Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)

1969-11-01 / nr. 259

Un­ul din „Cununa de pe S­ymeş’ Ansamblul „Cununa de pe So­meş“ din Bistriţa a repurtat în­semnate succese în vara acestui an la festivalurile şi concursurile internaţionale de folclor care au avut loc în Franţa. Pentru a afla citeva detalii despre ansamblul res­­pectiv şi turneul făcut in Franţa, am solicitat un interviu studentului Todică Larion, anul III la facul­tatea de muzică de la Institutul pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureş, în calitate de membru al ansam­blului. , — Te rog să faci o scurtă pre-­ zentare a ansamblului .,Cununa de pe Someş“ şi a activităţii ,pe care ai depus-o personal în cadrul a­­cestuia.­­ Ansamblul „Cununa de pe Someş“ din Bistriţa a luat naşte­re la începutul acestui an. Pre­gătirea lui a fost intensă iar re­zultatele nu au întîrziat să se a­­rate. In luna mai ansamblul a prezentat doar 3 spectacole la Bistriţa şi în două localităţi din judeţ, după care a fost invitat în Franţa. Ansamblul are un repertoriu bi­ne ales, bogat în obiceiuri folclo­rice din partea locului, precum şi în cîntece şi dansuri populare din mai toate judeţele ţării. Contactul cu acest ansamblu s-a produs în luna aprilie, la solicitarea condu­cerii acestuia Primul meu mare succes l-am obţinut ca solist in­strumentist amator in cadrul for­maţiei de fluieraşi din comuna Leşu, de unde sunt de loc — pre­miul I la cel de-al VI-lea festival republican de folclor care a avut loc la Bucureşti în 1961. In con­tinuare am activat la Casa de cul­tură din Năsăud şi deseori am par­ticipat la manifestările organizate în judeţ, iar din 1967, de cînd sînt student, particip la activitatea ar­tistică a institutului. — Relatează-ne, te rog, la ce festivaluri şi concursuri a partici­pat ansamblul în cadrul turneului din Franţa.­­ Primul popas făcut în timpul turneului a avut loc în staţiunea balneoclimaterică Ferté-Bernard, unde s-a desfăşurat cel de-al IV- lea Festival internaţional de fol­clor, participînd alături de forma­ţii din Belgia, Franţa, Iugoslavia Primul spectacol l-am prezentat în faţa unei săli arhipline. Erau peste 2.000 de spectatori. Emoţia noastră era mare. Spectacolul a repurtat aprecieri şi aplauze la scenă deschisă. După terminarea festivalului, am citit în cotidianul „Ouest France“: „România — un succes incontestabil la al IV-lea ,festival folcloric de la, Ferté-Ber-,­nard“.­­Al doilea popas la Roubaix, un oraş situat în nord. Gazdele ne-au întîmpinat cu mare căldură. Tot aici am făcut cunoştinţă cu domnul J. M. Clement, preşedintele Aso­ciaţiei internaţionale de folclor, cel care a invitat ansamblul nostru în Franţa. Şi la Roubaix am parti­cipat tot la un festival internaţio­nal de folclor. După cele 3 spec­tacole prezentate aici. ..La voix du Nord“, mare cotidian de informa­ţii, a scris: „Festivalul internaţio­nal de la Roubaix la care au par­­ticipat formaţii din Suedia, R.F.G., România, Franţa, Cehoslovacia, Fin­landa, Polonia, Scoţia, Elveţia, a strălucit datorită remarcabilului ansamblu „Cununa de pe Someş“ ve­­nit din România, care a demonstrat pe scenă bogăţia incomensurabilă a celor mai frumoase costume“. In continuare am mai prezentat spectacole la Auray, o staţiune de odihnă şi la Trebeuriden , pe malul Canalului Mînecii. Un alt po­pas important l-am făcut în nordul Bretaniei, la 1.681 m altitudine, la Olimpiada folclorică de la Mont- Doré-Bourbale, unde formaţia noastră, alături de formaţii din al­te ţări, s-a întrecut pe sine. Juriul a acordat ansamblului nostru „Marele remiu de execelenţă“, şi „Cupa de aur“. Ziarul „La Mon­­tagne“, marele cotidian din cen­trul Franţei, a scris în numărul său din 18 iulie: „Românii au fă­cut o impresie extraordinară cu dansurile, cintecele şi costumele din ţara lor. Ei au cucerit asisten­ţa cu măiestria şi ritmul spectaco­lului. Bravo pentru România!