Industriei Chimice ALE­XANDRU BOABA, au fost ana­lizate problemele îndeplinirii şi depăşirii planului pe trimestrul IV al anului 1969, insistîndu-se în mod deosebit asupra înfăptui­rii în cele mai bune condiţii a planului de export. Pe agenda de lucru a grupului stau sarcini economice de mare însemnătate. El va avea un mare rol în perfecţionarea conducerii activităţii uzinelor, în lărgirea a­­tribuţiilor administraţiei, în re­zolvarea competentă şi operativă a problemelor ridicate de între­prinderile componente, în orga­nizarea pe baze moderne a pro­ducţiei şi a muncii în unităţi. Grupul va asigura o conlucra­re strînsă între toate uzinele, o colaborare pe toate planurile. Sediul grupului se află în renu­mita cetate a chimiei românești — Tîrnăveni. LOCUL SPECIALISTULUI ACOLO UNDE SOCIETATEA ARE NEVOIE Nu de mult discutam la Tirgu- Mureş cu un absolvent mai vechi al unui institut de învăţămint su­perior care, in loc sa-şi exercite me­seria de inginer constructor pe u­­nul din marile şantiere ale judeţu­lui, a acceptat să muncească intr-un birou călduţ al unei instituţii ad­ministrative. Numai şi numai pen­tru a rămine în oraş. Ne-a explicat, timp de cîteva ore, motivele nepre­­zentârii la postul repartizat. Desi­gur, e inutil să le reproducem aici. Argumentele lui, simple in realita­te, erau îmbrăcate într-o armură complexă, intr-un blindaj „intelec­tual“ menit să exprime, de fapt, o neputinţă de acomodare a omului modern, civilizat elevat etc­ cu condiţiile de viaţă necorespunzătoa­re „înaltului său grad de înţelege­re“ a vieţii. Ne-am readus aminte de filozofia lui acum cîteva zile la Tirnăveni, la Combinatul chimic din localitate. Un puternic corp de ingineri şi alţi specialişti cu studii superioare, îşi desfăşoară activitatea creatoare in­­ multiplele secţii ale acestei impor-­­ tante cetăţi a chimiei româneşti. „ Sunt cadre cu studii superioare, re-­­ partizate aici sau care au cerut sa I muncească în unităţile direct pro- | ductive, ale căror interese şi idea- | luri s-au împletit cu munca şi ab- I negaţia miilor de muncitori chi- | mişti. Sunt ingineri specialişti care ■ îşi iubesc meseria. Pentru toţi, a- | ceastă pasiune pentru profesia a- 6 leasă pare o problemă definitiv re- | zolvată. Rezultatele obţinute de ei I în muncă, în acest sens, sunt edifi- I catoare. Sunt apreciaţi, se bucură I de stima muncitorilor şi conducerea­­ combinatului, iar proiectele lor pro- 1 fesionale urmăresc îndeaproape I perspectivele tehnice ale întreprin- I derii. * In această toamnă — deşi nece- | sarul este mult mai mare — forul ■ tutelar a repartizat aici alţi patru­­ tineri absolvenţi. Au răspuns prompt repartiţiei inmînate, ingi- | nerii chimişti Georgeta Popa şi En- | dre Cătană. Ceilalţi doi, inginerul­­ electroenergetic Petru Sondolan,­­ absolvent al Institutului de elec­trotehnică din Timişoara şi ingi­­­­nerul de maşini unelte şi scule Mi-­­­hai Mihai, absolvent al Institutului politehnic din Braşov, nu s-au pre­zentat la post. Motivarea acestei lipse la apel, orice argumente s-ar invoca, nu face decit să evidenţie­ze mai mult lipsa de răspundere so­cială a acestor tineri care, şcolari­zaţi pe banii statului, dezertează de la nobila datorie de a munci în sectorul în care s-au specializat. Am vorbit cu cîţiva dintre ingi­nerii veniţi la Tirnăveni cu ani în urmă. Am dedus o concepţie sănă­toasă dusă pînă la limitele pasiunii faţă de meserie, o dăruire totală a inginerului ce şi-a înţeles menirea. Din dialogurile purtate am dedus însă şi o altă părere, cu un pronun­ţat iz de condamnare. Anume câ e­­xistă o categorie de tineri — ca cei doi ingineri sus amintiţi — care nu se simt datori să se prezinte acolo M. BARDASANU (Continuare in pag. a 2-a) LA RECOLTAREA PORUMBULUI 68 la sută — procent care cheamă la muncă intensă toate forţele Sintem în luna noiembrie. Vremea frumoasă care a persis­tat aproape