Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)
1969-11-01 / nr. 259
Unul din „Cununa de pe Symeş’ Ansamblul „Cununa de pe Someş“ din Bistriţa a repurtat însemnate succese în vara acestui an la festivalurile şi concursurile internaţionale de folclor care au avut loc în Franţa. Pentru a afla citeva detalii despre ansamblul respectiv şi turneul făcut in Franţa, am solicitat un interviu studentului Todică Larion, anul III la facultatea de muzică de la Institutul pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureş, în calitate de membru al ansamblului. , — Te rog să faci o scurtă pre- zentare a ansamblului .,Cununa de pe Someş“ şi a activităţii ,pe care ai depus-o personal în cadrul acestuia. Ansamblul „Cununa de pe Someş“ din Bistriţa a luat naştere la începutul acestui an. Pregătirea lui a fost intensă iar rezultatele nu au întîrziat să se arate. In luna mai ansamblul a prezentat doar 3 spectacole la Bistriţa şi în două localităţi din judeţ, după care a fost invitat în Franţa. Ansamblul are un repertoriu bine ales, bogat în obiceiuri folclorice din partea locului, precum şi în cîntece şi dansuri populare din mai toate judeţele ţării. Contactul cu acest ansamblu s-a produs în luna aprilie, la solicitarea conducerii acestuia Primul meu mare succes l-am obţinut ca solist instrumentist amator in cadrul formaţiei de fluieraşi din comuna Leşu, de unde sunt de loc — premiul I la cel de-al VI-lea festival republican de folclor care a avut loc la Bucureşti în 1961. In continuare am activat la Casa de cultură din Năsăud şi deseori am participat la manifestările organizate în judeţ, iar din 1967, de cînd sînt student, particip la activitatea artistică a institutului. — Relatează-ne, te rog, la ce festivaluri şi concursuri a participat ansamblul în cadrul turneului din Franţa. Primul popas făcut în timpul turneului a avut loc în staţiunea balneoclimaterică Ferté-Bernard, unde s-a desfăşurat cel de-al IV- lea Festival internaţional de folclor, participînd alături de formaţii din Belgia, Franţa, Iugoslavia Primul spectacol l-am prezentat în faţa unei săli arhipline. Erau peste 2.000 de spectatori. Emoţia noastră era mare. Spectacolul a repurtat aprecieri şi aplauze la scenă deschisă. După terminarea festivalului, am citit în cotidianul „Ouest France“: „România — un succes incontestabil la al IV-lea ,festival folcloric de la, Ferté-Ber-,nard“.Al doilea popas la Roubaix, un oraş situat în nord. Gazdele ne-au întîmpinat cu mare căldură. Tot aici am făcut cunoştinţă cu domnul J. M. Clement, preşedintele Asociaţiei internaţionale de folclor, cel care a invitat ansamblul nostru în Franţa. Şi la Roubaix am participat tot la un festival internaţional de folclor. După cele 3 spectacole prezentate aici. ..La voix du Nord“, mare cotidian de informaţii, a scris: „Festivalul internaţional de la Roubaix la care au participat formaţii din Suedia, R.F.G., România, Franţa, Cehoslovacia, Finlanda, Polonia, Scoţia, Elveţia, a strălucit datorită remarcabilului ansamblu „Cununa de pe Someş“ venit din România, care a demonstrat pe scenă bogăţia incomensurabilă a celor mai frumoase costume“. In continuare am mai prezentat spectacole la Auray, o staţiune de odihnă şi la Trebeuriden , pe malul Canalului Mînecii. Un alt popas important l-am făcut în nordul Bretaniei, la 1.681 m altitudine, la Olimpiada folclorică de la Mont- Doré-Bourbale, unde formaţia noastră, alături de formaţii din alte ţări, s-a întrecut pe sine. Juriul a acordat ansamblului nostru „Marele remiu de execelenţă“, şi „Cupa de aur“. Ziarul „La Montagne“, marele cotidian din centrul Franţei, a scris în numărul său din 18 iulie: „Românii au făcut o impresie extraordinară cu dansurile, cintecele şi costumele din ţara lor. Ei au cucerit asistenţa cu măiestria şi ritmul spectacolului. Bravo pentru România!