Steaua Roşie, decembrie 1969 (Anul 20, nr. 285-310)
1969-12-02 / nr. 285
finul XXI. Nr. 285 (3.340) Marți, 2 decembrie 1969 4 pagini, 30 de bani TEJHIJJSO PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, ITNIȚI-VA . ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In cursul lunii noiembrie, Centrul de librării în colaborare cu conducerile şcolilor din Tg.-Mureş, Reghin, Tîrnăveni, Sighişoara, a organizat expoziţii de cărţi cu vînzare in rate, pentru elevi şi cadrele didactice. .. . . Din bogatul număr de titluri expuse, elevii îndrumaţi de profesori şi-au putut procura cărţi din colecţiile „Biblioteca şcolarului" (Tanulok könyvtára); „Lyceum"; Aventura; Cutezătorii; Clubul temerarilor; Biblioteca pentru toţi; broşuri de popularizare a ştiinţei şi tehnicii- dicţionare etc. necesare lecturii lor particulare şi obligatorii în şcoală, pentru îmbogăţirea şi formarea bibliotecilor per-S°naZiÎele acestea a avut loc la Liceul „Bolyai" din Tg.-Mureş o astfel de acţiune cu care ocazie s-au difuzat 1.900 de volume de cărţi in valoare de peste 12.000 lei. Astfel, peste 350 de elevi ai liceului şi-au mai adăugat cîteva volume de cărţi în biblioteca per sonala• AXENTE TĂTAR In fotografie: aspect de la expoziţia organizata la Liceul „Bolyai" din Tg.-Mureş. s Is IsI *s Is II în întreprinderile judeţului Mureş: _______________________ _ * BAROMETRUL preţului de cost măsoară nu numai acumulări ci şi cheltuieli neeconomicoase Unităţile industriale din judeţul Mureş au obţinut an de an rezultate de seamă în reducerea cheltuielilor de producţie. Numai în primele 10 luni din acest an, în urma diminuării cheltuielilor la o mie de lei producţie marfă, pe ansamblul industriei, economiile se cifrează la 15 milioane lei. Cu realizări deosebite pe această linie se pot cita: Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului Mureş, Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş, Fabrica de geamuri Tîrnăveni, I.I. „Nicovala“ Sighişoara, întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară Tg.-Mureş şi altele, care nu numai că s-au încadrat în cheltuielile admise, dar au înregistrat şi importante economii peste plan. Fără a reduce cu nimic valoarea rezultatelor obţinute, este necesar a se arăta că ele nu se situează la nivelul condiţiilor şi posibilităţilor create. Această afirmaţie se bazează în primul rînd pe faptul că ui număr de 4 unităţi — Electro-Mureş, Combinatul industriei alimentare, I.I. Prodcomplex şi I.P.I. , au depăşit cheltuielile maxime prevăzute la o mie de lei producţie marfă. Ca urmare, industria judeţului a fost lipsită de o economie suplimentară de peste 20 milioane lei. La unităţile amintite cauzele sunt multiple. Unele din ele sunt de natură obiectivă. Nu ne îndoim că modul de îndeplinire a sarcinilor de reducere a preţului de cost preocupă şi conducerea unităţilor vizate. Se impune însă o analiză temeinică a factorilor care au determinat această stare de fapt, urmată de măsuri eficiente care să ducă la redresarea situaţiei create. Aceasta cu atât mai mult, cu cât şi pentru anul 1970 se întrevăd greutăţi în realizarea planului preţului de cost. Rezerve importante pentru reducerea cheltuielilor de producţie se pot identifica şi în acele unităţi, care pe 10 luni se prezintă cu planul preţului de cost îndeplinit. Se cunoaşte că în multe locuri, în totalitatea costurilor de producţie cheltuielile materiale deţin o pondere hotărîtoare. Este cu totul firească cerinţa ca eforturile pentru reducerea preţului de cost să fie canalizate cu prioritate în direcţia cheltuielilor materiale. Din păcate însă aceste cheltuieli în ultimii ani se situează la un nivel aproape constant, fără tendinţă de scădere. Nivelul ridicat al cheltuielilor materiale este determinat în primul rînd de existenţa unor consumuri materiale ridicate. La Combinatul chimic Tîrnăveni