Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)

1970-03-01 / nr. 49

Anul XXII. Nr. 49 (3.714) Duminică, 1 martie 1970 4 pagini 30 de bani TEmm­sE ' --... ' ■■' .ii -----------­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN conducerea r­ci la Tirgumureş, de la elinerarea oraşului pîna la 6 marte . Insurecţia armată antifascistă din august 1944, pregătită şi con­dusă de Partidul Comunist Român, a produs o impresie extraordinară asupra populaţiei subjugate din nordul Transilvaniei, ocupat de re­gimul horthyst şi de armata hitle­­ristă cotropitoare. Vestea insurec­ţiei victorioase din România a fost primită de masele largi ale oame­nilor muncii români şi maghiari din nordul Transilvaniei cu o ne­spusă bucurie. Pe teritoriul eliberat de sub ju­gul hitleristo-horthyst s-au creat condiţii specifice. Vechiul aparat de stat horthyst s-a descompus, pe de altă parte ca organ al statului maghiar şi-a pierdut dreptul de autoritate de stat. A devenit nece­sară formarea imediată a unei noi administraţii locale, parte inte­grantă a aparatului de stat al Ro­mâniei. Organizaţiile locale demo­cratice, în frunte cu comuniştii, au creat o administraţie locală nouă, democratică. Ele s-au bucurat de încrederea şi sprijinul maselor. Crearea pe cale revoluţionară a u­­nui aparat de stat democratic a fost un proces asemănător în toa­tă ţara, unde masele au înlocuit pe funcţionarii fascişti şi reacţio­nari cu elemente democratice. La 28 septembrie a fost eliberat oraşul Tg.-Mureş. In ziua următoa­re eliberării a fost înfiinţat un comi­tet local provizoriu al Partidului Comunist Român. (Arhiva Comite­tului judeţean P.C.R. Mureş, Fon­­dul nr. 2, dos. nr. 11, p. 63). Co­­mitetul de partid a fost preocupat­ îndeosebi de mobilizarea cetăţeni­lor pentru reconstrucţia căilor fe­rate, a podurilor, uzinelor electri­ce şi de apă şi a întreprinderilor industriale aruncate în aer de fas­cişti, cît şi de organizarea munci­torimii în sindicate, ceea ce reie­se din primul manifest al său. După două decenii, a apărut la Tg.-Mureş, la 3 octombrie 1944, primul manifest legal comunist. Pentru a se încadra în lupta re­voluţionară a întregului popor din ţara noastră, imediat după elibe­rare, comitetul provizoriu de par­tid din Tg.-Mureş a acţionat pen­tru reluarea legăturilor cu C.C. al P.C.R. Pe baza îndrumărilor şi docu­mentelor primite de la C.C. al P.C.R., comuniştii din Tg.-Mureş FUCHS SIMION — cercetător ştiinţific principal — au întocmit primul lor plan de muncă după eliberare. Comitetul de partid Mureş a desfăşurat o activitate perseveren­tă pentru recrutarea de membri de partid şi crearea de organizaţii de partid în fiecare localitate, oraş şi sat din judeţul Mureş. In pri­mul raport al Comitetului de par­tid, din 12 octombrie 1944, se men­­ţionează că „In numeroase sate deja avem oameni şi legături" (Ar­hiva Corn, judeţean P.C.R. Mureş, Fond. nr. 2, Dos. nr. 11, fila 64). In aceste condiţii, la 15 noiem­brie 1944 s-a putut ţine prima con­ferinţă de partid din judeţele Mu­reş şi Ciuc, consacrată în primul rînd problemelor satelor, întăririi alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime. Ţărănimea muncitoare a fost îndemnată ca de la sine pute­re să înceapă rezolvarea probleme­lor, ca democratizarea administra­ţiei comunale, folosirea proprietăţi­lor moşiereşti părăsite şi continua­rea muncilor agricole întrerupte din cauza operaţiunilor militare, reînceperea schimbului de mărfuri cu oraşele, deschiderea învăţămîn­­tului şcolar, crearea organizaţiilor democratice. („Szabad Szó“, An. I, nr. 11 din 17 noiembrie 1944). Din manifestul adresat după conferinţă către ţărănime extra­gem un pasaj care relevă formele revoluţionare ale luptei pentru de­mocratizarea ţării: „Nu lăsaţi în fruntea satului vostru slugării dictaturii hidoase. Adunaţi-vă şi alegeţi in comitetul sătesc dintre cei mai buni, cei mai hotărîţi fraţi ai voştri...