“. In continuarea turneului, ansamblul a prezentat spectacole la Neroudes, Le Thillot, Plombieres. In această din urmă localitate, ansamblul nostru a depus o jerbă de flori la Mormintul eroului din Rezistenţa franceză. Ultimul spectacol din cadrul turneului nostru a avut loc la Senoues, unde am participat la cel de-al V-lea Festival internaţional de folclor, ansamblului nostru acordîndu-i-se „Marele premiu tehnic“, cu menţiunea specială pentru bogăţia costumelor. Şi aici au participat formaţii din Italia, R.F.G., Iugoslavia, Franţa, Austria. Ziarul „Le Berry republicann“ într-un articol elogios la adresa ansamblului românesc scria printre altele: „Apariţia extraordinară a ansamblului „Cununa de pe Someş“ a uimit pe spectatori prin virtuozitate, supleţe, eleganţă şi a lăsat o impresie unică în inimile spectatorilor: fericirea de a trăi“. Un alt cotidian, ,,Nideclair“, remarca următorul fapt: „Dragostea românilor pentru muzică şi dans a reuşit să înlăture frontierele dintre oamenii de diferite naţionalităţi“. — In încheiere, te rog să ne spui, ce satisfacţie ţi-a adus personal ca solist instrumentist şi membru al acestui ansamblu turneul amintit? — In primul rînd, mărturisesc sincer, am fost şi sînt nespus de fericit că prin cele cîteva puncte pe care le-am susţinut în program — adică prin cintecele interpretate la taragot şi fluier — şi ca mesager al folclorului românesc, am reuşit să aduc şi eu o mică contribuţie la marile succese obţinute de ansamblul „Cununa de pe Someş“ răsplătit prin cîştigarea celor două premii şi prezentarea a 22 de spectacole la care au participat 50.000 de spectatori. Interviu luat de MIRCEA TIRNOVEAN student Expoziţia „Cărţii medicale franceze“ Uniunea Medicală Balcanică, în colaborare cu Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale — filiala Mureş şi Institutul de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş, organizează în perioada 1—6 noiembrie 1969, în sala Consiliului ştiinţific de la I.M.F. Tg..Mureş, Expoziţia Cărţii medicale franceze. Deschiderea expoziţiei are loc la data de 1 noiembrie 1969, ora 12, şi este deschisă zilnic între orele 10—14 şi 17—20. iam In faţa casei se jucau nişte copii. Cosiţa fetiţei ajungea in nisip. Doi băieţaşi stăteau îngenunchiaţi lingă ea. li urmăreau mişcările fără o vorbă. Fetiţa tăcea şi ea. Cu degetul arătător de la mina stingă înscria in nisip linii, cerculeţe, fel de fel de mizgălituri. Băieţelul roşcovan şi cu pistrui s-a ridicat. Miinile ei ie-a înfipt în buzunarul pantalonilor scurţi şi se uita provocator la fetiţă. Aceasta şi-a şters degetul murdar de poala rochiţei şi s-a uitat clipind din ochi la el. — Du-te de aici — zise cel cu pistrui. Ceilalţi doi s-au întors tăcuţi şi cu mirare spre el. Apoi, mînă-n mină, au pornit spre casă. — Aşteptaţi puţin — strigă roşcovanul şi le-a ţinut calea. Mai rămîneţi să clădim case. Vreţi?_ ■_ — Hm, ce-i? Vreţi? — Repetă el. — Da — răspunseră aproape deodată cei doi copii. Cel cu faţa roşcovană a împărţit un trei teren de nisip. Cun băţ a tăiat în două „încăperea“ dreptunghiulară, apoi a înjumătăţit încă o parte. — Aici va fi prima casă, aici a doua, şi aici a treia — zise în timp ce se plimba printre parcele. Băieţelul brunet şi fetiţa stăteau dezorientaţi. Pe urmă, după “ se gindi o clipă, fetiţa întrebă: — Aceea, acolo unde stai tu, de ce-i mai mare decit acestea două? — Pentru că este a mea — răspunse neclintit roșcovanul. KISS SUSANA studentă anul III, filologie, Institutul pedagogic de 3 ani Tg.