Steaua Roşie, decembrie 1969 (Anul 20, nr. 285-310)

1969-12-02 / nr. 285

finul XXI. Nr. 285 (3.340) Marți, 2 decembrie 1969 4 pagini, 30 de bani TEJHIJJSO PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, ITNIȚI-VA . ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In cursul lunii noiembrie, Centrul de librării în colaborare cu conducerile şcolilor din Tg.-Mureş, Reghin, Tîrnăveni, Sighişoara, a organizat expoziţii de cărţi cu vînzare in rate, pentru elevi şi ca­drele didactice. .. . . Din bogatul număr de titluri expuse, elevii îndrumaţi de pro­fesori şi-au putut procura cărţi din colecţiile „Biblioteca şcolarului" (Tanulok könyvtára); „Lyceum"; Aventura; Cutezătorii; Clubul te­merarilor; Biblioteca pentru toţi; broşuri de popularizare a ştiinţei şi tehnicii- dicţionare etc. necesare lecturii lor particulare şi obli­gatorii în şcoală, pentru îmbogăţirea şi formarea bibliotecilor per-S°naZiÎele acestea a avut loc la Liceul „Bolyai" din Tg.-Mureş o astfel de acţiune cu care ocazie s-au difuzat 1.900 de volume de cărţi in valoare de peste 12.000 lei. Astfel, peste 350 de elevi ai li­ceului şi-au mai adăugat cîteva volume de cărţi în biblioteca per­­ sonala• AXENTE TĂTAR In fotografie: aspect de la expoziţia organizata la Liceul „Bo­lyai" din Tg.-Mureş. s Is IsI­­ *s Is II în întreprinderile judeţului Mureş: _______________________ _ * BAROMETRUL preţului de cost măsoară nu numai acumulări ci şi cheltuieli neeconomicoase Unităţile industriale din judeţul Mureş au obţinut an de an rezultate de seamă în reducerea cheltuielilor de producţie. Numai în primele 10 luni din acest an, în urma diminuă­rii cheltuielilor la o mie de lei pro­ducţie marfă, pe ansamblul indus­triei, economiile se cifrează la 15 mi­lioane lei. Cu realizări deosebite pe această linie se pot cita: Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului Mureş, Combinatul de în­grăşăminte azotoase Tg.-Mureş, Fa­brica de geamuri Tîrnăveni, I.I. „Ni­covala“ Sighişoara, întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară Tg.-Mureş şi altele, care nu numai că s-au încadrat în cheltuielile ad­mise, dar au înregistrat şi importan­te economii peste plan. Fără a reduce cu nimic valoarea rezultatelor obţinute, este necesar a se arăta că ele nu se situează la ni­velul condiţiilor şi posibilităţilor create. Această afirmaţie se bazează în primul rînd pe faptul că ui nu­măr de 4 unităţi — Electro-Mureş, Combinatul industriei alimentare, I.I. Prodcomplex şi I.P.I. , au de­păşit cheltuielile maxime prevăzute la o mie de lei producţie marfă. Ca urmare, industria judeţului a fost lipsită de o economie suplimentară de peste 20 milioane lei. La unităţile amintite cauzele sunt multiple. Unele din ele sunt de natură obiectivă. Nu ne îndoim că modul de îndeplinire a sarcinilor de reducere a preţului de cost preocupă şi conducerea uni­tăţilor vizate. Se impune însă o ana­liză temeinică a factorilor care au determinat această stare de fapt, ur­mată de măsuri eficiente care să du­că la redresarea situaţiei create. A­­ceasta cu atât mai mult, cu cât şi pentru anul 1970 se întrevăd greu­tăţi în realizarea planului preţului de cost. Rezerve importante pentru redu­cerea cheltuielilor de producţie se pot identifica şi în acele unităţi, ca­re pe 10 luni se prezintă cu planul preţului de cost îndeplinit. Se cu­noaşte că în multe locuri, în totali­tatea costurilor de producţie cheltu­ielile materiale deţin o pondere ho­tărî­toare. Este cu totul firească ce­rinţa ca eforturile pentru reducerea preţului de cost să fie canalizate cu prioritate în direcţia cheltuielilor materiale. Din păcate însă aceste cheltuieli în ultimii ani se situează la un nivel aproape constant, fără tendinţă de scădere. Nivelul ridicat al cheltuielilor ma­teriale este determinat în primul rînd de existenţa unor consumuri materiale ridicate. La Combinatul chimic Tîrnăveni consumul efectiv de combustibil convenţional pe 9 luni a fost