Steaua Roşie, decembrie 1969 (Anul 20, nr. 285-310)
1969-12-03 / nr. 286
-------------------------------------------------------------------- Afirmarea comitetului de direcţie al Fabricii de geamuri Tîrnăveni în acţiunea de PREGĂTIRE A PRODUCŢIEI ANULUI 1970 Noul cadru organizatoric creat după Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea al P.C.R. oferă comitetelor de direcţie prilejul valorificării pe un plan superior a capacităţii şi experienţei lor pozitive în domeniul planificării, organizării şi conducerii activităţii economice a întreprinderilor. Supus judecăţii colective a comitetului, programul întreprinderii este îmbunătăţit, iar cadrele care participă la elaborarea lui capătă responsabilităţi precise în materializarea sa în timp. Una din problemele de perspectivă ale activităţii economice este pregătirea în cel mai mic amănunt a condiţiilor tehnico-materiale ale producţiei anului 1970 — ultimul an al cincinalului. Paralel cu înfăptuirea obiectivelor planului pe 1969, comitetul de direcţie al FABRICII DE GEAMURI DIN TÎRNAVENI a dezbătut în ultima şedinţă de la sfîrşitul lunii noiembrie planul de acţiune cu privire la pregătirea producţiei anului viitor. De remarcat că membrii comitetului de direcţie nu au făcut o simplă trecere în revistă a ceea ce s-a făcut şi ce a mai rămas de înfăptuit pînă la 30 decembrie a.c., ci au analizat critic toate compartimentele de care depinde crearea condiţiilor optime pentru realizarea obiectivelor importante ale planului pe anul 1970. Incontestabil, comitetul de direcție al fabricii a acționat cu fermitate pentru materiali---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- zarea măsurilor preconizate, lucru pe care-l observi parcurgînd sectoarele de activitate. Pentru a afla ce probleme se mai ridică în momentul actual în faţa comitetului de direcţie, am solicitat răspuns la cîteva întrebări, inginerului-şef al fabricii — INOCENŢIU BLAJAN. — REZULTATELE OBŢINUTE PÎNA IN PREZENT IN ÎNFĂPTUIREA PLANULUI PE 1969 ŞI PREGĂTIREA PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR OFERA GARANŢII PENTRU CONTINUAREA IN BUNE CONDIŢII A ACTIVITATII IN 1970. AM DORI SA AFLAM CE PROBLEME NEREZOLVATE SE AFLA PE AGENDA DE LUCRU A COMITETULUI DE DIRECŢIE? — Desigur că ceea ce am obţinut pînă acum ne arată că avem condiţii ca planul şi angajamentele pe 1969 să le îndeplinim la toţi indicatorii. Aceasta reprezintă pentru noi un bun cîştigat, un serios suport moral. Afirm cu certitudine că noul cadru organizatoric oferă comitetului de direcţie posibilităţi multiple de conducere şi coordonare judicioasă a activităţii. Acest aspect este vizibil şi în pregătirea producţiei ultimului an al cincinalului. Este cunoscut faptul că în anii trecuţi am avut unele greutăţi cu aprovizionarea, descărcarea şi depozitarea nisipului, întrucît el ne sosea mai ales în timpul iernii cînd îngheţa destul de tare. Nu am vrut să se mai repete acest neajuns şi acum. Tocmai de aceea ara început din vreme transportul şi descărcarea nisipului necesar producţiei trimestrului I. Menţionez că pînă la 1 ianuarie 1970 vom avea un stoc 11.000 tone de nisip, care acoperă întreaga cerinţă pe trimestrul I. Pe agenda de lucru a comitetului de direcţie mai figurează unele probleme dificile. — UN ROL DETERMINANT ÎN pregătirea condiţiilor OPTIME ÎL JOACA APROVIZIONAREA TEHNICOMATERIALA. DE CE REPARTIŢII DISPUNEŢI ŞI DACA ELE ACOPERĂ NECESARUL FABRICII? — Faţă de necesarul pe 1970 avem repartiţii asigurate în proporţie de 45,3 la sută, iar faţă de necesarul trimestrului I suntem acoperiţi cu repartiţii în proporţie de 46 la sută. O mare i parte dintre materiale sint contractate şi urmează să ne sosească pînă la sfîrşitul anului. — SITUAŢIA ARATA CA MAI AVEŢI ÎNCĂ DE ALERGAT DUPĂ MATERIALE. — Desigur, faţă de necesar ne lipsesc 4.000 de tone de sodă calcinată, 85 tone de hîrtie pentru ambalaj, sîrmă pentru legarea buteliilor şi alte materiale de întreţinere. — DUPĂ CITE AM OBSERVAT, COMITETUL DE DIRECŢIE ESTE ÎNGRIJORAT ŞI DE LIPSA ALTOR MATERII PRIME, A CĂROR PREGĂTIRE ESTE INCERTA. — Intr-adevăr ne provoacă mari griji