-Mureș (Traducere din limba maghiară de BORBÉLY ARPAD) Alegerea este un trecut o lună de zile de la începutul, anului universitar, timp relativ scurt, dar suficient ca cei mai tineri fii ai acestei „alma mater“, studenţii anului I să ia cunoştinţă şi să se acomodeze cu ceea ce înseamnă seminare, laboratoare ori săli de cursuri. Aşadar, visele nutrite cu atîta pasiune în anii adolescenţei au început să prindă contururi şi adolescentul de ieri, azi omul matur, începe să gîndească ca un matur, să-şi dedice aproape efectiv timpul liber studiului. Ce l-a determinat să urmeze acest drum anevoios, dar plin, încă de pe acum, de satisfacţii; de ce l-au îndreptat oare paşii spre această facultate şi nu spre alta ? Iată întrebări la care poate fiecare s-a gîndit atunci cînd a bătut la porţile institutului şi care şi-au imaginat că numai acesta era drumul ales în viaţă, că nu se putea întîmpla decit aşa, să urmeze această facultate, pe care a visat-o şi pe care a îndrăgit-o încă înainte de a o cunoaşte. Judenta Eva Pintea de la facultatea de filologieistorie a Institutului pedagogic de 3 ani ne spune că a îndrăgit meseria de profesor încă de pe băncile şcolii generale. „Atunci am fost atît de cucerită de unul din profesorii mei, încît am hotărît să devin şi eu profesoară. Şi cred că nu voi avea satisfacţie mai mare decit să muncesc la fel şi să mă bucur de stima şi aprecierea colegilor mei, ca el“. Konya Gabor de la secţia română-maghiară a aceleiaşi facultăţi ne spune că la baza alegerii viitoarei sale profesii au stat două statornice şi depline pasiuni: dragostea pentru copii şi pentru literatură. Studentul Zobányi Gyula, de la Institutul de teatru, nu-şi poate închipui să fi urmat un alt institut decit acesta pe care l-a ales. S-a pregătit doar în mod serios încă de mic copil şi faptul că acum se află pe băncile lui constituie nu numai o împlinire, ci şi o afirmare a rodniciei acestei munci de pregătire. — Cum v-aţi pregătit ? l-am întrebat. — Sunt din Tirgu-Mureş şi aceasta înseamnă pentru mine, fireşte, un privilegiu. Mi-a plăcut teatrul încă de mic şi l-am frecventat, aş spune, chiar cu oarecare rîvnă. Gîndindu-mă că poate voi deveni şi eu actor cindva, mi-am dat seama că trebuie să cunosc multe despre teatru, că trebuie să pătrund multe dintre tainele lui şi am fost aproape nelipsit de la fiecare piesă reprezentată nu numai de teatrul din localitate, ci şi din alte oraşe, care veneau la Tirgu-Mureş. — Ce ne puteţi spune despre viitoarea dv. profesie ? — Că e o meserie frumoasă, dar foarte grea şi plină de responsabilităţi acelaşi sentiment al deplinei responsabilităţi pentru viitoarea carieră ni l-au mărturisit şi studentele Maria Gheorghescu, de la facultatea de stomatologie şi Anuţa Bledea, studentă la facultatea de farmacie din cadrul I.M.F. Amîndouă au fost de părere că singurul mod de a răspunde obligativităţilor profesionale la care vor fi supuse este să studieze, să studieze mereu, încă din anul I, să se achite nu numai cu o oarecare conştiinciozitate, ci şi cu dragoste, de toate sarcinile legate de studiu. Dar oare sunt conştienţi viitorii medici, profesori, farmacişti sau actori de necesitatea lor acolo, la locul unde vor fi trimişi, bănuiesc oare că mulţi dintre ei, lucrind în mediul rural, vor avea de înfruntat anumite greutăţi . Răspunsul