consumul efectiv de combustibil convenţional pe 9 luni a fost cu 7.824 tone mai mare decit cel prevăzut în normă; la Fabrica de mobilă „23 August“ s-a folosit cu 612 mc mai multă cherestea peste cantitatea admisă; la Fabrica de cărămizi Mureşeni s-a utilizat cu peste 1 milion kWh energie electrică în plus faţă de cea prevăzută în normele de consum. Şi am mai putea da şi alte exemple. Evident, depăşirea normelor de consum la unităţile de mai sus a influenţat negativ formarea nivelului cheltuielilor de producţie. Este adevărat că aceste depăşiri au fost „recuperate“ prin economii realizate de alte demente de cheltuieli, astfel planul preţului de cost pe ansamblul întreprinderilor citate a fost îndeplinit. Cu toate acestea, rămîne perfect valabilă sarcina stabilită la Congresul al X-lea al partidului: „Este necesar să se treacă la revizuirea exigentă a normelor de consum industrial, la stabilirea lor pe baze ştiinţifice, în raport cu nivelul consumurilor existente pe plan mondial“. O altă cale care duce la micşorarea cheltuielilor de producţie o constituie eliminarea pierderilor din rebuturi. In ultimii ani aceste cheltuieli nu se „planfică“, cu toate acestea ele există, şi în unele locuri ating o valoare apreciabilă. In primele 10 luni din acest an pierderile din rebut pe total judeţ se ridică la 8 milioane lei. In „clasamentul“ întreprinderilor — pe această linie — pe primul loc se află I.I. „Republica“ Reghin cu 1,5 milioane lei. In reducerea pierderilor din rebuturi în ultimii ani s-au obţinut unele rezultate. Eforturile in această direcţie însă trebuie sporite, cunoscînd faptul că orice produs rebutat înglobează în sine cheltuieli de muncă vie și materiale, fără a „marfa“ produsă să aibă valoare de întrebuințare. Nu pot fi scăpate din vedere nici acele costuri pe care cu o denumire comună le numim „alte cheltuieli neeconomicoase“. In această categorie intră diferite dobînzi, penalizări, locaţii, taxe etc., care de obicei apar din lipsuri subiective. In perioada amintită valoarea acestor pierderi se cifrează la 6,6 milioane lei pe total judeţ. In reducerea cheltuielilor de producţie va trebui acordată o atenţie sporită şi cheltuielilor cu munca vie. In multe întreprinderi, contrar indicaţiilor date, planul forţelor de muncă se depăşeşte sistematic, fapt ce duce nemijlocit la majorarea costurilor de producţie. In cele 10 luni scurse de la începutul anului planul numărului mediu scriptic pe judeţ a fost depăşit cu 738 salariaţi. Este lesne de dedus ce influenţă a avut acest lucru asupra cheltuielilor de producţie la întreprinderile în cauză. Reorganizarea industriei, crearea combinatelor, grupurilor industriale şi centralelor industriale asigură noi posibilităţi reale pentru mobilizarea şi punerea în valoare a unor rezerve pentru reducerea cheltuielilor de producţie. Suntem in pragul anului 1970, ultimul an al actualului cincinal. Pentru realizarea integrală a obiectivelor prevăzute în cincinal sunt necesare noi eforturi în toate domeniile şi nu în ultimul rînd în domeniul acumulărilor. O parte însemnată a fondurilor necesare acumulărilor va trebui să fie acoperită din economiile ce se vor realiza din reducerea cheltuielilor de producţie. Acest lucru solicită o preocupare majoră din partea fiecărei unităţi pentru realizarea unor economii mereu sporite. IULIU VERESS directorul Direcţiei judeţene de statistică Mureş Is III . IsI s Is Is IsI 8 IsI s IsI s IV Is I V Is s Is IIs Is Is Is A încotro oscilează balanţa activităţii omului de după tejghea ? Omul de după tejghea. Am vorbit mult despre el, uneori de bine, alteori mai puţin de bine. El este investit cu încrederea noastră, a tuturor, de a mînui cintarul, metrul şi alte mijloace de măsurat, servindu-ne cu mărfurile pe care Ie solicităm. Şi, desigur, investindu-l cu această încredere, pretindem ca pe el să-l