în tot cursul lunii octombrie s-a schimbat, răcindu­­se simţitor. Cu toate că în repe­­tate rînduri s-a atras atenţia a­­supra necesităţii urgentării re­coltării porumbului, iar la adu­narea cu activul din agricultura judeţului nostru, care a avut loc zilele trecute, s-au stabilit ter­mene precise, menţionîndu-se data la care fiecare unitate va încheia lucrările agricole, totuşi ritmul în care s-a lucrat pe o­­goare la recoltat a fost destul de lent Faţă de un ritm zilnic de 2.200 ha stabilit la recoltarea prumbului pentru cooperativele agricole din judeţul nostru, s-au realizat în medie doar cite 2.000 ha Aşa s-a ajuns ca la 30 oc­tombrie, în cooperativele agrico­le, recoltarea porumbului să nu fie realizată decât în proporţie de 68,5 la sută. Din datele deţi­nute de Direcţia agricolă jude­ţeană reiese că porumbul mai trebuie recoltat de către coope­rativele agricole încă de pe o suprafaţă de peste 11.700 hecta­re. Aceasta înseamnă că dacă zil­nic porumbul s-ar recolta de pe 2-200 ha, cum de altfel s-a sta­bilit, în următoarele 5 zile lu­crarea ar putea fi încheiată. Și timpul înaintat impune acest lu­(Continuare în pag. a 2-a) Loto Loto din Rezultatele tragerii 31 octombrie 1969. Extragerea I : 67, 52, 73, 12, 8, 49, 78, 23, 5, 20, 77, 81 Fond de premii: 541­ 076 lei. Extragerea a II-a: 16, 30, 33, 76 Fond de premii: 289.105 lei. Vremea Ieri, cea mai scăzută tempe­ratură înregistrată la Tg.-Mureş în orele de dimineaţă, a fost de 4 grade; la ora 12, temperatura era de 6 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme schimbătoare, cu cerul noros, pre­cipitaţii slabe locale. Tempera­­tura staţionară, maximele vor fi cuprinse între 8—14 grade, mi­nimele între minus 2 și plus 3 grade. Vînt cu intensificări tem­porare din nord-vest. Figura mi se părea cunoscută. Nu ştiam cum il cheamă, cu ce se ocupă şi totuşi undeva îl mai întîlnisem. Da ! Tînărul din faţa mea era unul şi acelaşi cu „teribilul“ ce-şi etalase deosebitele-i calităţi fizice in îmbulzeala autobuzului ce ducea spre gară. Desigur ajutat de coate ! Aveam aşadar „plăcerea“ de a călători în acelaşi compartiment. In fond, îţi poţi alege tovarăşii de drum ? După o vreme, numai ce-1 vedem îndreptîndu-se spre uşă — o încuie, stinge lumina — bineînţeles fără a ne întreba (de altfel nu ne întrebase nici dacă-i permitem să fumeze în compartimentul de „nefumători“) şi iată-l apoi lungit „ci­ mi­ţi-i găliganul“ pe banca din faţa noastră, onorîndu-ne în plus şi cu „delicatul“ iz al nespă­latelor sale picioare. I s-a atras atenţia- Tipul ne-a sfidat cîteva clipe cu cele mai dispreţuitoare priviri posibile, apoi ne întoarse fain-frumos spatele său „onorabil". Ciudat, nici intervenţia autoritară a conductorului nu avu prea mare efect. Amenda în schimb reglementă penibilul incident! Fapte de tristă etichetare ! Fapte ce caracterizează pe unii. Şi mai ales pe cei care uită de existenţa unor norme de comporta­ment ce au darul să ne înlesnească mai bine convieţuirea. N. O. SA­VEM I­I­ I I■ I MIRAJUL agoniselilor necinstite Prin firea lucrurilor, soţii sînt datori să se ajute reciproc şi să contribuie prin muncă, laolaltă, la bunăstarea familiei. Dacă ma­rea majoritate înţeleg răspunde­rea pe care o au in acest sens, cîştigîndu-şi cinstit existenţa, sînt unele familii — cazuri izolate, bi­neînţeles — unde soţii încearcă să-şi agonisească bunuri pe căi necinstite, prin păgubirea avutu­lui obştesc. ... Angajaţi ai cooperativei de consum Sighişoara, la secţia dă­­răcit şi tors lină din comuna Vî­­nători, soţii Larga erau, de fapt, gestionari. Conform dispoziţiuni­­lor legale şi instrucţiunilor în vi­goare, aveau obligaţia să ţină evi­denţa cantităţilor de lînă predate de producători, să ţină uiumul şi să perceapă taxele pentru torsul linii. Evidenţa cantităţii de lînă dărăcită şi a uiumului o ţinea de obicei Liviu Larga. La fel, evi­denţa cantităţilor