Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)

1970-01-04 / nr. 1

IIII I I­I s îI Lingă cuptoarele veşnic ne­stinse ale carbidarilor şi sticla­rilor, in camerele de comandă ale centralelor electrice, in preajma sclipitoarelor retorte ale chimiei, in cabinele locomo­tivelor, mii şi mii de oameni ai muncii au vegheat pentru ca primele zile ale anului nou să însemne un pas „cu dreptul" in munca pentru realizarea sarci­nilor de seamă ale ultimului an al cincinalului — 1970. Repre­­zentind, in aceste zile de meri­tată odihnă, întreaga masă de oameni ai muncii de pe me­leagurile patriei, cei care, prin natura muncii lor, sint indispen­sabili desfăşurării normale a proceselor de producţie, s-au a­chitat cu un ie­nt ce li s-a in­emţet, con pe deplin 2 an, ca ziud­­in speţă an­ ciur., pe co­te de diminaţe Ni s-a re­tatjprin telefBni ca in toate uniţili judeţului nos­tru unde s­­ubcrează ci flux continuu, prnele două zile ale anului 1970 in tronsemnat rea­lizări se in­tari­e in producţie, confirmind plăbirea colective­lor de nume de a nu precu­peţi nici un sfer! pentru a asi­gura declă­sare­a normală, rit­mică, pentr­u realizerea integra­lă a sarcinil de plan pe acest an. In noapte de region, la fa­brica de st­ot combinatului !' ! TEMELII SOLIDE REALIZĂRILOR sighişorean, cinstea de a rea­liza primele produse in contul anului nou a revenit schimbului condus de maistrul Gerthner Otto. Maşinile automate de fa­bricat sticle au funcţionat ire­proşabil sub atenta supraveghe­re a oamenilor. La cumpăna ce­lor doi ani, membrii acestui schimb s-au oprit pentru citeva clipe pentru a-şi ura un an nou fericit şi bogat in realizări. A continuat apoi „asaltul" cu sar­cinile acestui an. Dimineaţa, în prima dimineaţă a acestui an, schimbul preda lucrul raportind depăşirea planului cu aproape 4.300 bucăţi sticle şi borcane. A fost primul succes al acestui an, succese care a însufleţit şi mobilizat celelalte schimburi. In primele două zile cele mai bu­ne rezultate le-a obţinut schim­bul condus de Moisei Paniş, e­­videnţiindu-se in mod deosebit operatorii Emanoil Ţifrea, Ni­­colae Ciuraru, Aurel Iosif, Gheorghe Marinescu şi Ioan Co­stea. Consemnăm cu satisfacţie realizările colectivului fabricii de sticlărie care a realizat pes­te prevederile planului pe 1 şi 2 ianuarie o producţie de cir­ca 45.000 bucăţi sticle şi bor­cane. In aceste zile ale noului an am găsit la posturi şi pe des­toinicii feroviari tirgumureşeni. Trenurile soseau şi plecau con­form orarului stabilit. Ni s-a părut curios că în preajma revelionului nu toată lumea se afla în „cri­ză" de timp. Mecanicul Gheor­ghe Voşloban de pe o locomo­tivă Diesel ataşată trenului 406 pleca din Tg.-Mureş în ultima sa cursă din 1969. Sute de că­lători aveau să petreacă reve­lionul in compartimentele lor şi, in alunecarea vagoanelor, cei M. MUREŞANU î I râmaşi pe peron au putut zări in frinturi de-o clipă, în secven- i­ţe repede mişcătoare, imaginea călătorilor necunoscuţi, dar care , fără îndoială aveau să-şi ureze jj in călătoria lor un an nou feri- S cit, aveau să închege noi prie­tenii, aveau să păstreze peste ani amintirea revelionului lor, neobişnuit petrecut in trenul 9 406. In aceeaşi noapte şi-au fă­cut pe deplin datoria şi meca­nicii Gheorghe Pantea, Teodor Olariu, Daroczi Pavel ca şi­­­ mulţi alţi feroviari de la miş­care, revizia de vagoane, tele­comunicaţii, întreţinere. Uzina III din cadrul Fabricii de geamuri din Tîrnăveni —­­ unul din tinerele şi modernele­­ vlăstare ale industriei judeţului. “ Pentru colectivul acestei secţii noul an a