caracterizeze cinstea, corectitudinea, politeţea, amabilitatea, operativitatea. Toate acestea constituie atribute ce nu pot lipsi nici unui lucrător din comerţul de stat şi cooperatist. Trebuie să arătăm, şi nu fără satisfacţie, că intrînd în unităţile de desfacere întilnim lucrători care merită pe deplin încrederea pe care le-o acordăm. Ei se preocupă de buna aprovizionare a unităţilor cu mărfurile solicitate de cumpărători, au o ţinută şi comportare corectă, sunt operativi în servire, intr-un cuvînt, fac cinste unităţilor în care lucrează, comerţului nostru în general. Dar mai sînt ici, colo unii care, plictisiţi poate de meserie, pătează cinstea colegilor lor, firma unităţii în care lucrează şi, în ultimă instanţă, îşi pătează onoarea lor de oameni. Dar să însoţim un inspector comercial de stat în plină activitate prin cîteva unităţi de desfacere din oraşul Reghin. Aşadar, împreună cu tovarăşul Vasile Folea, intrăm din magazin în magazin. Interlocutorul, îndeplinindu şi atribuţiile prevăzute de lege, verifică aprovizionarea, deservirea, ţinuta lucrătorilor, curăţenia in unităţi şi, în general, felul cum sunt respectate regulile de comerţ. Pe baza constatărilor, pe unii ii felicită, pe alţii îi sancţionează. In agenda inspectorului se umple filă după filă. Deocamdată, însemnările reprezintă nişte notiţe. Din ele însă vor ieşi rapoarte. Spicuim şi noi cîteva fapte dintre cele consemnate. ... Magazinul alimentar nr. 53 de pe strada Sării. Gestionarul Szilagy Iosif... fură. Fură timpul sutelor de cetăţeni din această parte de oraş, obligîndu-i să se deplaseze la distanţe mari, la alte unităţi, pentru a-şi procura cele necesare. Magazinul este aproape gol, deoarece gestionarul nu se ocupă de aprovizionare. Lipsesc complet mezelurile, lipsesc şi alte produse solicitate în fiecare moment de cumpărători. Şi mai lipseşte ceva. Lipsesc etichetele cu preţul produselor şi curăţenia în magazin. ... Magazinul alimentar nr. 84 de pe strada Cîmpului. Aici nu lipsesc mărfurile, dar nici cumpărătorii. Gestionara (Tîrnăveanu) cîntăreşte, cumpărătorul achită şi pleacă. Cineva cumpără o jumătate de kg de griş. Se face recîntărirea şi, ce să vezi? Deşi încasase bani pentru 500 de grame, gestionara a cintărit şi a dat cumpărătorului numai 480 de grame. Chiar şi în termeni populari, aceasta se numeşte înşelăciune. Drept pentru care, gestionara este sancţionată cu 300 lei amendă. Va învăţa oare din aceasta? Poate da, poate nu. ...Iată şi magazinul alimentar nr. 58 de pe strada Muncitorilor. Şi aici, neregulă. Achitînd preţul salariului, cumpărătorul primeşte hirtia. Da, da. La 100 grame de salam s-a constatat că ambalajul din hîrtie cîntăreşte 10 grame. Faceţi, vă rugăm, socoteala cită hîrtie se vinde în acest fel la preţul salamului. La un kg de salam — 100 g de hîrtie, la 10 kg de salam — un kilogram de hîrtie, la 100 kg de salam — 10 kg de hîrtie. Calculele mai pot continua, deoarece aici se vînd mezelurile, anual, cu tonele. Practica de a vinde ambalaj în loc de mezeluri se cheamă tot înşelătorie. Pentru aceasta s-a aplicat o amendă de 150 lei. Cit reprezintă oare această sumă din ceea ce a realizat vînzătoarea din diferenţa de preţ dintre salam și hîrtia de ambalaj? ... Vînzătorului Moldovan de la magazinul alimentar nr. 54 (de lingă gară) nu i s-a aplicat amendă. Lui i s-au întocmit acte de dare în judecată. Tot pentru înșelarea cumpărătorilor. Vînzind făină albă, el a dovedit un deosebit spirit de „economie“. In acest scop nici n-a cintărit făina în faţa cumpărătorilor, pe cîntarul zecimal, ci în magazie, pe un cîntar mare. Astfel, la punga de două kilograme el a dat cumpărătorilor în minus 30 de grame. Şi acum, în alimentaţia publică. Bufetul „Eforie“. Clienţii consumă la pahar. Cei care vor mai dulce, comandă şi sirop. Ii serveşte vînzătoarea Ana Şuteu. Pune siropul în pahar şi peste