Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)

1970-03-01 / nr. 49

SAIGON 28 (Agerpres).­­ Un purtător de cuvint militar sud-vietnamez a anunţat că in cursul dimineţii de sîmbată, în capitala Vietnamului de sud au avut loc ciocniri între pa­trioţi şi unităţi ale armatei sai­­goneze. In acelaşi timp, detaşa­mente ale F.N.E. au atacat cu rachete marea bază aeriană a­­mericană de la Bien Hoa, si­tuată la 24 km nord-est de Sai­gon. Acest atac, precizează a­­genţia Associated Press, este al doilea îndreptat împotriva unei baze americane importante din afara Saigonului, în mai puţin de 24 de ore. VIETNAMUL DE SUD. — Baterie F.N. L. antiaeriană in regiunea Ou­­ang Tri, provincia Thua Thien, partea centrală a Vietnamului — ba­terie care a doborit cinci avioane ale S.U.A. Protest oficial al lui U Thant NEW YORK 28 (Agerpres). — Secretarul general al O.N.U., U Thant, l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Irakului la Naţiunile Unite pentru a protesta oficial im­potriva difuzării de către prese şi radioul de la Bagdad a unei de­claraţii atribuite ministrului irakian de interne potrivit căreia U Thant ar fi cerut retragerea trupelor ira­kiene din Iordania. Un purtător de cuvint al O.N.U. a declarat că U Thant ,,nu a adresat niciodată o asemenea cerere guvernului ira­kian". Agenţia France Presse menţio­nează că este pentru prima oară cind U Thant adresează un protest oficial guvernului unei țâri mem­bra a O.N.U. dualitatea internaţională COMUNICAT­iom­ IUGOSIAVO­LIBANEZ BELGRAD 28 (Agerpres). — In comunicatul comun cu privire la vizita preşedintelui Josip Broz Tito în Libia se arată că manifestările tot mai frecvente ale politicii de pe poziţii de forţă, presiunile şi sfere­le de influenţă, amestecul în trebu­rile interne ale altor ţări împovă­rează intr-o mare măsură relaţiile internaţionale şi ameninţă pacea în lume. Se subliniază, de aseme­nea, necesitatea ca Marea Medi­­terană să devină o zonă a păcii şi securităţii şi a fost condamnată politica colonialismului, precum şi toate formele de hegemonie şi a­­suprire. Cele două părţi au căzut de a­­cord asupra necesităţii de a se depune eforturi pentru întărirea in­dependenţei popoarelor, pe baza dreptăţii şi egalităţii în drepturi şi în conformitate cu principiile ne­amestecului în treburile interne a­­le statelor şi respectării suverani­tăţii şi integrităţii lor teritoriale. Examinînd relaţiile dintre Libia şi Iugoslavia, cele două părţi au constatat cu satisfacţie dezvolta­rea cu succes a colaborării eco­nomice, precum şi existenţa unor posibilităţi reale de dezvoltare a tuturor aspectelor colaborării pe plan politic, economic, tehnico­­ştiinţific şi cultural. Sesiunea Consiliului Ministerial al O. U. A. ADDIS ABEBA 28 (Agerpres). — In cadrul lucrărilor de sâmbătâ ale sesiunii Consiliului Ministerial al O.U.A., deschisă vineri în capitala Etiopiei, secretarul general al Or­ganizaţiei Unităţii Africane, Diallo Telli, a prezentat un amplu raport asupra situaţiei ţărilor continentu­lui negru. Referindu-se la problemele ţări­lor aflate încă sub dominaţia co­lonială, Diallo Telli a recomandat o „acţiune unită" la nivel naţio­nal, regional şi continental, pen­tru eliberarea teritoriilor africane din sudul continentului. El s-a re­ferit, în acest sens, la Rhodesia, Republica Sud-Africană, Namibia (teritoriul Africii de sud-vest încor­porat în prezent, în mod abuziv, de către autorităţile de la Pretoria în teritoriul R.S.A.), coloniile portu­gheze Angola, Mozambic şi Gui­neea Bissau, precum şi Sahara spaniolă şi coloniile franceze Dji­bouti (Somalia franceză) şi Insulele Comore. El a insistat însă asupra nece­sităţii analizării căilor şi mijloace­lor de extindere a unui ajutor e­­fectiv acordat popoarelor africane exploatate încă de colonialişti. Tel­li a acuzat cu acest prilej ţările membre ale N.A.T.O. care contri­buie la întărirea potenţialului eco­nomic, financiar şi militar al R.S.A., Rhodesiei şi Portugaliei, încurajîn­­du-se astfel să-şi menţină domi­naţia în Africa. Secretarul general a criticat tot­odată O.U.A. pentru eşecul înre­gistrat în încercările de aplicare a hotârîrilor politice, diplomatice, e­­conomice şi militare adoptate în trecut. In încheiere, el a cerut mi­niştrilor de externe participanţi la conferinţă să aprobe fără modifi­cări bugetul pe anul 1970—1971 al organizaţiei, care se ridică la 2.575.000 dolari , cu 6,7 la sută mai mare decit cel precedent. El nu include însă fondurile destina­te sprijinirii mişcărilor africane de e­­liberare, care urmează să fie com­pletate prin contribuţia ţârilor mem­bre. ITALIA Tentativa premierului Mariano Rumor de a forma un guvern de centru­­stînga a eşuat ROMA 28 (Agerpres).