Steaua Roşie, februarie 1970 (Anul 21, nr. 25-48)

1970-02-01 / nr. 25

­s Anul XXII. Nr. 25 (3.690) Duminică, 1 februarie 1970 4 pagini 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ADUNĂRI GENERALE ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE Pentru dezvoltarea continuă a cooperativei şi îndeplinirea cu succes a sarcinilor pe acest an După cum s-a mai relatat, de cî­­teva zile, în cooperativele agricole din judeţ se desfăşoară adunările generale ale cooperatorilor. In ca­drul acestor adunări, premergătoa­re celor pentru dări de seamă şi a­­probarea planului de producţie, membrii cooperatori din fiecare u­­nitate, discută şi hotărăsc cum vor aplica în practică măsurile stabi­lite recent de conducerea partidu­lui şi plenara Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P., privind conti­nua dezvoltare a agriculturii coope­ratiste. Cooperatorii din C.A.P. Crăciu­­neşti s-au adunat joi tocmai pentru a dezbate aceste probleme legate de aplicarea concretă a noului sis­tem de normare, a formelor de or­ganizare şi de retribuire a muncii. La această adunare generală, a participat tovarăşul Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, reprezentanţi ai organelor agricole judeţene. De la bun început trebuie să precizăm că această adunare s-a desfăşurat în mod exemplar. A­­ceasta se datoreşte faptului că ţă­ranii cooperatori prezenţi la adu­nare au fost în cunoştinţă de cau­ză, ei au studiat în prealabil nor­mele de muncă, formele de orga­nizare şi retribuire, primind lămu­riri din partea consiliului de condu­cere şi a colectivului de normare asupra tuturor problemelor ce s-au părut neclare. Astfel, încă de la în­ceputul adunării, lor le-au fost cla­re majoritatea problemelor, ceea ce a făcut ca să urmărească cu mare interes referatul prezentat de ingi­nerul șef al C.A.P., Illés Tekse cu privire la propunerile concrete de aplicare a normelor și a formelor de organizare şi retribuire a mun­cii. In cadrul discuţiilor, cooperato­rii au făcut propuneri eficiente pri­vind perfecţionarea măsurilor pro­puse de consiliul de conducere şi comisia de normare. Referindu-se la noile forme de organizare, cooperatorii din Cră­­ciuneşti au hotărît ca începînd din acest an să lucreze organizaţi în­­tr-o fermă zootehnică şi una legu­micolă, precum şi în 4 brigăzi mixte de cîmp. Conducerea fermelor va fi încredinţată unor specialişti cu stu­dii superioare. Discutînd problemele de retribui­re a muncii, adunarea generală a ales şi a hotărît să aplice forma de retribuire în natură şi bani, tra­­sînd totodată sarcină consiliului de conducere să studieze posibilitatea ca în viitor să se aplice la cultura sfeclei de zahăr, în legumicultură şi în funcţie de asigurarea furajelor în zootehnie forma de retribuire în bani pe unitatea de produs. Inginerul şef al cooperativei, lă­murind unele probleme legate de normarea muncii, a arătat impor­tanţa respectării întocmai a norme­lor în vederea întăririi disciplinei muncii şi a rolului normei conven­ţionale pentru sporirea veniturilor cooperatorilor. Participanţii la adunarea genera­lă au primit cu totală adeziune pre­vederile hotărîrilor, exprimîndu-şi satisfacţia şi convingerea că ele au drept scop îmbunătăţirea activităţii cooperativelor agricole. — Cu excepţia unor amănunte de formă — a spus Francisc Szilá­gyi — sînt de acord cu noile nor­me și forme de organizare. In sfîrșit se va putea pu­ne capăt tîrguielilor privind a­­plicarea normelor, diminuării va­lorii acestora. Aceasta înseamnă însă ca fiecare dintre noi să mun­cească mai bine, cu simț de răs­pundere, pentru ca prin muncă cin­stită să fim retribuiţi mai bine. Iosif Szilágyi a arătat că în cei aproape 20 de ani de existenţă cooperativa din care face parte a avut o dezvoltare lentă, bătînd pasul pe loc în unele perioade. Prin aplica­rea noilor hotărîri, a continuat