însemnat deopotrivă „botezul focului" şi confirmarea înaltelor cunoştinţe ale sticlari­lor. Inginerul Vasile Toropa­ne (Continuare în pag. a 2-a)II­­ Anul XXII. Nr. 1 (3.666) Duminică, 4 ianuarie 1970 4 pagini, 30 de bani COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cuvînt­a­r­ea tovarăşului NICOLA­E CEAUŞESCU rostită la'­, posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bo­gat în evenimente, fapte şi împliniri ale po­porului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico-materiale a noii orînduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea in revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româ­neşti, în modul de viaţă al poporului, în exis­tenţa naţiunii noastre socialiste; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, li­ber şi stăpîn pe destinele sale, a înălţat lumi­nosul edificiu al socialismului. In acest an munca entuziastă, minunata ca­pacitate de creaţie a clasei noastre muncitoa­re, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit în­­iucuiparea un noi reanzon pe tamilul prootocra­ţiei de bunuri materiale şi spirituale, în înde­plinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru valorifica­rea tot mai largă a marilor resurse ale orîn­­duirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşe­zăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi lo­cuinţe. Pe baza succeselor obţinute în dezvol­tarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majora­rea salariilor la principalele categorii de sala­riaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. In faţa noastră stă datoria de a pune in valoare la un nivel şi mai înalt poten­ţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creşte­rii burtfistării poporului, al înfloririi multilate­rale a p­atriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea f­iecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă mun­­citoare , ţărănimea cooperatistă, intelectualita­tea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socia­lismului vor cuceri noi victorii în măreaţa ope­ră pe care o întreprind sub conducerea parti­dului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 —­ ultimul an al cincinalului — creînd astfel con­diţiile pentru transpunerea în viaţă a progra­mului trasat de Congresul al X-lea. In primele rlnduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere se vor afla, de­sigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, in acest­Tn partidul şi statul nostru au des­făşurat o imtensă activitate internaţională, a­j­c* ynntrihntin In .ptTZtill J^nPT1 nos­tru destincfere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toa­te meridia­dele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere şi co­laborare; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre în­dreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare intre popoare. In pofida încercă­rilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contempora­ne, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voin­ţa de a sa dezvolta libere şi stăpîne pe soarta lor, de a tăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei calităţi în drepturi; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii din forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii.Pe continentul nostru s-a accentuat curent şi­,iavorabil înfăptuirii securităţii europe­ne- masele populare, numeroşi oameni poli­ticii— inclusiv cercuri guvernante — se pro­­nunm­ă pentru o consfătuire consacrată realiză­rii acestui deziderat major al popoarelor euro­pene, de o