cu 7.824 tone mai mare decit cel prevăzut în normă; la Fa­brica de mobilă „23 August“ s-a fo­losit cu 612 m­c mai multă cheres­tea peste cantitatea admisă; la Fa­brica de cărămizi Mureşeni s-a utili­zat cu peste 1 milion kWh energie electrică în plus faţă de cea pre­văzută în normele de consum. Şi am mai putea da şi alte exemple. Evi­dent, depăşirea normelor de consum la unităţile de mai sus a influenţat negativ formarea nivelului cheltuie­lilor de producţie. Este adevărat că aceste depăşiri au fost „recuperate“ prin economii realizate de alte de­mente de cheltuieli, astfel planul preţului de cost pe ansamblul între­prinderilor citate a fost îndeplinit. Cu toate acestea, rămîne perfect va­labilă sarcina stabilită la Congresul al X-lea al partidului: „Este nece­sar să se treacă la revizuirea exi­gentă a normelor de consum indus­trial, la stabilirea lor pe baze ştiin­ţifice, în raport cu nivelul consumu­rilor existente pe plan mondial“. O altă cale care duce la micşora­rea cheltuielilor de producţie o con­stituie eliminarea pierderilor din re­buturi. In ultimii ani aceste cheltu­ieli nu se „planfică“, cu toate aces­tea ele există, şi în unele locuri a­­ting o valoare apreciabilă. In pri­mele 10 luni din acest an pierderile din rebut pe total judeţ se ridică la 8 milioane lei. In „clasamentul“ în­treprinderilor — pe această linie — pe primul loc se află I.I. „Republica“ Reghin cu 1,5 milioane lei. In reducerea pierderilor din rebu­turi în ultimii ani s-au obţinut une­le rezultate. Eforturile in această di­recţie însă trebuie sporite, cunoscînd faptul că orice produs rebutat înglo­bează în sine cheltuieli de muncă vie și materiale, fără a „marfa“ produ­să să aibă valoare de întrebuințare. Nu pot fi scăpate din vedere nici acele costuri pe care cu o denumire comună le numim „alte cheltuieli neeconomicoase“. In această catego­rie intră diferite dobînzi, penalizări, locaţii, taxe etc., care de obicei apar din lipsuri subiective. In perioada a­­mintită valoarea acestor pierderi se cifrează la 6,6 milioane lei pe total judeţ. In reducerea cheltuielilor de pro­ducţie va trebui acordată o atenţie sporită şi cheltuielilor cu munca vie. In multe întreprinderi, contrar in­dicaţiilor date, planul forţelor de muncă se depăşeşte sistematic, fapt ce duce nemijlocit la majorarea cos­turilor de producţie. In cele 10 luni scurse de la începutul anului planul numărului mediu scriptic pe judeţ a fost depăşit cu 738 salariaţi. Este les­ne de dedus ce influenţă a avut a­­cest lucru asupra cheltuielilor de producţie la întreprinderile în cauză. Reorganizarea industriei, crearea combinatelor, grupurilor industriale şi centralelor industriale asigură noi posibilităţi reale pentru mobilizarea şi punerea în valoare a unor rezer­ve pentru reducerea cheltuielilor de producţie. Suntem­ in pragul anului 1970, ul­timul an al actualului cincinal. Pen­tru realizarea integrală a obiective­­lor prevăzute în cincinal sunt nece­sare noi eforturi în toate domeniile şi nu în ultimul rînd în domeniul acumulărilor. O parte însemnată a fondurilor necesare acumulărilor va trebui să fie acoperită din econo­miile ce se vor realiza din reducerea cheltuielilor de producţie. Acest lu­cru solicită o preocupare majoră din partea fiecărei unităţi pentru reali­zarea unor economii mereu sporite. IULIU VERESS directorul Direcţiei judeţene de statistică Mureş Is III . IsI s Is Is IsI 8 IsI s IsI s IV Is I V Is s I­­s IIs Is Is Is A încotro oscilează balanţa activităţii omului de după tejghea ? Omul de după tejghea. Am vor­bit mult despre el, uneori de bi­ne, alteori mai puţin de bine. El este investit cu încrederea noas­tră, a tuturor, de a mînui cinta­rul, metrul şi alte mijloace de măsurat, servindu-ne cu mărfu­rile pe care Ie solicităm. Şi, desi­gur, investindu-l cu această încre­dere, pretindem ca pe el să-l ca­racterizeze cinstea, corectitudi­nea, politeţea, amabilitatea, ope­rativitatea. Toate acestea constituie