vor­bitorul, am convingerea că sînt a­­sigurate toate condiţiile necesare pentru o dezvoltare ritmică an de an, asigurîndu-se în acelaşi timp un nivel de trai din ce în ce mai ridicat tuturor membrilor coopera­tori. Aşa cum au relatat antevorbi­torii mei — a spus cooperatorul Sárkány M. — se pare că sínt şi unele norme care mai necesită u­­nele modificări pentru a putea fi aplicate în mod corespunzător în condiţiile noastre de lucru, dar în general, majoritatea lor sunt bine gîndite şi se pot realiza pe deplin în 10 ore de muncă. Nu e un lucru greu să realizăm şi să depăşim a­­ceste norme pentru că noi am muncit şi mai mult în unele perioa­de de vîrf. Desigur că aceste nor­me nu se pot realiza în cazul cînd vom ieşi pe cîmp la ora 9 şi ne vom întoarce devreme, la ora 4 după­­masa. Sînt convins că prezentele norme stabilite sînt clare tuturor şi muncind conştiincios ne vom putea aduce fiecare un însemnat aport la creşterea producţiei agricole. Pe lîngă o mai bună participare la muncă — a relatat cooperatoa­­rea Irma Csom­a — va trebui să ri­dicăm încontinuu şi potenţialul productiv al pămîntului. Propun ca în acest sens să se facă şi la noi analiza solurilor pentru ca sfecla de zahăr şi alte plante mai preten­ţioase să nu fie amplasate în lo­curi unde nu dau producţii cores­ T. DUMBRAVEANU (Continuare în pag. a 2-a) I­­ Is Recital din lirica Renaşterii Cu aproape doi ani în urmă, serile literar-artisti­­ce organizate de revista tîrgumureşeană „Uj Élet" şi susţinute de un entu­ziast colectiv de actori ai Teatrului de stat din Tg.­­Mureş şi-au cucerit o bi­nemeritată popularitate în rîndul publicului, îmbogă­ţind în acelaşi timp viaţa culturală a judeţului nos­tru.Reluîndu-se această ini­ţiativă valoroasă, marţi, 3 februarie, la ora 20, pe scena Palatului culturii, va avea loc , în interpreta­rea unui grup de tineri ac­tori tîrgumureşeni, un re­cital din comoara poetică a Renaşterii, iar în execu­ţia corului de cameră a Ansamblului de stat de cîntece şi jocuri din Tg.­­Mureş, vor răsuna cîteva din cele mai frumoase ma­drigale ale epocii. Bar de zi La parterul hotelului Transilvania din Tg.-Mu­reş, în fostul local de des­facere a produselor de ar­tizanat şi bibelouri, se e­­xecută lucrări de amena­jare a unui bar de zi. In acest scop se va confec­ţiona şi monta mobilier nou şi se va face aprovi­zionarea cu diferite sorti­mente de mîncăruri şi băuturi. Barul va fi des­chis zilnic, începînd de la ora 6 dimineaţa şi pînă la ora 22, seara. Oaspeţii hotelului vor avea posibi­litatea să servească la bar, micul dejun. Descărcarea materiei prime in cadrul Fa­bricii de plăci aglomerate din lemn de la Re­ghin se efectuează operativ cu ajutorul macara­lelor cu braţe, de mare productivitate. Ele au o mare mobilitate în punctele de descărcare, atît la operaţiile principale cit şi la cele de aşezare a labdelor în stive. s s IN Is Is! »s IN I s V Is *s Is Is IN Is $s­­ Is $s I I *s IN IN I Is IN IN ISii * CU PLANUL LUNAR ÎN­DEPLINIT ÎNAINTE DE TER­MEN Continuînd ritmul susţinut de producţie, superior celui prevăzut pe acest an, chimiş­­tii Combinatului de îngrăşă­minte azotoase din Tg.-Mureş obţin zi de zi însemnate can­tităţi de îngrăşăminte peste prevederile de plan. Până la 30 ianuarie, acest colectiv a realizat o producţie suplimen­tară de 4.000 tone îngrăşămin­te azotoase. Cu cantitatea de îngrăşăminte realizată peste prevederi în cursul acestei luni, s-ar putea fertiliza în condiţii bune peste 35.000 ha teren agricol. IN DOMENIUL TELEFOA­NELOR De la Direcţia judeţeană a poştelor şi telefoanelor din Tîrgu-Mureş am fost informaţi că în această lună a început în noua clădire a telefoanelor din Tg.