însemnătate deosebită pentru în­făptuirea păcii generale. Desigur, in lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. A­­ceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stinge­rea tuturor focarelor de război, pentru instau­rarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă România va continua să pună în centrul politicii sale externe raportu­rile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acţiona consecvent pentru unitatea siste­mului socialist, a mişcării comuniste şi munci­toreşti mondiale, a tuturor forţelor antiimperia­­liste. Ţara noastră va continua totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deo­sebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de va­lori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, a­­vantajului reciproc, a respectului faţă de drep­tul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism îr­ noul ar. Poporului român îi jiVu Cnyst, use '­­,Ji. iptV•.Tvt' Vfe -A urica şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne expri­măm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front an­­tiimperialist mondial vor dobindi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspira­ţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoare­lor. Desfăşurarea evenimentelor creează pre­mise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei săr­bători de Anul nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noas­tre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionali­tăţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împli­nirea dorinţelor, cu­ mai multe satisfacţii per­sonale, mari succese în munca închinată în­floririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comu­nist ! La mulţi ani tovarăşi şi prieteni ! Barajul „Timiş —Trei Ape“ Constructorii reşiţeni au terminat la sfîrşitul anului trecut un nou şi important corrolex hidrotehnic pentru alimentaea cu apă indus­trială a unităţii­ de producţie ale centralei siderup­ee din Reşiţa. Situat pe vrrsantul de est al munţilor Semeni, la locul denumit „Timiş — Trei­­ Ape", complexul cuprinde un baraj înalt de 30 m, pentru realizare­­ căruia s-au fo­losit peste 140500 mc mm­a­te­riale. Prin structura sa compoziţională, barajul „Timiş — Trei Ape" este prima construcţie hidrotehnică de acest fel realizată în ţara noastră. Aici se va forma un lac de acumu­lare cu o capacitate de 4,8 milioa­ne mc. Lacul va asigura sporirea debitului Bîrzavei cu mai mult de 200 litri apă pe secundă, ceea ce va permite îmbunătăţirea substan­ţială a aprovizionării cu apă indus­trială a uzinelor reşiţene. O dată cu acest complex hidro­tehnic, în jurul barajului „Timiş — Trei Ape" s-a conturat şi o nouă zonă turistică şi de agrement cu legături directe spre pitoreştile ca­bane de pe Semenic şi Muntele Mic şi cu drumuri de acces spre şoselele naţionale ce pornesc din Caransebeş spre Bucureşti, Haţeg, Timişoara şi Reşiţa. (Agerpres) m ic® UN NOU COMPLEX BALNEO­CLIMATERIC IN CONSTRUCŢIE In pădurea Crăiasa, din jude­ţul Maramureş, a început con­strucţia unui complex balneo­climateric pentru tratarea afec­ţiunilor reumatice. El va dispune între altele de două mari bazi­ne de apă sărată. De asemenea, se construieş­te un hotel, un restaurant, o staţiune pentru încălzirea şi pomparea apei şi altele. Com­plexul urmează să fie dat în fo­losinţă o dată cu deschiderea noii stagiuni de tratament bal­near din primăvara anului 1970. I Pagina a 4-a INTERNATIONALA | 1 ACTUALITATEAI NINGEA CU LUMINI... ... Doi boboci, înalţi de-o şchioa­pă, înfofoliţi pînă peste urechi, stau