calcarul şi dolomita GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 3-a) Descoperiri arheologice de răsunet internaţional Zilele acestea a fost încheiată o amplă lucrare arheologică privind depistarea şi studierea celor mai vechi culturi materiale pe teritoriul patriei noastre, efectuată de către un grup de membri ai filialei din Piteşti a Societăţii de ştiinţe istorice, condus de prof. Paul Dicu. Investigaţiile sistematice, care au început din anul 1955, au avut ca rezultat descoperiri de răsunet internaţional. Astfel, au fost găsite numeroase unelte aparţinind culturii de prund (pebble culture), piese de forma uneltelor-satir (chopping tools), uneltelor cu un tăiş (coppers) şi aşchiilor clactoniene, pe văile riurilor Dirjov, Doamnei, Dimbovnicului şi Argeşului. Aceste unelte din silex sunt considerate a fi printre cele mai vechi cunoscute pină acum în lume. Descoperirea lor are o importanţă deosebită, deoarece includ teritoriul ţării noastre în vasta arie antropogenezei. După cum se ştie, unelte de acest gen au mai fost găsite în ultima vreme în Africa şi Asia. In cursul acestui an, cercetările au fost extinse pe Valea Argeşului în sectorul oraşului Piteşti. MOCANIŢA COBOARA DIN SECTORUL LAPUŞNA (U.E. REGHIN) CU POVERI DE BUŞTENI ŞI LOBDE INDUSTRIALE. (FoTó: C. SZÁSZ) I-W.. I L ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.CJL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXI, Nr. 284 (3.441) Ml scuri, 1 dammbria 1949 4 pagini, 80 da bani Is I i \ ma I „i I mm »I « » rzm^naeai1» 1 v s 1s * \I sI sI sI Vădit obosit, şeful serviciului personal al întreprinderii îşi consulta ceasul aproape din minut în minut. Pe agenda lui figura şi rezolvarea unei probleme oarecum dificilă. Era vorba de soarta unei fete, cu care avusese destul de furcă şi cu care nu ştia cum să mai procedeze. Să-i desfacă contractul de muncă sau să încerce, a nu ştiu cîta oară, s-o ajute? Ideea de a o aduce la linia de plutire îl frămînta continuu. Fata lucrează bine cind vrea, îşi spunea el în gînd. Pe deasupra este şi orfană de părinţi. E singură, fără nici un ajutor, fără nici un sprijin. Ar fi inuman s-o lăsăm pe drumuri. Dar cînd îi veneau în minte greutăţile care le-a creat responsabililor de restaurante, se supăra foc. Ar fi vrut parcă s-o zgîlţîie de păr. De ce părăseşte locul de muncă? îşi spunea el. Pînă acum a lucrat la şapte restaurante şi de peste tot gestionarii s-au descotorosit de ea. Lucrează bine o săptămînă, o lună-două, şi numai odată, ia-o de unde nu-i. Cîteva zile e dispărută, nu poate fi găsită de nimeni. Firul gîndurilor sale este întrerupt de un scurt zbîrnîit al telefonului. Este anunţat că Marika s-a prezentat şi aşteaptă să fie chemată. Nu mai aşteaptă, o invită în birou. Uite ce e Marika — i se adresă şeful serviciului personal — eu nu te mai înţeleg şi nici nu ştiu ce să-ţi mai spun. De atîtea ori am căutat să te conving că ceea ce faci nu este bine, dar n-ai vrut să înţelegi. Nici nu mai ştiu la care din unităţile noastre să te trimit... Mai facem o ultimă şi posibilă încercare. Lunile se scurgeau una după alta. La noul loc de muncă Marika se descurca din ce în ce mai bine. începuse să cîştige frumos, ca niciodată în viaţa ei. întreg personalul îi cunoştea situaţia, dar nimeni nu i-o amintea. Din contră, colegii şi colegele o ajutau, pe cît puteau, să se achite cu cinste de obligaţiile profesionale, făceau totul ca viaţa ei să fie cît mai plăcută, mai plină de bucurii. Cînd au aflat că Marika stă într-o locuinţă necorespunzătoare, au tot discutat între ele şi una s-a oferit s-o primească în locuinţă. Au căutat să-i dezvolte şi gustul de a se îmbrăca. Ştiind că nu are decât două rochii, în zilele de salariu o chemau şi pe ea să le ajute la cumpărături. Cu aceste ocazii Marika îşi cumpăra şi ea haine ca celelalte fete. După munca sîrguincioasă pe care a depus-o şi comportarea civilizată faţă de consumatori, ospătară Marika a fost premiată la sfirşit de trimestru. După o perioadă de timp a fost primită şi în U.T.C. Aşa că în întreaga comportare şi atitudine a fetei se evidenţia o evoluţie bună, normală tineretului