­­ Premie­rul desemnat Mariano Rumor a re­nunţat sîmbâtă seara la mandatul încredinţat de preşedintele Repu­blicii Italiene, Giuseppe Saragat, de a forma un nou guvern. El a a­­dus la cunoştinţa şefului statului că eforturile sale de a reconstitui coaliţia de centru-stînga, compusă din democrat-creştini, socialişti, so­­cialişti-unitari şi republicani, nu au fost încununate de succes. Un co­municat al Preşedinţiei Republicii anunţă că şeful statului va reînce­pe luni consultările cu liderii par­tidelor politice, în vederea solu­ţionării crizei de guvern. Aşadar, după trei săptămîni de consultări şi tratative între cele patru partide de centru-stînga, Italia revine într-o situaţie de acu­tă incertitudine politică. Observa­torii se aşteaptă ca preşedintele să însărcineze o altă personalitate democrat-creştină cu misiunea de a încerca formarea unui nou gu­vern. Se menţionează în acest sens numele actualului ministru de ex­terne, Aldo Moro, al actualului mi­nistru al trezoreriei, Emilio Colom­bo, şi al fostului ministru, Giulio Andreotti. Rămâne însă o chestiune deschisă: pe ce fel de majoritate parlamentară se va putea sprijini un nou guvern. Eşecul misiunii încredinţate lui Mariano Rumor determină pe ob­servatori să aprecieze că şansa organizării unor alegeri parlamen­tare înainte de termen a devenit acum mai mare. Dacă președintele nu va reuși să găsească un pre­mier care să poată forma guver­nul, atunci el nu va avea altă po­sibilitate decît de a chema corpul electoral la urne. Astfel de alegeri ar fi prima consultare electorală înainte de termen din Italia post­belică. Hotărîrea Curţii de apel de la Chicago CHICAGO 28 (Agerpres). — Curtea de apel de la Chicago a hotă­rit să elibereze sub cauţiune pe cei şapte pacifişti condamnaţi pentru participarea la demonstra­ţiile antirăzboinice care au avut loc în vara anului 1968 în Statele Unite. O măsură similară a fost luată şi în ceea ce priveşte pe cei doi avocaţi ai apărării, condam­naţi şi ei pentru „injurii aduse ju­riului". Cauţiunea a fost fixată pentru primii la 25.000 de dolari fiecare, iar pentru ceilalţi la cîte 15.000 de dolari. Verdictul tribunalului de la Chi­cago în acest proces a stîrnit o puternică indignare în rîndul opi­niei publice americane, al unor personalităţi politice şi cercuri ju­diciare. Numeroase manifestaţii de protest s-au desfăşurat în mai mul­te oraşe americane. Participanţii la aceste demonstraţii au cerut a­­nularea sentinţei pronunțate împo­triva pacifiştilor americani. In discuţia parlamentului indian DELHI 28 (Agerpres). — Guvernul Indiei a repus în dis­cuţia parlamentului proiectul de lege cu privire la naţionalizarea a 14 bănci străine. Aceste bănci, dispunînd de un capital de 500 milioane rupii, au fost naţionaliza­te la 19 iulie anul trecut. Proiectul de lege iniţiat de guvern a fost a­­probat de către parlament. Sub presiunea partidelor politice de dreapta, Swatantra, „Jean Sangh" şi a aripii de dreapta a partidului Congresului naţional indian — or­ganizaţii politice care reprezintă­­ interesele marelui capital — , Curtea Supremă a invalidat pro-­­ iectul de lege guvernamental, mo-­­ tivind că are prevederi discrimina­torii faţă de depunători. Naţionalizarea celor 14 bănci, declara premierul Indira Gandhi, este îndreptată spre limitarea in­fluenţei monopolurilor indiene şi dezvoltarea continuă a economiei naţionale, îndeosebi a sectorului de stat. III Astăzi, alegeri legisla­tive în Austria VIENA 28.