în zăpadă. — La mulţi ani. Dorinei, şi să creşti mare, mare. O să vă înghe­ţe năsucurile. —■ Nu ni-i frig, măi nene! Am venit cu Anda să-i arăt cum ninge cu lumini frumoase. Ea încă n-a văzut aşa ceva. Uite, uite ... Ninge cu lumini... E momentul emoţionant al acului de ceasornic, e clipa fascinantă a jocului de ar­tificii, a valsării confetiilor şi a ser­pentinelor. Parcă şi văzduhul e părtaş. Stă neclintit. Lasă urarea şi cîntul, iubirea şi bucuria să se logodească şi să străbată în voie imensa lui eşarfă de lumini. Se aud bătăile ceasornicelor, salvele de tun, şuierul prelung al sirene­lor... Fii binevenit, An nou ! Ferestrele sînt larg deschise. In ele buchete de oameni veseli: cîn­­tă, se îmbrăţişează, ciocnesc cu­pele de vin. Se fac semne de la un bloc la altul, se ridică pahare. Se comunică pe aceeaşi lungime de undă. E unda care uneşte şi desparte timpul, care ridică emo­ţia la cea mai înaltă tensiune a bunătăţii oamenilor, a încrederii lor, a sincerităţii şi năzuinţelor lor comune. La parterul clădirii cu numărul 33, o femeie cu rochiţă mov, stă pe buza geamului deschis. Toţi cei dinăuntru rînd cu hohote. Femeia are în mină un pahar cu şampa­nie. Toastează cu vecinii, cu lumi­na, cu noul an: — Sînt Fericirea ! Toată familia mea se numeşte Fericire! La mulţi ani, oameni. Bună dimineaţa Bu­curie nouă! Nu o întrerup. Fiece întrebare ar fi o greşeală. Cartierul întreg îi răspunde. Aleea Carpaţi e acum Aleea Fericirii. Mă retrag încet, mai mult pe furiş. Nu vreau să tul­bur strălucirea legendei care se ţese atît de superb. Pe linia ferată zăresc o siluetă şi un felinar. Reporter: La mulţi ani, nene ce­­feristule! — La mulţi ani, trecătorule! — îmi răspunde. Rep.: Dumneata cînd faci Reve­lionul? — Dimineaţă, după ce termin slujba. Rep.: Spor la treabă şi cît mai multe bucurii ! — Mulţumesc, la fel ! Rep.: Cum vă spun colegii? — Simplu: Csizmás. După cîteva clipe, de departe, dintre linii, aud aceeaşi voce: — Alo, trecătorule ! De ce m-ai întrebat cum mă cheamă? ...Sală împodobită cu farmecul specific tinereţii. E sala de festivi­tăţi a Fabricii de mobilă „23 Au­gust" din Tg.-Mureş. Aici primeşte carate noi un frumos şi interesant obicei, pe cale să devină — şi va deveni ! — tradiţie. Organizaţiile U.T.C. ale Iprofil „23 August", ale fabricii de pielărie şi mănuşi, îm­preună cu cele de la C.I.A. şi în­treprinderile comunale, organizea­ză acţiuni comune. Revelionul e a patra acţiune în 1969. Cei mai me­rituoşi tineri sunt invitaţi să parti­cipe la asemenea întîlniri. Fiecă­ruia i se cuvine cuvînt de laudă, cinstire, preţuire. Oare cite nă­­zuinţi răsar acum în inimile lor? E noaptea speranţelor şi a marilor planuri. Să vedem — dacă nu cumva sîntem prea indiscreţi. Vilmoş Radu: Doresc succes, sănătate pentru mine, familia mea şi pentru toţi tinerii. Dansez de ze­ce ani în formaţia noastră artistică. Să joc cît mai bine cu soţia mea, să cîştigăm un concurs pe ţară in 1970. Fetiţa noastră Melinda să înflorească mereu . . . Árpád Molnár: Aceleaşi dorinţe le am şi eu. Fac însă o precizare. Nu avem copil. Deocamdată. So­ţia mea, Rozalia, doreşte foarte mult un urmaş. Rep.: Şi dumneavoastră...? Sunt de acord! Dar numai în... 1970. ... Idilă. Un poem delicat, încăr­cat de briliante şi semnificaţii. E­­roii: Margareta Hagău (I.I.S. Mu­reşul) şi Teodor Nemeş (C.I.A.). Stăm de vorbă. De fapt, mai mult ne înţelegem din priviri. Amîndoi au foarte multe de spus. Fiecare doreşte ca celălalt să înceapă dis­cuţia. Intr-un tîrziu. Ea: Aş avea foarte multe de spus. Gînduri, năzuinţe, planuri. Dar, ore