nostru de astăzi. Toate au mers bine, însă numai pînă într-o zi. Seara, după ora închiderii, Marika a fost aşteptată de un tînăr care avea motocicletă. A plecat cu el şi ANDREI CZERAN (Continuare in pag. a 3-a) La „Fugitiva“ a fost salvată CU PLANUL ANUAL DEPĂŞIT • 1,5 MILIOANE LEI BENEFICII • 20.000 PUI PESTE PLAN. Toate fermele Combinatului avicol din Ungheni vor îndeplini în următoarele 6—8 zile planul anual de producţie. Una din ferme şi anume cea condusă de dr. Constantin Cucui, a realizat planul anual încă din prima decadă a lunii trecute. Fiind specializată în creşterea puilor pentru înlocuire, ferma a livrat pînă acum sectorului de producţie pentru ouă peste 160.000 păsări. La începutul acestei luni, ferma despre care este vorba, se prezintă cu un frumos bilanţ al realizărilor peste plan: 20.000 pui şi circa 1,5 milioane lei la beneficii. Pînă la sfîrşitul anului, la aceste depăşiri se vor adăuga alte sute de mii de lei la beneficii şi producţia globală. „START" Cei care au vizitat Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale ’69 au putut admira noul tip de motoretă „START“. Uzinele „6 Martie" din Zărneşti au trecut la producţia de serie a acestei motorete, iată citeva din caracteristicile ei: capacitate 50 cmc, locuri pentru două persoane, sarcină maximă 150 kg, viteză maximă 60 km pe oră. Noua motoretă consumă 2,5 litri benzină la 100 de kilometri şi este prevăzută cu arcuri elicoidale şi amortizoare hidraulice. In curînd „START" va poposi şi in magazinele de specialitate din judeţul nostru. Din activitatea de ocrotire a mamei şi a copilului Activitatea desfăşurată de cadrele medico-sanitare în direcţia ocrotirii mamei şi copilului este meritorie. In acest sens în 1969 s-au obţinut succese importante. Au fost date în folosinţă o creşă cu 80 de locuri la Tirgu- Mureş şi una cu 30 de locuri la Luduş, o casă de naştere în comuna Deda. Totodată, a fost mărit numărul de paturi la Spitalul de pediatrie din Tîrgu- Mureş. Delegaţia de partid şi de stat Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a plecat la Moscova Marţi la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Mie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, intercinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpre*) Sosirea la MOSCOVA 2 Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite: Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. a sosit marţi seara la Moscova. La aeroportul Şeremetievo, delegaţia a fost întimpinată de tovarăşii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromitro, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de soţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei, aeroportul Șeremetievo NOI capacităţi de pro-ducţie pentru industria constructoare de maşini In vederea creării unor noi capacităţi de producţie pentru industria constructoare de maşini, anul acesta au fost alocate fonduri aproape egale cu totalul investiţiilor repartizate acestei ramuri în anii 1960—1965. Cea mai importantă întreprindere aflată în construcţie este Uzina de maşini grele din Bucureşti, unde se vor produce turboagregate mari. Noua unitate, care se întinde pe aproape 130 ha, a şi intrat parţial în funcţiune cu sectoarele calde, iar în curînd urmează să fie date în exploatare şi halele Industriale pentru prelucrarea produselor de bază. In pragul Intrării In funcţiune se află, de asemenea, două importante unităţi cu profil nou în ţara noastră: secţia de segmenţi de la Uzina de autoturisme din Piteşti, cu o producţie anuală de 5 milioane bucăţi, care va asigura integral necesarul pentru construcţia de autovehicule româneşti, şi o fabrică de osii şi boghiuri la Balş, profilată pe producţia de material rulant. (Agerpres) IS *VI sI sI sI s Is Is Is Is Is Is Ix Is I *s *s * Nfc *s s *s Is Is *s Is *N Is Is Is * Realizarea efectivelor matca, prima condiţie a sporirii volumului de produse animaliere le anul viitor Sporirea continuă a volumului de produse animaliere este condiţionată în primul rînd de realizarea efectivelor matcă planificate. In aceste zile, preocupările cele mai frecvente ale conducătorilor