-Mureş, instalarea echi­pamentului centralei telefonice automate de 2.000 linii, care se va da în funcţiune în trimes­trul III al anului 1970. Tot aici se fac pregătiri pen­tru instalarea unei centrale telefonice automate interurba­ne, precum şi a unei centrale telegrafice automate. TURNEUL TEATRULUI DIN SIBIU Scena din sala mare a Pala­tului culturii a găzduit asea­ră colectivul Teatrului de stat din Sibiu. Iubitorii genului u­­şor au avut prilejul să vizio­neze comedia muzicală „Ne­vasta altuia“ de Eugene La­­biche. Spectacolul, din distri­buţia căruia au făcut parte actorii Sebastian Papaiani, Puica Sterian, Livia Baba, Ni­­cu Niculescu, Ion Ghișe, a fost primit cu căldură de publicul tîrgumureșean. Piesa a fost pusă în scenă sub conducerea artistică a regizorului Avram Besoiu. IS­ Is IS Is I\ N Is Is *s *s II \S Is IV I\ Is Is Is \ I\ IN I\ Is Is Is s Is Is Is*s Is I\* De la Cabinetul judeţean de partid Luni, 2 februarie a. c., la ora 18, vor avea loc cursurile Uni­versităţii serale de partid (sec­ţiile de economie, filozofie, isto­rie, precum şi anul II de la sec­ţia de sociologie), la sediul Ca­binetului judeţean de partid, Tg.-Mureş, str. Lungă nr. 93. I II Ii I­I IIII III II IiII I I I I I i I I I 5 I I I TIMPUL PE LUCRU millon de aur**. CUM ÎL FOLOSIŢI? Pornind de la adevă­rul potrivit căruia cu cit este mai mare pro­ductivitatea muncii, cu cit bogăţiile naţionale sunt valorificate la ,un nivel mai înalt, cu atît se creează posibilităţi mai mari pentru îmbu­nătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii popu­laţii , partidul nostru şi guvernul duc cu con­secvenţă o politică în­dreptată spre utilizarea cu înalt randament a forţei de muncă, spre creşterea necontenită a productivităţii muncii. Această politică s-a re­flectat şi în întreprin­derea noastră — Iprofil ,,23 August“ din Tg.­­Mureş — în perioada 1960—1969 cînd ritmul mediu anual de creştere a productivităţii muncii pe un salariat a fost de peste 9 la sută, în anul trecut acest indicator a­­proape s-a dublat faţă de 1960. Este o „caden­ţă“ superioară mediei obţinute pe total indus­trie, crescînd substanţi­al pe această cale pro­ducţia globală. Scoţînd în evidenţă a­­ceste realizări, nu pot fi omise însă neajunsurile care au existat şi mai persistă în activitatea întreprinderii. Făcînd o analiză a utilizării tim­pului de lucru pe anul 1969 reiese că indicele realizat este de 95,65 la sută. Este adevărat că ponderea cea mai mare în pierderile de timp o deţin concediile de boa­lă şi de maternitate, însă mai există irosiri de timp de lucru prin învoiri, absenţe nemoti­vate etc., care reprezin­tă circa 3,5 la sută din totalul timpului neutili­zat. Acest timp dacă ar fi fost folosit, se putea obţine numai în anul trecut o producţie supli­mentară de mobilă de peste 1,5 milioane lei. Dar acestea nu sunt singurele canale de scur­gere a resurselor de creştere a productivită­ţii muncii. Observarea atentă a desfăşurării producţiei arată că în decada a treia a lunii se realizează 50,6 la sută din volumul lunar de producţie. In această si­tuaţie, desigur, nu se mai poate vorbi de fo­losirea raţională a forţei de muncă, a timpului de lucru. Aceste diferenţe mari în nivelul produc­tivităţii muncii se dato­­resc în primul rînd unor deficienţe organizatori­ce. Am putut constata, perioadă de perioadă, că au existat mari carenţe în aprovizionarea locuri­lor de muncă — în timp ce întreprinderea era bine aprovizionată — şi în organizarea muncii pe secţii, ateliere, sectoa­re, datorită faptului că cei însărcinaţi să orga­nizeze şi să conducă producţia, mai ales maiştrii, nu s-au achitat în toate cazurile de sar­cinile care le-au reve­nit. Neritmicitatea produc­ţiei a influenţat direct atît livrările în termen cit şi calitatea produse­lor, întreprinderea pri­mind o serie de sesizări şi chiar reclamaţii. De asemenea din acest mo­tiv s-a efectuat un ma­re volum de ore supli­mentare. In aceste condiţii s-a manifestat o neconcor­danţă între nivelul pro­ductivităţii muncii a­­tins în anumite