la asemenea întrebări ni l-a dat studenta Elena Clairvase, de la facultatea de medicină generală. — Ştiu că voi lucra la ţară şi sunt pregătită să înfrunt greutăţile unor condiţii mai puţin comode decît cele pe care ţi le oferă oraşul. — Sunteţi născută la oraş? — Da, dar asta nu m-ar împiedica să merg acolo unde voi fi repartizată. Iubesc foarte mult profesia pe care mi-am ales-o, am trăit într-un mediu spitalicesc — mama fiind soră de caritate — aşa că oriunde voi lucra în calitate de medic mă voi simţi în mediul meu. Iată crîmpeie de gînduri, frămintări, pasiuni care preocupă şi sînt caracteristice aproape tuturor acelora care au păşit cu emoţie, dar şi cu încredere în primul lor an universitar. Rămîne doar ca ele să-şi găsească împlinirea într-o muncă perseverentă, pentru ca nimic din ce este legat de ceea ce vor fi mîine să nu rămînă pentru ei taine. ION CIURDARU viitoarei profesii hazard sau o vocaţie? Studenţii grupei 10 din anul I pediatrie în timpul lucrărilor practice de biofizică îşi însuşesc tehnici de lucru privind determinarea prin metode fizice a concentraţiilor soluţiilor colore cu fotometrul „Pulfrich“ şi colorimetrul „Dubosque“. Ante-gong Am solicitat profe- noastre studenţeşti spectator. Cităm: „Lusorului universitar cit mai variate, cît na dezmoşteniţilor" Nagy Imre, de la In. mai multilateral, ast. de Eugene O’Neill, stitutul de teatru fel încît studentul să „Britannicus“ de Jean „Szentgyörgyi István“ fie capabil să satis- Racine operă în Verdin Tg.-Mureş, nu facă valenţele micusuri. „Operaţia“ de scurt interviu de nalul nostru colectiv Tomcsa fAndor — o tură să fixeze pentru artistic. Pe de altă piesă din teatrul mond şi cititorii noştri, parte am căutat camern care dezvăluie în acest început de acest repertoriu să ai frumuseţile vieţii, toamnă, citeva jaloabă un rol pedagogic Acestui mai mult ne ale felului cum se prin noutatea sa, să (]cet promiţător afiş va desfăşura actuala ajute pe studenţii-ar- ; se aţaugă iniţiativa stagiune teatrală a tişti în perfecţiona unor conferinţe pe tem Studioului Institutului rea dicţiunii, a miş- menistor,a pedade teatru, acolo uncării scenice, toate agagiei teatrale şi cade fiecare rol reprecele elemente care re vor fi susţinute de zintă pentru fiecare duc la şlefuirea tacaţreiepifdnctice ale student nu numai un lentului. Piesele in institutului De aexamen în faţa protroduse în repertosemenea, o modalitate fesorilor, dar şi o veriu sunt în cea mai nouă de activitate varificare a vocaţiei şi mare parte inedite, şi organizarea unor drumului ales. pentru studenţi şi ti. spectacole pentru t:In această stagiune npret. E vorba (divul- neret care vor fi ur_ . np_„ enne inform- incitcim ncrdb* . . «. .. . ne a spus interlo ^ spectatoriformate de discuții s, pe cutorul nostru cau- de diteva premiere care le sperăm pasio. tăm să precizăm seii- care vor trezi interes nantesul și criteriile scenei în rîndul publicului M. T. Umor studenţesc Sfatul mediciistului . In insomniile rebele care nu cedează la nici un fel de somnifere, folosiţi cu încredere în doze crescînde de lectură tratatul de inframierobiologie. Supradozajul nu duce la acumulări toxice, pentru că se elimină foarte repede din organism. @ O lectură captivantă cu supreme emoţii spirituale o reprezintă manualul de farmacologie. Mai ales capitolul „In căutarea dozei“. @ Anotimpul răcoros predispune la răceli. Dacă aveţi vreo gripă sau altă indispoziţie, folosiţi produsele farmaco-alcoolice în concentraţii garantate, ale Braseriei Universităţii, deschisă la orice oră