de unităţi şi ale tuturor lucrătorilor din fermele zootehnice vizează, în mod îndreptăţit, realizarea integrală a acestei sarcini. Faptul este explicabil şi eforturile se cer chiar înzecite, deoarece ora bilanţului este foarte aproape şi orice animal lipsă din efectivul matcă va impieta asupra realizării volumului de produse şi produşi ce trebuie să se obţină în anul viitor. Datele statistice ne indică încă o situaţie nedorită, care nu va putea fi îndreptată fără o muncă mai susţinută, fără conjugarea preocupărilor şi eforturilor tuturor factorilor răspunzători de progresul acestui important sector economic al judeţului nostru. Sondajul făcut în mai multe cooperative agricole ne-a pus în faţă, cu puţine excepţii, lipsa unui important număr de animale din efectivele matcă planificate. Cauzele invocate de conducătorii unităţilor, indiferent de dibăcia cu care au fost formulate pentru a ne abate atenţia de la neajunsuri care îi privesc în mod direct, izvorăsc aproape fără excepţie din lipsa de preocupare faţă de acest aspect al activităţii, faţă de asigurarea măsurilor prevăzute în planurile de producţie. Numai aşa se explică faptul că în timpul anului a fost admisă cu uşurinţă scoaterea unor animale din efective, iar pe de altă parte nu s-au asigurat intrările planificate nici din producţie proprie şi nici prin cumpărări. Activitatea depusă pentru realizarea efectivelor de animale este cu totul nesatisfăcătoare şi la cooperativa agricolă din Breaza. Cifric situaţia se prezintă astfel: la efectivul total de bovine există o lipsă de 110 animale, iar la efectivul matcă de vaci şi juninci s-au realizat 284 faţă de 330 planificate. Discutăm acest „rezultat" cu tovarăşa inginer Maria Maier. — Nu avem ce justifica, ne spune tovarăşa ingineră. De altfel, oricare ar fi motivele care ar putea fi invocate, ele nu absolvă consiliul de conducere de răspunderea ce o poartă. lată de ce. Un număr de 26 de viţei au fost vînduţi pe piaţă (se motivează unele greutăţi financiare), 29 au fost pierduţi prin mortalităţi şi 15 prin sacrificări de necesitate, iar din planul de cumpărări de 30 de vaci, nu s-au realizat decit 5. lată, dintr-o singură trăsătură de condei, unde sunt 95 din cele 110 animale lipsă la efectivul total. La efectivul de juninci, faţă de 95 planificate s-au realizat doar 48, iar la următorul control al gestaţiei probabil vor mai intra la această categorie încă 20. Din situaţia prezentată rezultă că planul putea fi realizat şi aici, dar din cele 80 de viţele din lotul de reproducţie duse in păşune, nu s-au montat decit 6 (!). Nu înţelegem de ce această situaţie n-a alarmat, la timpul potrivit, pe nimeni din consiliul de conducere. Se pare că acest neajuns a fost determinat de faptul că nu s-au asigurat pe păşune adăposturile necesare, viţelele avind de înfruntat frigul şi ploile. Această concluzie este plauzibilă dacă avem în vedere că după ce au fost aduse la grajd, în adăposturi corespunzătoare, s-au montat 54 de viţele. Pentru asemenea nechibzuinţe şi lipsă de prevedere cine poartă răspunderea, dacă nu consiliul de conducere? — Ce se va face totuşi pentru realizarea efectivelor? întrebarea a rămas fără un răspuns ferm. Se preconizează unele schimburi şi cîteva cumpărări. Totul e probabil, precum probabile vor fi şi produsele şi veniturile ce se vor planifica pentru anul viitor. Din discuţia cu tov. Teodor Curticăpean, preşedintele C.A.P. din Fărăgau, am dedus că şi aici lipsesc din efectivele planificate 18 vaci şi 11 juninci. Nerealizarea poate fi pusă pe seama lipsei de organizare şi dirijare a montelor. Insămînţătorul artificial Eresei Ludovic nu şi-a făcut datoria deşi îngrijitorii au reclamat în repetate rînduri că s-au pierdut multe cicluri de călduri la vaci şi viţele. Schimbarea tehnicianului insămînţător este binevenită, dar tardivă. Cum se va completa totuşi efectivul matcă? Şi aici, ca şi în alte părţi, singura „salvare" la care se apelează sunt eventualele schimburi cu juninci contractate de Industria cărnii. Deşi se ştie că numărul acestora este destul de mic în raport cu M. BĂLDEANU (Continuare în pag. a 3 a)