“. In continuarea turneului, ansam­blul a prezentat spectacole la Neroudes, Le Thillot, Plombieres. In această din urmă localitate, an­samblul nostru a depus o jerbă de flori la Mormintul eroului din Rezistenţa franceză. Ultimul spectacol din cadrul turneului nostru a avut loc la Senoues, unde am participat la cel de-al V-lea Festival internaţional de folclor, ansamblului nostru a­­cordîndu-i-se „Marele premiu teh­nic“, cu menţiunea specială pen­tru bogăţia costumelor. Şi aici au participat formaţii din Italia, R.F.G., Iugoslavia, Franţa, Aus­tria. Ziarul „Le Berry republicann“ într-un articol elogios la adresa ansamblului românesc scria printre altele: „Apariţia extraordinară a ansamblului „Cununa de pe So­meş“ a uimit pe spectatori prin virtuozitate, supleţe, eleganţă şi a lăsat o impresie unică în inimile spectatorilor: fericirea de a trăi“. Un alt cotidian, ,,N­id­eclair“, re­marca următorul fapt: „Dragostea românilor pentru muzică şi dans a reuşit să înlăture frontierele din­tre oamenii de diferite naţionali­tăţi“. — In încheiere, te rog să ne spui, ce satisfacţie ţi-a adus personal ca solist instrumentist şi membru al acestui ansamblu turneul amintit? — In primul rînd, mărturisesc sincer, am fost şi sînt nespus de fericit că prin cele cîteva puncte pe care le-am susţinut în pro­gram — adică prin cintecele inter­pretate la taragot şi fluier — şi ca mesager al folclorului românesc, am reuşit să aduc şi eu o mică contribuţie la marile succese obţi­nute de ansamblul „Cununa de pe Someş“ răsplătit prin cîştigarea ce­lor două premii şi prezentarea a 22 de spectacole la care au parti­cipat 50.000 de spectatori. Interviu luat de MIRCEA TIRNOVEAN student Expoziţia „Cărţii medicale franceze“ Uniunea Medicală Balcanică, în colaborare cu Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale — filiala Mureş şi Institutul de medicină şi farma­­cie din Tg.-Mureş, organizează în perioada 1—6 noiembrie 1969, în sala Consiliului ştiinţific de la I.M.F­. Tg..Mureş, Expoziţia Cărţii medicale franceze. Deschiderea expoziţiei are loc la data de 1 noiembrie 1969, ora 12, şi este deschisă zil­nic între orele 10—14 şi 17—20. iam In faţa casei se jucau nişte copii. Cosiţa fetiţei ajungea in nisip. Doi băieţaşi stăteau în­­genunchiaţi lingă ea. li urmă­reau mişcările fără o vorbă. Fetiţa tăcea şi ea. Cu degetul arătător de la mina stingă în­scria in nisip linii, cerculeţe, fel de fel de mizgălituri. Băie­­ţelul roşcovan şi cu pistrui s-a ridicat. Miinile ei ie-a înfipt în buzunarul pantalonilor scurţi şi se uita provocator la fetiţă. Aceasta şi-a şters degetul mur­dar de poala rochiţei şi s-a uitat clipind din ochi la el. — Du-te de aici — zise cel cu pistrui. Ceilalţi doi s-au în­tors tăcuţi şi cu mirare spre el. Apoi, mînă-n mină, au pornit spre casă. — Aşteptaţi puţin — strigă roşcovanul şi le-a ţinut calea. Mai rămîneţi să clădim case. Vreţi?_ ■_ — Hm, ce-i? Vreţi? — Re­petă el. — Da — răspunseră aproape deodată cei doi copii. Cel cu faţa roşcovană a îm­părţit un trei teren­­ de nisip. Cu­n băţ a tăiat în două „în­căperea“ dreptunghiulară, apoi a înjumătăţit încă o parte. — Aici va fi prima casă, aici a doua, şi aici a treia — zise în timp ce se plimba printre par­cele. Băieţelul brunet şi fetiţa stăteau dezorientaţi. Pe urmă, după “ se gindi o clipă, fetiţa între­bă: — Aceea, acolo unde stai tu, de ce-i mai mare decit acestea două? — Pentru că este a mea­ — răspunse neclintit roșcovanul. KISS SUSANA studentă anul III, filologie, Institutul pedagogic de 3 ani Tg.