perioa­de şi cîştigul mediu realizat. Făcînd compa­raţia intre realizările obţinute pe primele 7 luni ale anului 1969 şi ulti­mele 5 luni — de cînd se aplică noul sistem de salarizare — se consta­tă o menţinere la ace­laşi nivel a productivi­tăţii muncii, cu toate că la cîştigul mediu se pre­zintă o creştere de circa 15 la sută. Aceasta în­seamnă, evident, că nu s-au folosit toate pîr­­ghiile puse la dispoziţie de noul sistem de sala­rizare pentru folosirea judicioasă a forţei de muncă, în vederea atin­gerii unui nivel mai ri­dicat al productivităţii muncii. Legile noi apărute pri­vind îmbunătăţirea acti­vităţii de comerţ exte­rior cât şi a contractelor­ economice sunt menite să influenţeze metodele de organizare, conducere şi planificare în concor­danţă cu nivelul atins de dezvoltarea econo­miei noastre socialiste, cu cerinţele ridicării e­­ficienţei întregii activi­tăţi economice. Răspun­derea materială a părţi­lor care semnează con­tractul va impune o disciplină mai severă în procesul de producţie, disciplină care va atra­ge după sine îmbunătă­ţirea activităţii econo­mice şi implicit creşterea productivităţii muncii. In vederea înlăturării deficienţelor constatate la Iprofil „23 August“ Tg.-Mureş, s-au stabilit o serie de acţiuni şi mă­suri menite să pună în valoare rezervele inter­ne. Astfel, între măsuri­le preconizate a se lua în acest an se pot a­­minti organizarea trans­portului intern, reorga­nizarea sectorului de croit cherestea şi a sec­torului de ambalaje, amplasarea unor utila­je, pe bază de studii, în vederea asigurării unui proces tehnologic cores­punzător, extinderea dis­pozitivelor cu aer com­primat la executarea o­­peraţiilor de strîngere, dotarea atelierelor cu S.D.V.-uri, introducerea unor sisteme de amba­laj şi ambalaje noi, ca­re să asigure utilizarea cu maximă eficienţă a timpului de lucru, o productivitate sporită. S-au întreprins:acţiuni de utilizare mai bună a maşinilor şi utilajelor, întărirea disciplinei, ca­lificarea şi specializarea unor muncitori în anu­mite meserii (strungari, sculptori, tîmplari me­canici) precum şi redu­cerea personalului în re­gie şi altele. ing GHEORGHE GAVRILA I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI privind experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor personalului din unităţile de cultură, justiţie, procuratură şi arbitraj Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o hotărîre experimentarea, cu începere de la 1 februarie 1970, a noului sistem de salarizare şi ma­jorare a salariilor lucrătorilor din unităţile de cultură. Potrivit prevederilor hotărîrii, sa­lariile lucrătorilor din muzee, bi­blioteci, case şi palate de cultură, de creaţie populară, universităţi populare şi cămine culturale se ma­jorează în medie cu 11,9 la sută; împreună cu creşterea salariilor mici acordată anterior se asigură pe ansamblu o creştere medie de 13,1 la sută. De această majorare a salariilor beneficiază un număr de circa 15.000 salariaţi ale căror venituri anuale vor fi mai mari cu aproximativ 29 milioane lei faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noua salarizare aprobată pentru personalul din unităţile de cultură are la bază principii similare de re­munerare cu ale celorlalte ramuri ale economiei — încadrarea sala­riaţilor pe funcţii, salarii tarifare cu gradaţii, spor de vechime, gratifi­caţii anuale etc. Totodată, ea pre­vede unele elemente corespunză­toare specificului acestei activităţi. Astfel, salariile cadrelor de condu­cere ale unităţilor de cultură sunt diferenţiate pe cinci categorii, ţi­­nînd seama de volumul, importanţa şi complexitatea activităţii ce o desfăşoară. O dată cu aplicarea noului sis­tem de salarizare se asigură şi co­relarea mai bună a salariilor lucră­torilor din sectorul culturii cu cele ale salariaţilor cu funcţii compara­bile din alte