el votca. In total, amestecul de votcă şi sirop măsoară aproape 100 de grame. Consumatorul a achitat 100 grame de votcă. Dar care-i preţul votcii şi care-i al siropului? Bineînţeles, siropul e mai ieftin, dar se vinde scump. De ce cind omul solicită în amestec cu sirop, nu se măsoară şi nu se încasează separat? Punem această întrebare deoarece practica de a se pune sirop în pahar şi peste el băuturi alcoolice este larg răspîndită în judeţul nostru, atît la oraşe cît şi la sate. Prin aceasta, desigur, cîştigă vînzătorii şi pierd cumpărătorii. Ajungînd spre sfîrşit cu însemnările noastre, am vrea să se sfîrşească cu nesocotirea intereselor cumpărătorilor în unităţile comerciale. Vînzind produse de calitate inferioară la preţuri de calitate superioară, cum s-a constatat la unităţile C.L.F. nr. 53 Ierbuş (gestionar Elisabeta Bercea), C.L.F. nr. 49 din strada Republicii (gestionar Agafia Ignat), înşelînd cumpărătorii la cîntar sau la măsurat, lucrătorii din comerţ îşi vînd cinstea şi îşi pătează onoarea. P. POPSOR Linia mașinilor centrifuge de la Fabrica de zahăr din Luduș. întreprinderile agricole de stat din Albeşti, Sighişoara şi Batoş Au realizat planul anual la producţia de lapte ) “ ’ 1!' "V t . * *' • i Pe măsură ce sfîrşitul anului se apropie, tot mai multe sunt unităţile industriale şi agricole care raportează realizarea planului anual cu multe zile înainte de termen. In rîndul lor îşi înscriu numele şi întreprinderile agricole de stat din Albeşti, Sighişoara şi Batoş, care şi-au realizat cu o lună înainte de termen planul anual la producţia de lapte. Astfel, I.A.S. Albeşti, faţă de 22.520 hl lapte planificaţi de la un efectiv de 811 m realizat pinâ la 30 vaci l a noiembrie o producţie de 22.554 hl. Această realizare, care aduce numai laude colectivului, se datoreşte grijii deosebite ce se acordă furajării raţionale a animalelor, ţinerii în efectiv a unor exemplare cu valori biologice ridicate, atenţiei cu care au lucrat şi lucrează specialiştii şi îngrijitorii din sectorul zootehnic. De asemenea, merită scoase în evidenţă şi realizările celorlalte două unităţi. I.A.S. Sighişoara de exemplu a dat deja peste planul anual 1.476 hl lapte, iar I.A.S. Batoş, 130 hl. Cu privire la apropiata Minire a conducătorilor de partid şi de stat ai R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovace, R.D. Germane, R.P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare şi U.R.S.S. In conformitarte cu înţelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a. c. va avea loc la Moscova intîlnirea conducătorilor de partid și de stat al Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme internaționale actuale. PRIMUL GRUP DE MEGAWAŢI AL TERMOCENTRALEI DE LA DEVA A FOST CONECTAT LA REŢEAUA SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL Primul grup energetic cu o putere instalată de 210 megawaţi al centralei termoelectrice de la Deva a fost conectat la reţeaua sistemului energetic naţional. Evenimentul inaugural al primului grup a marcat totodată intrarea în funcţiune a unor instalaţii importante care vor servi întreaga termocentrală, prevăzută să aibe o capacitate de 840 megawaţi. Astfel a fost date în exploatare complexul hidrotehnic , cu barajul şi staţiile de pompe, care, pentru răcirea condensatoarelor, turbinelor şi producerea aburului necesar funcţionării acestora, va folosi aproape un sfert din debitul de apă al Mureşului şi secţia de combustibil, care este complet automatizată şi realizată într-o soluţie nouă, folosită pentru prima oară în centralele noastre termoelectrice. Au fost de asemenea puse sub tensiune staţia electrică de 220 kilovolţi şi transformatorul de 250 megavolţi amperi. Noile instalaţii energetice se caracterizează printr-un grad ridicat de tehnicitate. întregul proces tehnologic se urmăreşte centralizat, prin aparate de măsură