-Mureș (Traducere din limba maghiară de BORBÉLY ARPAD) Alegerea este un trecut o lună de zile de la începutul, anului uni­versitar, timp relativ scurt, dar suficient ca cei mai tineri fii ai acestei „alma ma­ter“, studenţii anului I să ia cu­noştinţă şi să se acomodeze cu ceea ce înseamnă seminare, labo­ratoare ori săli­ de cursuri. Aşa­dar, visele nutrite cu atîta pasiu­ne în anii adolescenţei au înce­put să prindă contururi şi ado­lescentul de ieri, azi omul matur, începe să gîndească ca un matur, să-şi dedice aproape efectiv tim­pul liber studiului. Ce l-a deter­minat să urmeze acest drum ane­voios, dar plin, încă de pe acum, de satisfacţii; de ce l-au îndrep­tat oare paşii spre această facul­tate şi nu spre alta ? Iată între­bări la care poate fiecare s-a gîn­­dit atunci cînd a bătut la porţile institutului şi care şi-au imaginat că numai acesta era drumul ales în viaţă, că nu se putea întîmpla decit aşa, să urmeze această fa­cultate, pe care a visat-o şi pe ca­re a îndrăgit-o încă înainte de a o cunoaşte. Judenta Eva Pintea de la facultatea de filologie­­istorie a Institutului pe­dagogic de 3 ani ne spu­ne că a îndrăgit meseria de pro­fesor încă de pe băncile şcolii generale. „Atunci am fost atît de cucerită de unul din profesorii mei, încît am hotărît să devin şi eu profesoară. Şi cred că nu voi avea satisfacţie mai mare decit să muncesc la fel şi să mă bucur de stima şi aprecierea colegilor mei, ca el“. Konya Gabor de la secţia ro­­mână-maghiară a aceleiaşi facul­tăţi ne spune că la baza alegerii viitoarei sale profesii au stat două statornice şi depline pasiuni: dra­gostea pentru copii şi pentru lite­ratură. Studentul Zobányi Gyula, de la Institutul de teatru, nu-şi poate închipui să fi urmat un alt insti­tut decit acesta pe care l-a ales. S-a pregătit doar în mod serios încă de mic copil şi faptul că a­­cum se află pe băncile lui con­stituie nu numai o împlinire, ci şi o afirmare a rodniciei acestei munci de pregătire. — Cum v-aţi pregătit ? l-am în­trebat. — Sunt din Tirgu-Mureş şi a­­ceasta înseamnă pentru mine, fi­reşte, un privilegiu. Mi-a plăcut teatrul încă de mic şi l-am frec­ventat, aş spune, chiar cu oare­care rîvnă. Gîndindu-mă că poate voi deveni şi eu actor cindva, mi-am dat seama că trebuie să cunosc multe despre teatru, că trebuie să pătrund multe dintre tainele lui şi am fost aproape ne­lipsit de la fiecare piesă reprezen­tată nu numai de teatrul din lo­­calitate, ci şi din alte oraşe, care veneau la Tirgu-Mureş. — Ce ne puteţi spune despre viitoarea dv. profesie ? — Că e o meserie frumoasă, dar foarte grea şi plină de res­ponsabilităţi a­celaşi sentiment al depli­nei responsabilităţi pen­tru viitoarea carieră ni l-au mărturisit şi studen­tele Maria Gheorghescu, de la fa­cultatea de stomatologie şi Anuţa Bledea, studentă la facultatea de farmacie din cadrul I.M.F. Amîn­­două au fost de părere că singu­rul mod de a răspunde obligativi­tăţilor profesionale la care vor fi supuse este să studieze, să stu­dieze mereu, încă din anul I, să se achite nu numai cu o oarecare conştiinciozitate, ci şi cu dragos­te, de toate sarcinile legate de studiu. Dar oare sunt conştienţi viitorii medici, profesori, farmacişti sau actori de necesitatea lor acolo, la locul unde vor fi trimişi, bănu­iesc oare că mulţi dintre ei, lu­­crind în mediul rural, vor avea de înfruntat anumite greutăţi . Răspunsul la asemenea întrebări