atribu­te ce nu pot lipsi nici unui lucră­tor din comerţul de stat şi coope­ratist. Trebuie să arătăm, şi nu fără satisfacţie, că intrînd în uni­tăţile de desfacere întilnim lucră­tori care merită pe deplin încre­derea pe care le-o acordăm. Ei se preocupă de buna aprovizionare a unităţilor cu mărfurile solicitate de cumpărători, au o ţinută şi comportare corectă, sunt operativi în servire, intr-un cuvînt, fac cinste unităţilor în care lucrează, comerţului nostru în general. Dar mai sînt ici, colo unii care, plictisiţi poate de meserie, pă­tează cinstea colegilor lor, firma unităţii în care lucrează şi, în ul­timă instanţă, îşi pătează onoarea lor de oameni. Dar să însoţim un inspector comercial de stat în plină activitate prin cîteva uni­tăţi de desfacere din oraşul Re­ghin. Aşadar, împreună cu tovarăşul Vasile Folea, intrăm din magazin în magazin. Interlocutorul, înde­­plinindu şi atribuţiile prevăzute de lege, verifică aprovizionarea, deservirea, ţinuta lucrătorilor, cu­răţenia in unităţi şi, în general, felul cum sunt respectate regu­lile de comerţ. Pe baza constată­rilor, pe unii ii felicită, pe alţii îi sancţionează. In agenda in­spectorului se umple filă după filă. Deocamdată, însemnările reprezintă nişte notiţe. Din ele însă vor ieşi rapoarte. Spicuim şi noi cîteva fapte dintre cele con­semnate. ... Magazinul alimentar nr. 53 de pe strada Sării. Gestionarul Szilagy Iosif... fură. Fură timpul sutelor de cetăţeni din această parte de oraş, obligîndu-i să se deplaseze la distanţe mari, la al­te unităţi, pentru a-şi procura ce­le necesare. Magazinul este a­­proape gol, deoarece gestionarul nu se ocupă de aprovizionare. Lipsesc complet mezelurile, lip­sesc şi alte produse solicitate în fiecare moment de cumpărători. Şi mai lipseşte ceva. Lipsesc eti­chetele cu preţul produselor şi curăţenia în magazin. ... Magazinul alimentar nr. 84 de pe strada Cîmpului. Aici nu lipsesc mărfurile, dar nici cum­părătorii. Gestionara (Tîrnăvea­nu) cîntăreşte, cumpărătorul a­­chită şi pleacă. Cineva cumpără o jumătate de kg de griş. Se face recîntărirea şi, ce să vezi? Deşi încasase bani pentru 500 de gra­me, gestionara a cintărit şi a dat cumpărătorului numai 480 de grame. Chiar şi în termeni populari, aceasta se numeşte înşe­lăciune. Drept pentru care, ges­tionara este sancţionată cu 300 lei amendă. Va învăţa oare din aceasta? Poate da, poate nu. ...Iată şi magazinul alimen­tar nr. 58 de pe strada Muncito­rilor. Şi aici, neregulă. Achitînd preţul salariului, cumpărătorul primeşte hirtia. Da, da. La 100 grame de salam s-a constatat că ambalajul din hîrtie cîntăreşte 10 grame. Faceţi, vă rugăm, soco­teala cită hîrtie se vinde în acest fel la preţul salamului. La un kg de salam — 100 g de hîrtie, la 10 kg de salam — un kilogram de hîrtie, la 100 kg de salam — 10 kg de hîrtie. Calculele mai pot continua, deoarece aici se vînd mezelurile, anual, cu tonele. Prac­tica de a vinde ambalaj în loc de mezeluri se cheamă tot înşelăto­rie. Pentru aceasta s-a aplicat o amendă de 150 lei. Cit reprezin­tă oare această sumă din ceea ce a realizat vînzătoarea din di­ferenţa de preţ dintre salam și hîrtia de ambalaj? ... Vînzătorului Moldovan de la magazinul alimentar nr. 54 (de lingă gară) nu i s-a aplicat a­­mendă. Lui i s-au întocmit acte de dare în judecată. Tot pentru înșelarea cumpărătorilor. Vînzind făină albă, el a dovedit un deose­bit spirit de „economie“. In acest scop nici n-a cintărit făina în faţa cumpărătorilor, pe cîntarul zeci­mal, ci în magazie, pe un cîntar mare. Astfel, la punga de două kilograme el a dat cumpărătorilor în minus 30 de grame. Şi acum, în alimentaţia publi­că. Bufetul „Eforie“. Clienţii con­sumă la pahar. Cei care vor mai dulce, comandă şi sirop. Ii ser­veşte vînzătoarea Ana Şuteu. Pu­ne siropul în pahar şi peste el votca. In total, amestecul de votcă şi sirop măsoară aproape 100 de grame. Consumatorul a achitat 100 grame de votcă. Dar care-i preţul