de lină toarsă PAUL MIRCEANU jurist (Continuare în pag. a 2-a)­ ­ I I I I I I I I Is Situația recoltării porumbului la 30 octombrie, In procente: BOIU 70 CORUNCA 70 CĂPUȘ 70 MARCULEM 69 BÎCIU 68 SARMAS 66 LOGIC, 64 CORNESTITIRNAVA 61 ERCEA 63 DELEM 63 FRUNZENI 62 IERNUT 60 POARTA 60 NADES 60 ERNEI 60 ROSIORI 59 SIMPAUL 58 ULIES 58 ZAU 57 GOGAN 36 CEC AL AC­A 55 SIMARTIN 54 .APOLD 53 VALEA LARGA 53 BEZID 53 TIRNAVENI 53 DE­AJ 52 GANESTI 51 GH. DOJA 50 BALDA 50 DIMBU 50 SAULIA 50 TIRIMIA 50 CHIMITELNIC 49 DANES 49 BORDOSIU 49 LUDUS 48 IDICIU 48 FINATE 47 CUCERDEA 47 SIMPETRU 46 MIERCUREA NIRAJ 46 TAURENI 44 DALA 43 SALCUD 43 MICA 40 FINTINELE 38 CUCI 36 OGRA 36 CRAIESTI REGHIN 33 PANET 33 POGACEAUA 33 DIMBAU 32 BREAZA 30 COZMA 30 DEAG 29 SI?!'". DE PĂDURE 28 BAHNEA 27 PETRIL­ACA DE MUREŞ 26 AŢINTIŞ 21 BICHIS 11 I Pagina a 3-a: Amfiteatru studențesc „ _ 1 O sută de ani de la inaugurarea liniei ferate Bucureşti-Filaret—Giurgiu La Palatul G.F.R. din Capitală a avut loc, vineri după-amiază, o adu­nare festivă consacrată împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea liniei ferate Bucureşti-Filaret — Giur­­giu, organizată de Ministerul Trans­porturilor şi Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Au participat Pavel Ştefan, mi­nistrul transporturilor, membri ai conducerii acestui minister, repre­zentanţi ai Uniunii Generale a Sin­dicatelor, ai organelor municipale de partid şi de stat, ai unor insti­tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, lucrători din transporturi, pensio­nari G.F.R., numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi şi insti­tuţii bucureştene. Participanţii la adunare au dot, intr-o atmosferă de entuziasm, o telegramă adresată Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au adop­­pat cemic CĂRŢI NOI ÎN LIBRARII In librăriile din judeţul nostru s-au pus în vînzare numeroase cărţi noi (inclusiv reeditări) prin­tre care trei volume de Mihail Sa­­doveanu (cuprnzînd „Creanga de aur“, „Nunta domniţei Ruxandra“, „Locul unde nu s-a întîmplat ni­mic”, „Oameni din lună“, „Hanul Ancuţei“, „Ostrovul lupilor“ şi alte lucrări), „îngerul a strigat“, de Fănuş Neagu, „Pianoforte“ şi „In afară de luni” de Maria Ar­­sene. In colecţia „Cutezătorii“ a apărut romanul „Iancu Jianu“ de Paul Constant. Dintre lucrările apărute în Editura pentru literatu­ră universală vă recomandăm „Interesele familiei Lockwood“ de John O’Hara şi „Lacrimile aproa­pelui“ de Gerolamo Rovetta. Unităţile I.A.P.R. Cofetarul din Tg.-Mureş au început pregătiri in­tense în vederea desfăşurării în condiţii optime a „Lunii prepara­telor culinare“ devenită tradiţie pentru luna noiembrie. In acest scop la cofetăria „Bucu­reşti“ din Piaţa Trandafirilor s-a organizat o expoziţie de artă cu­linară cu vînzare. Numeroşi cetă­ţeni, care au vizitat expoziţia, se arătau foarte ... darnici, cu feli­citările, sau foarte . .. pofticioşi, cind era vorba să constate „pe viu“ cit de feuşite sunt preparatele culinare expuse. Tov. Attila Elenesi, şeful serviciului comercial şi Petru Şagău, tehnolog la I.A.P.L. Cofeta­­rul ne-au informat că la expoziţie sunt prezentate peste 50 de sorti­mente de diferite prăjituri din care 10 sunt sortimente noi. Dintre cele mai apreciate şi solicitate produse de prăjituri sunt „sendvici“ (pre­ţul 2,50 lei), moca funk (2,50 lei), parmezan (1 leu), tablete cioco­lată (1 leu), ştrudel cu varză, ru­­lou cu caşcaval, trifoi, coşuleţe din fructe, toate sunt gustoase, dulci... ca zahărul. Desfacerea preparatelor se efec­tuează cu bucata, fiind create po­sibilităţi de cumpărare pentru ca­­să, unitatea avînd afişate preţu­rile respective. Astfel de expoziţii de artă cu­linară cu vînzare se vor deschide în această lună şi la cofetăriile „Rîndunica“, „Flora“ şi cofetăria copiilor din Tg.-Mureş. I NOUA SALA DE GIMNASTICA A ŞCOLII SPORTIVE DIN TG.-MUREŞ. (Fotó: C. SZÁSZ)

Next