ni l-a dat studenta Elena Clair­­vase, de la facultatea de medicină generală. — Ştiu că voi lucra la ţară şi sunt pregătită să înfrunt greută­ţile unor condiţii mai puţin co­mode decît cele pe care ţi le ofe­ră oraşul. — Sunteţi născută la oraş? — Da, dar asta nu m-ar împie­dica să merg acolo unde voi fi repartizată. Iubesc foar­te mult profesia pe care mi-am a­­les-o, am trăit într-un mediu spi­talicesc — mama fiind soră de caritate — aşa că oriunde voi lu­cra în calitate de medic mă voi simţi în mediul meu. Iată crîmpeie de gînduri, fră­­mintări, pasiuni care preocupă şi sînt caracteristice aproape tutu­ror acelora care au păşit cu emo­ţie, dar şi cu încredere în primul lor an universitar. Rămîne doar ca ele să-şi găsească împlinirea într-o muncă perseverentă, pen­tru ca nimic din ce este legat de ceea ce vor fi mîine să nu rămînă pentru ei taine. ION CIURDARU viitoarei profesii hazard sau o vocaţie?­ ­ Studenţii grupei 10 din anul I pediatrie în timpul lucrărilor practice de biofizică îşi însuşesc tehnici de lucru privind determi­narea prin metode fizice a concentraţiilor soluţiilor colore cu foto­­metrul „Pulfrich“ şi colorimetrul „Dubosque“. Ante-gong Am solicitat profe- noastre studenţeşti spectator. Cităm: „Lu­­sorului universitar cit mai variate, cît na dezmoşteniţilor" Nagy Imre, de la In. mai multilateral, ast. de Eugene O’Neill, stitutul de teatru fel încît studentul să „Britannicus“ de Jean „Szentgyörgyi István“ fie capabil să satis- Racine operă în Ver­din Tg.-Mureş, nu facă valenţele micu­­suri. „Operaţia“ de scurt interviu de na­­lul nostru colectiv Tomcsa fAndor — o tură să fixeze pentru artistic. Pe de altă piesă din teatrul mo­nd­ şi cititorii noştri, parte am căutat ca­mern care dezvăluie în acest început de acest repertoriu să ai­ frumuseţile vieţii, toamnă, citeva jaloa­­bă un rol pedagogic Acestui mai mult ne ale felului cum se prin noutatea sa, să (]ce­t promiţător afiş va desfăşura actuala ajute pe studenţii-ar- ; se a­ţaugă iniţiativa stagiune teatrală a tişti în perfecţiona­ unor conferinţe pe tem Studioului Institutului rea dicţiunii, a miş- me­n­istor,a peda­­de teatru, acolo un­­cării scenice, toate a­­gagiei teatrale şi ca­de fiecare rol repre­­cele elemente care re vor fi susţinute de zintă pentru fiecare duc la şlefuirea ta­­ca­ţreie­pifdnctice ale student nu numai un lentului. Piesele in­ institutului De a­­examen în faţa pro­­troduse în reperto­­semenea, o modalitate fesorilor, dar şi o ve­­riu sunt în cea mai nouă de activitate va­rificare a vocaţiei şi mare parte inedite, şi organizarea unor drumului ales. pentru studenţi şi ti. spectacole pentru t:­In această stagiune npret. E vorba (divul- neret care vor fi ur_ . np_„ enne inform­- incitcim ncrdb* . . «. .. . ne a spus interlo ^ spectatorifor­­mate de discuții s, pe cutorul nostru cau- de diteva premiere care le sperăm pasio. tăm să precizăm seii- care vor trezi interes nante­­sul și criteriile scenei în rîndul publicului M. T. Umor studenţesc Sfatul mediciistului . In insomniile rebele care nu cedează la nici un fel de som­nifere, folosiţi cu încredere în doze crescînde de lectură tratatul de inf­ramie­robi­ologie. Supradozajul nu duce la acumulări toxice, pentru că se elimină foarte repede din organism. @ O lectură captivantă cu supreme emoţii spirituale o repre­zintă manualul de farmacologie. Mai ales capitolul „In căutarea dozei“. @ Anotimpul răcoros predispune la răceli. Dacă aveţi vreo gripă sau altă indispoziţie, folosiţi produsele farmaco-alcoolice în concentraţii garantate, ale Braseriei Universităţii, deschisă la orice oră din zi şi noapte (are şi serviciu de gardă la. .. trotuar). N. B. a nu folosi geamurile drept uşă, că se sparg ! © In cazul unei stări psihice dificile, care vă predispune la diferite forme de nevroză, cercetaţi manualul de biochimie medi­cală. Dacă rezistaţi, înseamnă că nu sunteţi chiar aşa de bolnav şi mai aveţi speranţe.