votcii şi care-i al siropului? Bineînţeles, siropul e mai ieftin, dar se vinde scump. De ce cind omul solicită în a­­mestec cu sirop, nu se măsoară şi nu se încasează separat? Pu­nem această întrebare deoarece practica de a se pune sirop în pa­har şi peste el băuturi alcoolice este larg răspîndită în judeţul nostru, atît la oraşe cît şi la sate. Prin aceasta, desigur, cîştigă vîn­­zătorii şi pierd cumpărătorii. Ajungînd spre sfîrşit cu însem­nările noastre, am vrea să se sfîrşească cu nesocotirea intere­selor cumpărătorilor în unităţile comerciale. Vînzind produse de calitate inferioară la preţuri de calitate superioară, cum s-a con­statat la unităţile C.L.F. nr. 53 Ierbuş (gestionar Elisabeta Ber­­cea), C.L.F. nr. 49 din strada Re­publicii (gestionar Agafia Ignat), înşelînd cumpărătorii la cîntar sau la măsurat, lucrătorii din co­merţ îşi vînd cinstea şi îşi pă­tează onoarea. P. POPSOR Linia mașinilor centrifuge de la Fabrica de zahăr din Luduș. întreprinderile agricole de stat din Albeşti, Sighişoara şi Batoş Au realizat planul anual la pro­ducţia de lapte ) “ ’ 1!' "V t . * *' • i Pe măsură ce sfîrşitul anului se apropie, tot mai multe sunt unităţile industriale şi agricole care raportează realizarea pla­nului anual cu multe zile înain­te de termen. In rîndul lor îşi în­scriu numele şi întreprinderile a­­gricole de stat din Albeşti, Si­ghişoara şi Batoş, care şi-au realizat cu o lună înainte de termen planul anual la produc­ţia de lapte. Astfel, I.A.S. Albeşti, faţă de 22.520 hl lapte planificaţi de la un efectiv de 811 m­ realizat pinâ la 30 vaci l a noiembrie o producţie de 22.554 hl. A­­ceastă realizare, care aduce numai laude colectivului, se da­­toreşte grijii deosebite ce se acordă furajării raţionale a a­­nimalelor, ţinerii în efectiv a u­­nor exemplare cu valori biolo­gice ridicate, atenţiei cu care au lucrat şi lucrează specia­liştii şi îngrijitorii din sectorul zootehnic. De asemenea, merită scoase în evidenţă şi realizările celor­lalte două unităţi. I.A.S. Sighi­şoara de exemplu a dat deja peste planul anual 1.476 hl lapte, iar I.A.S. Batoş, 130 hl. Cu privire la apropiata Minire a conducăto­rilor de partid şi de stat ai R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovace, R.D. Germane, R.P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare şi U.R.S.S. In conform­itarte cu înţelegerea realizată, la începutul lunii decem­brie a. c. va avea loc la Moscova i­ntîlnirea conducătorilor de partid și de stat al Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Ce­hoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Po­lone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și U­­niunii Republicilor Sovietice Socia­liste, în vederea unui schimb de pă­reri cu privire la probleme interna­ționale actuale. PRIMUL GRUP DE MEGAWAŢI AL TERMOCENTRALEI DE LA DEVA A FOST CONECTAT LA REŢEAUA SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL Primul grup energetic cu o pu­tere instalată de 210 megawaţi al centralei termoelectrice de la Deva a fost conectat la reţeaua sistemu­lui energetic naţional. Evenimentul inaugural al primului grup a mar­cat totodată intrarea în funcţiune a unor instalaţii importante care vor servi întreaga termocentrală, prevăzută să aibe o capacitate de 840 megawaţi. Astfel a fost date în exploatare complexul hidroteh­nic , cu barajul şi staţiile de pom­pe, care, pentru răcirea conden­satoarelor, turbinelor şi produce­rea aburului necesar funcţionării acestora, va folosi aproape un sfert din debitul de apă al Mureşului­­ şi secţia de combustibil, care este complet automatizată şi realizată într-o soluţie nouă, folosită pentru prima oară în centralele noastre termoelectrice. Au fost de aseme­nea puse sub tensiune staţia elec­trică de 220 kilovolţi şi transforma­torul de 250 megavolţi amperi. Noile instalaţii energetice se ca­racterizează printr-un grad ridicat de tehnicitate. întregul proces teh­nologic se urmăreşte