şi cîte nu-şi visează un om în noaptea asta! Aş vrea ca în 1970 să mi se împlinească toate visele, dorinţele personale, intime. El: Şi eu îmi doresc acelaşi lu­cru... E o scenă presărată cu farmec, cu tot ce poate fi mai frumos în viaţa a doi tineri. Nu îndrăznesc să le tulbur nici lor sentimentele, li privesc. Au gînduri frumoase şi e păcat să fiu indiscret. E fermecă­toare această melodie înfiripată în tăcere. Cei doi tineri îşi spun foar­te multe deşi nu mi-au destăinuit aproape nimic. Se ţin de mîna şi inimile lor vibrează la fel... El: Oh, era să uit Aseorg_am cumpărat cite un loz în plic. Să ne încercăm norocul — cum se spu­ne. Cu o condiţie: să le deschidem la miezul nopţii. Credeţi că am re­zistat? Nici vorbă ! N-am avut răb­dare şi fiecare, pe ascuns, ne-am uitat la ele. Ce credeţi? Coinci­denţă. Amîndouă sînt cîştigătoare, priviţi. Fiecare am cîştigat cîte 6 lei. Dar, nu suma e importantă. Rep.: Nu cumva bănuiţi, aşa, din întîmplare, unde şi cînd se va pu­tea juca la o nuntă? El: Cît de curind şi poate tot în sala aceasta. Vă invităm... Rep.: Să fie într-un ceas buni ...Alte mese, alte grupuri. Ti­neri şi speranţe şi visuri şi doruri laolaltă. Margareta Varodi: Am 20 de ani şi parcă toată lumea asta e a mea. Gînduri? O listă întreagă, o pagi­nă de ziar. Dar, îi las pe oameni să le ghicească... Floarea Moldovan: Are drep­tate Margareta: oamenii trebuie să întrezărească visele altora. Şi eu am tot 20 de ani şi cel puţin tot atîtea planuri ca şi prietena­ mea. ...Sunăm la uşa unui aparta­ment. Rep.: Corina, tu la 5 ani ai tăi, ce-ţi doreşti de la 1970? —­ Să cresc mare, să fiu bună şi să o iubesc pe mămica şi pe tăti­­cu. Aşa-i mămica? Tot în acest apartament, din ve­selul grup se desprinde o fată. L. M.: Oh, nici nu vă închipuiţi cîte aş avea să vă spun. Nu pot, totuşi, sunt ginduri ascunse şi ză­vorite bine în inimă. Am aşteptat cu nerăbdare să văd această clipă a sosirii lui 1970. Am o încredere fără margini în acest an. ... Piaţa Trandafirilor e inun­dată de culori şi peste ea se revar­să m­uri largi de bucurie. Ceasul din vestitul turn tîrgumureşean ba­te mai prelung ca de obicei, cîntă minutul şi interpretează simfonia din cumpăna anilor. In restauran­te — o adevărată şi splendidă săr- PETRE GIURGIU (Continuare în pag. a 2-a) 8 . 2 NIREŞTEAN IOAN, mecanic la Uzina electrică din Tg.-Mureş, la tabloul de comandă al turbine­lor. Lucrează la acest serviciu de 37 de ani. A petrecut un ser­viciu peste 20 de revelioane. (Foto: Z. HARAGOS) O vioară și o orchestră cînta... Momente matrimoniale „CASA CĂSĂTORIILOR" din municipiul Tirgu-Mureş, frumoa­să şi, în acelaşi timp, foarte in­timă amenajare de dată recen­tă. Intr-una din dimineţile unei zile a Sfîrşitului de an, ZECE tinere perechi au răspuns un „DA!“ la tradiţionala între­bare a ofiţerului stării civile da­că sunt de acord să-şi lege desti­nul pentru tot restul vieţii. Nu­mele ultimei perechi, tîmplarul de mobilă fină Constantin Das­­călu şi lucrătoarea din comerţ Etelka Frunză, sunt trecute în registrul stării civile în dreptul numărului de ordine 900. Unchiul mirelui, celebrul jucător de fot­bal de la „U“ Cluj , Tony Das­călu­, cu care Ion Chirilă îşi în­cepe „măiastra-i carte“ Şepcile roşii, are cele mai multe emoţii: prima lui participare la căsătoria unuia dintre nepoţi. Un alt moment matrimonial, din aceeaşi zi. La maternitatea din municipiu a avut loc cea de-a 30-a naştere gemelară din anul 1969! In prezent populaţia Tîrgu- Mureşului depăşeşte 100.000 de locuitori, faţă de 30.000, in urmă cu 20—25 de ani.

Next