ramuri. Astfel, salarii­le directorilor din cămine culturale, proveniţi din rîndul cadrelor didac­tice transferate din învăţămînt, sunt majorate în medie cu 17,8 la sută, asigurîndu-li-se astfel un salariu corelat cu cel al cadrelor didactice care îşi desfăşoară activitatea în învăţămînt. La unităţile de cultură cu activi­tate complexă, unde se desfăşoară şi o muncă de cercetare ştiinţifică se permite utilizarea, în cazuri jus­tificate, a funcţiilor şi salariilor tari­fare aprobate pentru personalul de cercetare ştiinţifică. Potrivit prevederilor hotărîrii, se menţin indemnizaţii şi tarife pentru oamenii de ştiinţă, artă, cultură şi cadre didactice care, pe lîngă func­ţia lor de bază, îndeplinesc munci de conducere în universităţi popu­lare şi cămine culturale. In scopul stimulării lucrătorilor din unităţile de cultură pentru obţi­nerea unor rezultate deosebite în activitatea lor, li se acordă gratifi­caţii anuale. De acest avantaj poa­te beneficia şi activul obştesc care contribuie la realizarea de către in­stituţiile respective de venituri peste cele planificate din manifestări cultural-artistice. De asemenea, di­rectorii de cămine culturale care au un aport important în difuzarea filmului în mediul rural pot bene­ficia în continuare şi de premii din încasările peste plan. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din unităţile de cultură reprezintă un puternic factor mobi­lizator în perfecţionarea şi creşte­rea eficienţei activităţilor cultural­­artistice, în valorificarea multiplelor posibilităţi pe care le au diversele instituţii în vederea ridicării gradu­lui de conştiinţă şi a nivelului de cultură a tuturor cetăţenilor ţării noastre. ★ Printr-o altă hotărîre a Consiliu­lui de Miniştri, s-a aprobat experi­mentarea noului sistem de salari­zare şi majorarea salariilor, tot cu începere de la 1 februarie 1970, în unităţile de justiţie, procuratură şi arbitraj. Hotărîrea prevede majorarea în medie cu 15 la sută a salariilor lu­crătorilor din instanţele judecăto­reşti, unităţile judeţene şi locale de procuratură, notariatele de stat şi din unităţile interjudeţene de arbi­traj. De această creştere a salari­ilor beneficiază aproape 7.400 de salariaţi, ale căror venituri anuale sporesc cu aproximativ 20 milioane lei. Salarizarea lucrătorilor din justi­ţie, procuratură şi arbitraj se face pe baza principiilor aplicate şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale, adaptate la particu­larităţile acestui sector. O dată cu aplicarea noii salarizări se I I I I I I I I înlocuieşte remunerarea pe grupe de vechime a judecătorilor, procu­rorilor şi notarilor cu încadrarea pe funcţii cu gradaţii. Spre deosebire de vechiul sistem, în care trecerea la un salariu tarifar superior în ca­drul aceleiaşi funcţii se făcea din cinci în cinci ani, prin noul sistem acordarea gradaţiilor se face din trei în trei ani, fiind condiţionată şi de aptitudinile personale, precum şi de calităţile profesionale dovedi­te în muncă. Astfel, cîştigurile ce­lor care activează în aceste do­menii sunt nemijlocit legate de mo­dul în care fiecare salariat îşi în­deplineşte atribuţiile stabilite. Totodată, salariile tarifare ale personalului de specialitate au fost mai bine corelate cu cele ale u­­nor funcţii similare din alte ramuri de activitate. Ca şi în celelalte sectoare de ac­tivitate, şi personalul din aceste u­­nităţi beneficiază de sporul pentru vechime neîntreruptă şi de gratifica­ţii anuale. Aplicarea noului sistem de sala­rizare şi majorarea salariilor va constitui pentru personalul din jus­tiţie, procuratură, notariate şi ar­bitrajul de stat un nou imbold pentru întărirea conştiinciozităţii în muncă şi simţului de răspundere în îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, pentru sporirea contribuţiei sale la apărarea consecventă a legalităţii socialiste. (Agerpres).

Next