“. Comuniştii din Tîrgu-Mureş, în­­ţelegînd marea importanţă a orga­­nizării muncitorimii, folosind pu­ternica tradiţie sindicală, şi-au in­tensificat eforturile pentru reîn­fiinţarea acestor organizaţii. In­­tr-un timp scurt ele au devenit or­ganizaţii puternice. Sindicatele au contribuit în mare măsură la creşterea forţelor proletariatului. La Tîrgu-Mureş prima manifestare de forţă a muncitorimii a fost mi­tingul din 4 noiembrie, ţinut în Palatul cultural, organizat sub e­­gida sindicatelor, la care au par­ticipat peste 2.000 de muncitori. („Szabad Szo“, nr. 1, din 4 noiem­brie 1944). In această perioadă, cînd lupta de clasă din ţară era foarte ascu­ţită, Frontul Plugarilor şi Uniunea Populară Maghiară (U.P.M.) erau organizaţii necesare, cu menirea de a strînge forţele ţărănimii mun­citoare împotriva duşmanului de clasă. Intre cele două organizaţii exis­tau strînse legături frăţeşti care şi-au găsit o exprimare în salutul conducerii Uniunii Populare Ma­ghiare din judeţul Mureş către conferinţa Frontului Plugarilor „Salutăm cu drag organizaţia fră­­ţească alături de care mai bine de un deceniu, au dus oamenii mun­cii maghiari lupta pe front comun împotriva asupririi... Astăzi ne leagă platforma propusă de Parti­dul Comunist, în baza căreia şi azi luptăm pentru idealuri comune..." („Szabad Szo“, nr. 40 din 31 de­cembrie 1944). La organizarea forţelor demo­cratice, din primul moment s-au alăturat tinerii comunişti. Cu spri­jinul partidului au fost create or­ganizaţiile Uniunii Tineretului Co­munist din România, care în cu­(Continuare in pag. a 2 a) VREMEA In cursul dimineţii de ieri, cea mai scăzută temperatură înre­gistrată la Tg.-Mureş a fost de minus 8 grade; la ora 12, tempera­tura era de 0 grade. Timpul probabil. Vremea rămîne schimbătoare, cu cerul mai mult noros şi cu precipitaţii slabe locale sub formă de fulguieli. Temperatura staţionară, maximele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 3 grade, minimele între minus 4 şi minus 9 grade. Vînt slab din vest. Dimineaţa ceaţă pe văi. Cum acţionaţi pentru sporirea sistematică a eficienţei economice ? Asemenea tuturor unităţilor economice din jude­ţul Mureş, in acest an, întreprinderii de produse şi materiale sportive din Reghin ii revin importante sar­cini cantitative şi calitative. Mai întîi, volumul pro­ducţiei marfă va spori cu 8 la sută în comparaţie cu realizările anului 1969 , ajungîndu-se ca, în 1970, această unitate a industriei uşoare să fabrice o pro­ducţie de peste trei ori mai mare decit cea consem­nată în primul an al actualului cincinal. Apoi, re­marcabil este faptul că, în acest an, structura sorti­mentală a producţiei acestei întreprinderi din Re­ghin va cunoaşte o diversificare mult mai accentuată ca pînâ acum, realizindu-se produse de un inait nivel calitativ , pentru satisfacerea celor mai exi­genţi beneficiari. Dincolo de aceste deosebite sar­cini de producţie, ceea ce ni se pare cu totul demn de relevat este că, în acest an, la I.P.M. „Sport" Reghin, o intensă preocupare se manifestă pentru sporirea susţinută a eficienţei economice. Pe aceas­tă temă am purtat, în urmă cu câteva zile, o utilă şi interesantă discuţie cu tov. IOAN PETER, directorul fabricii. „ Expresie sintetică a eforturilor ce le-am făcut în direcţia ridică­rii pe o treaptă nouă a eficienţei economice, anul trecut întreprin­derea noastră a obţinut un nivel al cheltuielilor la 1.000 lei produc­ţie marfă de 852,6 lei — cu 4 lei sub prevederi — ne-a spus de la bun început interlocutorul. In 1970, prin sarcina de plan, ne-am pro­pus să mai „smulgem" încă 12,6 lei acestui indicator, ceea ce ne va permite obţinerea unui benefi­ciu de peste 10 milioane lei. Convorbire consemnată de DAN MATEESCU (Continuare in pag. a 2-a) Cercetarea ştii­ţifică poate şi trebuie Ritmul intens în care se dezvoltă toate compartimentele vieţii noas­tre economice este ecoul unui vast program de acţiune care a cuprins uriaşe energii colective, menite a conferi ţării produse din ce în ce mai multe şi tot aşa de bune. La baza acestui program de am­plă dezvoltare stă un important studiu ştiinţific elaborat în scopul obţinerii unor produse la un preţ de cost din ce în ce mai scăzut şi de bună calitate. In acest context, cercetării ştiinţifice îi revine rolul de „vioara întîi" a impulsionării producţiei, de obţinere a unor o­­biective de mare randament eco­nomic. In agricultură, cercetării ştiinţi­fice îi revine un însemnat rol. Pro­ducerea unor seminţe rezistente la intemperii, a unor soiuri