­­ Studenţilor care vor să aibă succes în cuceririle sentimenta­le le recomandăm studii serioase din microbiologie şi parazitologie; dacă nici atunci n­u­­ veţi obţine, recurgeţi la anatomia patologică şi vă veți linişti. DISCIPOLUS HIPOCRATI (pentru conformitate: PETRUC SORIN) Conferinţa Uniunilor Asociaţiilor studenţeşti din centrul universitar Tirgu-Mureş Astăzi, 1 noiembrie, la ora 15:45, în sala festivă a Institutului de medicină şi farmacie are loc conferinţa Uniunilor Asociaţiilor studenţeşti din centrul universitar Tg-Mureş. Conferinţa va ana­liza activitatea depusă de studenţi şi Consiliul U.A.S. din cen­trul universitar Tg.-Mureş pe tărîm profesional, politico-ideologic, cultural-sportiv, al muncii patriotice, social-gospodăresc. Conferin­ţa va dezbate sarcinile ce stau în faţa studenţilor din centrul uni­versitar Tg.-Mureş pentru a traduce în viaţă Directivele Congre­sului al X-lea al Partidului Comunist Român şi sarcinile recentei plenare a C.C. al U.T.C. şi a celei de-a VII-a conferinţe U.A.S.R. Conferinţă va alege noul consiliu al Uniunilor Asociaţiilor studen­ţeşti din centrul universitar Tg.-Mureș. Culegători de datini străbune Din iniţiativa conducerii cercu­lui de folclor din cadrul Institu­tului pedagogic de 3 ani din Tg.-­­ Mureş, nu de mult a fost organi­zată o anchetă folclorică complexă alcătuită din studenţii facultăţii de filologie, secţia română-istorie, ca­­re s-a desfăşurat pe Valea Gur­­ghiului. Zonă cu o bogată şi frumoasă tradiţie folclorică, cu oameni ce poartă în suflet acel minunat te­zaur cu sclipiri diamantine, i-am intilnit aici, în satele înşiruite de o parte şi de alta a acestei văi. La Caşva, ori la Hodac, la Ibă­­neşti sau la Orşova, am intilnit acele simţiri gingaşe de povesti­tori iscusiţi, sau cintăreţi nebă­nuiţi încă. Dacă minunatele cîntece bătrineşti, jocuri sau strigături te farmecă la prima audiţie, obiceiurile specifice ale acestor locuri te ui­mesc prin frumuseţea lor. De la alaiul nunţii cu toată grandoarea ei, cu vestiţii stareţi şi colăcari, care prin graiul lor rostesc cea mai impresionantă poezie, de la „Cîntecul găinii“ ce nu-şi mai are seamăn, ne-am aplecat urechea la ritmul dantesc al inegalabilelor bo­cete ce prin părţile locului poartă numele de „grăsături“.'' Ne-au surprins şi acele obiceiuri specifice locului: „Udatul neveste­lor“, nestemat al patrimoniului nostru folcloric, practicat numai la Hodac, „Cîntecul cununii“ ori „Măsura oilor“ îşi au obîrşia pe aceste meleaguri unde niciodată nu va veşteji acea floare veşnic ti­nără — poezia populară. Bătrinii cu pletele ninse de anii mulţi la număr ce-i poartă pe umeri, ne-au oferit minunate comori ale sufle­tului românesc. Pop Zaharie zis „Badea“ din Hodac, vestit colăcar şi stareţ la nunţi precum şi cofităreţ de bala­de, ori Farcaş Ion din Caşva, ca şi mulţi alţii, ne-au transmis un bogat material folcloric. Munca tinerilor cercetători continuă şi în prezent. Materialul adunat este su­pus unei munci asidue de prelu­crare şi transcriere fonetică în la­boratoarele care le stau la dispo­ziţie. Cu prilejul acestei anchete s-a înfiinţat şi un mic muzeu de artă populară din obiectele colecţiona­te în această perioadă. MIRCEA DA­ROŞI * student anul II Institutul pedagogic de 3 ani Tg.-Mureş .

Next