şi control, din camera de comandă. Instalaţiile de automatizare permit supravegherea şi dirijarea funcţionării de la pupitru a cazanului, turbogeneratorului şi a altor echipamente. Gazele arse se evacuează printr-un coş de fum, înalt de 220 metri, după ce in prealabil au fost curăţite de particulele nocive cu ajutorul unei instalaţii de electrofiltre, evitîndu-se în acest fel în cea mai mare măsură poluarea atmosferei. Intr-un stadiu avansat sunt şi lucrările de montare a celui de-al doilea grup de 210 megawaţi. Totodată sunt un curs de executare şi unele lucrări aferente instalării grupurilor 3 şi 4. In următorii trei ani, cinci vor fi puse în funcţiune toate cele patru grupuri, totalizînd o putere instalată de peste 840 megawaţi, de aici vor porni anual pe magistralele energetice ale ţării, peste cinci miliarde de kWh, reprezentind circa 13 la sută din producţia de energie electrică a ţării la acea dată. (Agerpres) Şosea modernizată peste masivul Bran Pe şoseaua modernizată Braşov— Cîmpulung Muscel, care traversează masivul Bran la o altitudine de peste 1.300 m, şi-au făcut apariţia primele autovehicule. Noua arteră străbate lanţul Carpaţilor meridionali pe un traseu pitoresc, de-a lungul căruia pot fi întilnite Cheile Dîmbovicioarei, Peştera Dîmbovicioara Cetatea lui Negru Vodă, Casa memoriala Toplrceanu, Castelul Bran si altele. Intr-un viitor apropiat, pe acest traseu vor fi construite moteluri, hanuri turistice, cabane. Traversînd o zonă lipsită de trafic feroviar, noua arteră va juca totodată un rol economic de mare importanţă. Intre altele se va intensifica circulaţia între bazinul forestier din această parte a ţării şi întreprinderile de industrializare a lemnului şi se vor dezvolta legăturile de cooperare intre marile uzine constructoare de maşini din Braşov, Cîmpulung şi Piteşti. Modernizarea acestui traseu, încredinţată întreprinderii de construcţii-transporturi din Braşov, a u impus executarea unor lucrări de terasamente însumînd 300.000 mc de pămînt şi stîncă şi alte lucrări auxiliare. (Agerpres) Amenajări de perspectivă în punctele turistice Pentru anul 1970 în reţeaua cooperaţiei de consum din judeţ se pune un accent deosebit pe lărgirea şi amenajarea de noi spaţii în principalele puncte turistice. La Luduş, în „Dealul salcîmilor" se află în fază de studiu, un proiect pentru amenajarea de teren împrejmuit pentru camping. Creşte şi capacitatea de cazare în cabane cu circa 20 de locuri. De asemenea, se preconizează supraetajarea localului de la Vatman. Camere de două persoane se vor amenaja şi la Gălăoaia, precum şi un teren pentru camping la Sălard. Pînă la apropierea viitorului sezon estival, se vor crea condiţii pentru ca turiştii să se simtă cit mai plăcut în aceste frumoase colţuri ale naturii. Din cerul de un cenuşiu monoton, cernea o burniţă măruntă. Umbrele multicolore defilau ca la „panoramic“ prin faţa masivului geam-vitrină al „Telefoanelor“ sighişorene. Renunţasem la ideea unei deplasări prin ploaie şi iată-mă aşteptînd pentru a comunica acest lucru telefonic. Cabinele „locale“ țineau în prizonierat voluntar două tinere. Cineva părăsi curînd cea de-a treia cabină, declarînd cu ostentație că aparatul era defect. Trecuseră cinci — și cine mai știe cite minute din nemărginita noastră răbdare! Pe fete nu le privea, nu le interesa. Alături de mine se comenta aprins: — Cum, toată grija „informaţiilor" numai in seama lui „03“? — Sigur, dragă! Cartea de telefoane a devenit o piesă rară, mai ceva decit „Octoiha!" lui Dosoftei sau „Palia" de la Orăştie! — Dar, in orele de aglomeraţie, oricit de amabile ar fi cele de la „03“, iţi dai seama că sint mai mult „zero" decit „trei"? N-am apucat să aud restul discuției. între timp unul dintre interminabilele dialoguri telefonice luase sfîrșit. M-am îndreptat zorit, spre cabina rămasă liberă. N. O. SĂVENI