de plante bogate în rod, obţinerea unor rase de animale prolifice şi cu ridicate producţii de lapte, carne, lînă, ouă, constituirea unor scheme de furajare de mare eficacitate şi la un preţ de cost scăzut — iată nu­mai cîteva din marile obiective ale cercetării ştiinţifice în agricultură. Ocupîndu-mă de ramura pro­ducţiei animale, îmi propun să ex­prim cîteva opinii cu privire la ceea ce s-ar putea face de către specialiştii din teren, în speţă de cei care lucrează în cooperativele agricole de producţie, cu privire la creşterea continuă a producţiilor animale din aceste unităţi. Proble­ma se pune din unghiul de vede­re al specialistului practician, ca­re, nu trebuie să uite niciodată că pasiunea pentru studiu, pentru cercetarea ştiinţifică, nu încetează o dată cu ultimul „Gaudeamus“ rostit la părăsirea amfiteatrelor, ci această pasiune trebuie să ne a­­companieze de-a lungul întregii noastre activităţi. Să fiu bine în­ţeles! Terenul oferă condiţii propi­ce muncii ştiinţifice în măsura în care din partea specialistului exis­tă dorinţa de a o efectua. Nu spun prin aceasta că nu mai avem nimic de făcut pentru înzestrarea unităţilor cu un utilaj cît de cît corespunzător unei asemenea munci, şi nici faptul că acolo un­de există condiţii aceasta s-ar fa­ dr. MIHAI MITEA medic veterinar la C.A.P. Cucerdea (Continuare în pag. a 2-a) PREDEALUL ÎN MANTIA IERNII. (Fotó: V. MOLDOVAN) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Lucrări de specialitate privind probleme ale ştiinţei şi tehnicii In Editura Tehnică au apărut noi lucrări de specialitate privind probleme ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Astfel, în lucrarea „Azbocimentul şi utilizarea lui în construcţii", redactată de B. Mar­­covici, L. Plugaru şi Gh. Polizu, sunt expuse probleme privind uti­lizarea produselor de azbociment, precum şi caracteristicile lor fizice şi mecanice, domeniile de utiliza­re, modul de punere în operă şi economicitatea soluţiilor utilizate. Cartea se adresează inginerilor şi tehnicienilor din industria con­strucţiilor şi materialelor de con­strucţii. O altă lucrare „Conducerea cu calculatoare a proceselor indus­triale" — traducere din limba en­gleză — tratează principalele pro­bleme teoretice şi practice legate de eficienţa folosirii calculatoare­lor în conducerea proceselor de producţie. Cartea, prima de acest fel apărută în limba română, pre­zintă principalele funcţii îndepli­nite de calculatoare şi analizează modelele matematice ale procese­lor, precum şi problema optimiză­rii acestor procese de producţie prin mijloace de calcul. Sunt tra­tate în detaliu activitatea practică legată de planificarea, organiza­rea şi execuţia unui proiect de sis­tem de conducere cu calculator. O altă lucrare „Dicţionarul teh­nico francez-român" conţine circa 130.000 termeni ştiinţifici şi tehnici, precum şi expresii tehnico-ştiinţifi­­ce franceze, însoţite de termeni si­milari în limba română. (Agerpres) . „MARTIŞOARE" (Fotó: C. SZÁSZ) Echipajul navei spaţiale Apollo-12“ la Bucureşti 99 Astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean, membrii echipajului navei spaţiale „Apollo-12", împreună cu soţiile, sînt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeţii Capitalei Româ­niei. Avionul special cu care călăto­resc cosmonauţii în turneul pe ca­re îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa a aterizat la ora 13:15 pe Aeroportul internaţional Otopeni, sărbătoreşte pavoazat cu drapelele de stat ale României şi Statelor U­­nite ale Americii. Aici se aflau nu­meroşi cetăţeni veniţi să-i salute cu tradiţionala ospitalitate româ­nească pe temerarii astronauţi ca­re au străbătut itinerariul Pămînt— Lună—Pămînt pe nava spaţială „Apollo-12". In întîmpinarea oaspeţilor au ve­nit prof. univ. Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, acad. Mi­ron Nicolescu, preşedintele Acade­miei Republicii Socialiste România, prof. Mihnea Gheorghiu, prim-vice­­preşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străi­nătatea, acad. Elie Carafoli, preşe­dintele Federaţiei Internaţionale de Astronautică şi alte personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din ţara noastră. Erau prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale A­­mericii la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La coborirea din avion, astro­nauţii Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean sînt salutaţi cordial de preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, prof. univ. Gheorghe Buzdugan, care, rostind un cuvînt de bun-venit pe pămîntul ţării româneşti, a ex­primat speranţa că ajungerea oa­menilor pe Lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuce­ririi Cosmosului de către om, ci şi un impuls în dezvoltarea relaţiilor de cooperare între popoare, ser­vind cauzei păcii şi progresului so­cial. Ingăduiţi-mi ca, în numele oa­menilor de ştiinţă din ţara noas­tră, să vă adresez sincere felicitări şi urarea de a obţine noi succe­se, a spus vorbitorul. Sperăm că scurta vizită pe care o începeţi vă va oferi, dumnea­voastră, astronauţilor, soţiilor dum­neavoastră şi celorlalte persoane care vă însoţesc, posibilitatea de a vă forma o imagine despre ţara noastră, de a cunoaşte oameni de ştiinţă români şi preocupările lor şi că va contribui, în acelaşi timp, la dezvoltarea prieteniei dintre po­porul român şi poporul american. Mulţumind pentru primirea căl­duroasă, în numele echipajului na­vei spaţiale „Apollo-12", astronau­tul Charles Conrad a menţionat că cea mai mare plăcere după ce se întreprinde o asemenea călătorie în spaţiul cosmic este ca după în­toarcere să se poată împărtăşi în­tregii omeniri experienţele acumu­late. El a amintit că preşedintele Statelor Unite i-a rugat să între­prindă această călătorie în mai multe ţări din lume, printre care şi România. Deşi vizita noastră în ţara dv. es­te scurtă — a spus vorbitorul — sperăm să cunoaştem cît mai mulţi oameni şi în cadrul întîlnirilor cu oamenii de ştiinţă să împărtăşim din experienţa pe care am acumu­lat-o în timpul zborului nostru. Un grup de tinere fete, îmbră­cate în costume naţionale, oferă astronauţilor şi soţiilor lor buchete de flori. După ceremonialul primirii, cei trei cosmonauţi americani iau loc într-o maşină deschisă, escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre Capitală. De-a lungul traseului se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să salute pe cei care în noiembrie 1969 au înscris o pagină glorioasă în marea epopee a pătrunderii o­­mului în spaţiul cosmic. Pe străzile Capitalei, astronauţii americani sunt întîmpinaţi cu a­­ceeaşi căldură, ca semn al pre­ţuirii pe care poporul nostru o a­­cordă faptelor curajoase, închina­te progresului ştiinţei, al întregii omeniri dornice de pace. Imediat după sosire, astronauţii americani au început vizita în Ca­pitală. Prima „escală" a echipaju­lui „Apollo-12" a fost la Palatul pionierilor din Dealul Cotrocenilor. La intrarea în Palat, temerarii cu­ceritori ai Selenei sunt salutaţi de Virgiliu Radulian, preşedintele Con­siliului Naţional al Organizaţiei pionierilor. Un grup de pionieri o­­feră astronauţilor însemnele ca­racteristice organizaţiei lor — in­signa şi flamura purpurie. După ce eleva Cristina Ciobotaru, de la Liceul nr. 30, rosteşte în limbile română şi engleză mesajul de sa­lut al pionierilor municipiului Bucureşti, oaspeţii sunt invitaţi să viziteze cîteva din cercurile practi­ce care funcţionează în incinta Palatului. Ansamblul artistic „Românaşul", al Palatului pionierilor, prezintă a­­poi oaspeţilor un reuşit program de cîntece şi dansuri populare ro­mâneşti. In încheierea vizitei, astronauţii Conrad, Gordon şi Bean au primit (Continuare în pag. a 4 a) Pag. a 3-a M­oraiie di gi­mm­on­ica . Campionatul mondial de hochei (grupa B) © O NOUA VICTORIE JAPONEZĂ © AMERICANII AU DISPUS DE ECHIPA R.F. A GERMANIEI Selecţionata de hochei pe ghea­ţă a Japoniei a obţinut o nouă victorie în grupa B a campionatu­lui mondial, întrecînd cu scorul de 11—2 (3—1, 4—1, 4—0) echipa Bulgariei. Din nou Hikigi şi Ku­­rokawa au fost cei mai buni jucă­tori ai formaţiei nipone, aplauda­tă de spectatori pentru jocul său tehnic şi rapid. In al doilea meci al serii, s-a disputat derbiul grupei, intre echi­pele S.U.A. şi R.F. a Germaniei. După un joc echilibrat, victoria a revenit echipei americane, cu sco- ROMANIA - FEBRUARIE 19701 HOCKEY ; v v- • ' ij ' s'- S^V:'V

Next