centralizat, prin aparate de măsură şi control, din camera de comandă. Instala­ţiile de automatizare permit supra­vegherea şi dirijarea funcţionării de la pupitru a cazanului, turboge­­neratorului şi a altor echipamente. Gazele arse se evacuează printr-un coş de fum, înalt de 220 metri, du­pă ce in prealabil au fost curăţite de particulele nocive cu ajutorul unei instalaţii de electrofiltre, evi­­tîndu-se în acest fel în cea mai mare măsură poluarea atmosferei. Intr-un stadiu avansat sunt şi lu­crările de montare a celui de-al doilea grup de 210 megawaţi. Tot­odată sunt un curs de executare şi unele lucrări aferente instalării grupurilor 3 şi 4. In următorii trei ani, cinci vor fi puse în funcţiune toate cele patru grupuri, totalizînd o putere insta­lată de peste 840 megawaţi, de aici vor porni anual pe magistralele e­­nergetice ale ţării, peste cinci mi­liarde de kWh, reprezentind circa 13 la sută din producţia de energie electrică a ţării la acea dată. (Agerpres) Şosea modernizată peste masivul Bran Pe şoseaua modernizată Braşov— Cîmpulung Muscel, care traversea­ză masivul Bran la o altitudine de peste 1.300 m, şi-au făcut apariţia primele autovehicule. Noua arteră străbate lanţul Carpaţilor meridio­nali pe un traseu pitoresc, de-a lungul căruia pot fi întilnite Cheile Dîmbovicioarei, Peştera Dîm­­bovicioara Cetatea lui Negru Vodă, Casa memoriala Toplrceanu, Castelul Bran si altele. Intr-un vii­tor apropiat, pe acest traseu vor fi construite moteluri, hanuri turistice, cabane. Traversînd o zonă lipsită de tra­fic feroviar, noua arteră va juca totodată un rol economic de mare importanţă. Intre altele se va in­tensifica circulaţia între bazinul fo­restier din această parte a ţării şi întreprinderile de industrializare a lemnului şi se vor dezvolta legătu­rile de cooperare intre marile uzine constructoare de maşini din Bra­şov, Cîmpulung şi Piteşti. Modernizarea acestui traseu, în­credinţată întreprinderii de con­­strucţii-transporturi din Braşov, a­ ­u impus executarea unor lucrări de terasamente însumînd 300.000 m­c de pămînt şi stîncă şi alte lucrări auxiliare. (Agerpres) Amenajări de perspectivă în punctele turistice Pentru anul 1970 în reţeaua cooperaţiei de consum din judeţ se pune un accent deosebit pe lărgirea şi amenajarea de noi spaţii în principalele puncte tu­ristice. La Luduş, în „Dealul sal­­cîmilor" se află în fază de stu­diu, un proiect pentru amena­jarea de teren împrejmuit pentru camping. Creşte şi capacitatea de cazare în cabane cu circa 20 de locuri. De asemenea, se preconizează supraetajarea lo­calului de la Vatman. Camere de două persoane se vor ame­naja şi la Gălăoaia, precum şi un teren pentru camping la Să­­lard. Pînă la apropierea viito­rului sezon estival, se vor crea condiţii pentru ca turiştii să se simtă cit mai plăcut în aceste frumoase colţuri ale naturii. Din cerul de un cenuşiu mo­noton, cernea o burniţă mărun­tă. Umbrele multicolore defilau ca la „panoramic“ prin faţa ma­sivului geam-vitrină al „Telefoa­nelor“ sighişorene. Renunţasem la ideea unei de­plasări prin ploaie şi iată-mă aşteptînd pentru a comunica a­­cest lucru telefonic. Cabinele „locale“ țineau în prizonierat voluntar două tinere. Cineva părăsi curînd cea de-a treia cabină, declarînd cu osten­tație că aparatul era defect. Trecuseră cinci — și cine mai știe cite minute din nemărginita noastră răbdare! Pe fete nu le privea, nu le interesa. Alături de mine se comenta a­­prins: — Cum, toată grija „informa­ţiilor" numai in seama lui „03“? — Sigur, dragă! Cartea de telefoane a devenit o piesă rară, mai ceva decit „Octoiha!" lui Dosoftei sau „Palia" de la Orăş­­tie! — Dar, in orele de aglomera­ţie, oricit de amabile ar fi cele de la „03“, iţi dai seama că sint mai mult „zero" decit „trei"? N-am apucat să aud restul discuției. între timp unul dintre interminabilele dialoguri telefo­nice luase sfîrșit. M-am îndrep­tat zorit, spre cabina rămasă li­beră. N. O. SĂVENI

Next