din zi şi noapte (are şi serviciu de gardă la. .. trotuar). N. B. a nu folosi geamurile drept uşă, că se sparg ! © In cazul unei stări psihice dificile, care vă predispune la diferite forme de nevroză, cercetaţi manualul de biochimie medicală. Dacă rezistaţi, înseamnă că nu sunteţi chiar aşa de bolnav şi mai aveţi speranţe. Studenţilor care vor să aibă succes în cuceririle sentimentale le recomandăm studii serioase din microbiologie şi parazitologie; dacă nici atunci nu veţi obţine, recurgeţi la anatomia patologică şi vă veți linişti. DISCIPOLUS HIPOCRATI (pentru conformitate: PETRUC SORIN) Conferinţa Uniunilor Asociaţiilor studenţeşti din centrul universitar Tirgu-Mureş Astăzi, 1 noiembrie, la ora 15:45, în sala festivă a Institutului de medicină şi farmacie are loc conferinţa Uniunilor Asociaţiilor studenţeşti din centrul universitar Tg-Mureş. Conferinţa va analiza activitatea depusă de studenţi şi Consiliul U.A.S. din centrul universitar Tg.-Mureş pe tărîm profesional, politico-ideologic, cultural-sportiv, al muncii patriotice, social-gospodăresc. Conferinţa va dezbate sarcinile ce stau în faţa studenţilor din centrul universitar Tg.-Mureş pentru a traduce în viaţă Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român şi sarcinile recentei plenare a C.C. al U.T.C. şi a celei de-a VII-a conferinţe U.A.S.R. Conferinţă va alege noul consiliu al Uniunilor Asociaţiilor studenţeşti din centrul universitar Tg.-Mureș. Culegători de datini străbune Din iniţiativa conducerii cercului de folclor din cadrul Institutului pedagogic de 3 ani din Tg.- Mureş, nu de mult a fost organizată o anchetă folclorică complexă alcătuită din studenţii facultăţii de filologie, secţia română-istorie, care s-a desfăşurat pe Valea Gurghiului. Zonă cu o bogată şi frumoasă tradiţie folclorică, cu oameni ce poartă în suflet acel minunat tezaur cu sclipiri diamantine, i-am intilnit aici, în satele înşiruite de o parte şi de alta a acestei văi. La Caşva, ori la Hodac, la Ibăneşti sau la Orşova, am intilnit acele simţiri gingaşe de povestitori iscusiţi, sau cintăreţi nebănuiţi încă. Dacă minunatele cîntece bătrineşti, jocuri sau strigături te farmecă la prima audiţie, obiceiurile specifice ale acestor locuri te uimesc prin frumuseţea lor. De la alaiul nunţii cu toată grandoarea ei, cu vestiţii stareţi şi colăcari, care prin graiul lor rostesc cea mai impresionantă poezie, de la „Cîntecul găinii“ ce nu-şi mai are seamăn, ne-am aplecat urechea la ritmul dantesc al inegalabilelor bocete ce prin părţile locului poartă numele de „grăsături“.'' Ne-au surprins şi acele obiceiuri specifice locului: „Udatul nevestelor“, nestemat al patrimoniului nostru folcloric, practicat numai la Hodac, „Cîntecul cununii“ ori „Măsura oilor“ îşi au obîrşia pe aceste meleaguri unde niciodată nu va veşteji acea floare veşnic tinără — poezia populară. Bătrinii cu pletele ninse de anii mulţi la număr ce-i poartă pe umeri, ne-au oferit minunate comori ale sufletului românesc. Pop Zaharie zis „Badea“ din Hodac, vestit colăcar şi stareţ la nunţi precum şi cofităreţ de balade, ori Farcaş Ion din Caşva, ca şi mulţi alţii, ne-au transmis un bogat material folcloric. Munca tinerilor cercetători continuă şi în prezent. Materialul adunat este supus unei munci asidue de prelucrare şi transcriere fonetică în laboratoarele care le stau la dispoziţie. Cu prilejul acestei anchete s-a înfiinţat şi un mic muzeu de artă populară din obiectele colecţionate în această perioadă. MIRCEA DAROŞI * student anul II Institutul pedagogic de 3 ani Tg.-Mureş .