­­ Corespondentul Agerpres, P. Stăncescu, transmite: Duminică au loc în Austria ale­geri legislative pentru reînnoirea celor 165 de mandate în Consiliul Naţional (Camera Deputaţilor). Pe listele electorale sunt înscrişi 5.045.714 de cetăţeni. Pentru ac­tualul scrutin, şase partide şi-au prezentat candidaţi în toate cele 25 circumscripţii electorale. La alegerile din 1966, cele 165 de locuri ale actualului parlament au fost repartizate astfel: Partidul Populist — 85 de mandate, Parti­dul Socialist — 74, Partidul Libera! — 6. Partidul Populist şi-a axat în­treaga sa campanie electorală în vederea reeditării succesului din 1966, adică obţinerea majorităţii absolute şi preluarea în continua­re a răspunderii guvernamentale integrale. După cum se ştie, în ur­mă cu patru ani, Partidul Populist a format, pentru prima oară în is­toria postbelică, un guvern mono­­color, sub conducerea cancelaru­lui Josef Klaus. Liderii populişti au susţinut că acest experiment a dat rezultate superioare celor obţinute de cabinetele marii coaliţii, forma­te timp de 21 de ani de populişti şi socialişti. La începutul campa­niei electorale, Partidul Socialist a revendicat şi el majoritatea ab­solută, prezentind alegătorilor un vast program de guvernare. Spre sfîrşitul campaniei însă, preşedin­tele P.S.A., Bruno Kreisky, candi­datul acestui partid pentru funcţia de cancelar, a luat tot mai des în considerare şi eventualitatea unei „mari coaliţii". Partidul Libe­politice şi economice a Austriei. 1 Sfîrşit de campanie electorală în Guatemala CIUDAD DE GUATEMALA 28 (Agerpres).­­ Duminică, în Guatemala au loc alegeri generale, eveniment precedat de o campanie electora­lă marcată printr-o serie de ac­ţiuni teroriste ce au creat o atmo­sferă de tensiune. Armata a luat măsuri severe de precauţie pentru a evita declanşarea a noi acte de violenţă, asemănătoare atentatului săvîrşit zilele trecute la Ciudad de Guatemala, unde au fost ucise trei persoane, inclusiv un candidat pentru congres al Partidului revo­luţionar de guvernămînt. Un nou element de natură să agraveze at­mosfera de tensiune a intervenit vineri noaptea, cînd a fost răpit ministrul de externe, Fuentes Mo­her. Cei 600.000 de cetăţeni înscrişi pe listele electorale sunt chemaţi să desemneze pe noul preşedinte al ţării pentru următorii şase ani. Urmează să fie aleşi, de aseme­nea, membrii Congresului şi ai consiliilor orăşeneşti. Pentru postul de preşedinte candidează Mario Fuentes Pieruc­­cini, fost ministru de finanţe, re­prezentant al Partidului revoluţio­nar de guvernămînt, colonelul Carlos Arana Osorio, din partea Mişcării de eliberare naţională, şi economistul Jorge Lucas Caballe­ro, desemnat de Partidul demo­­crat-creştin. Alegerile se vor desfăşura în prezenţa unui grup de observatori din partea Organizaţiei Statelor Americane. Situaţie din S­I Lesotho se agravează ECHIPAJUL NAVEI SPAŢIALE „APOLLO-12“ LA BUCUREŞTI (Urmare din pag. 1) cea mai înaltă distincţie a Consi­liului Naţional al Organizaţiei pio­nierilor — Medalia „Cutezătorii" — ce se conferă pentru acte de înal­tă bravură. In continuare, astronauţii ame­ricani au vizitat Institutul politeh­nic, unde au fost salutaţi cu căl­dură de prof. dr. docent George Bălănescu, membru corespondent al Academiei, rectorul institutului, şi de Nicolae Irimie, preşedintele Uniunii Asociaţiilor studenţeşti din Centrul universitar — Bucureşti. Studenţii ii primesc cu îndelungi aplauze. In holul mare al noii con­strucţii a Institutului, rectorul pre­zintă astronauţilor macheta an­samblului de clădiri ce alcătuiesc impunătorul edificiu universitar, veritabil avanpost al învăţămîntu­­lui tehnic superior din ţara noas­tră. Astronauţii iau apoi parte la o întîlnire cu studenţii bucureşteni, cărora le-au răspuns la numeroa­sele întrebări privind performanţele navei care i-a purtat în expediţia lor selenară. La sfîrşitul vizitei, oaspeţilor li s-a înmînat placheta comemorati­vă a împlinirii unui secol şi jumă­tate de învăţămînt tehnic în limba română. (Agerpres) ■ Sîmbâtă după-amiază, astronau­ţii americani Charles Conrad, Ri­chard Gordon şi Alan Bean s-au întîlnit în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România cu oameni de ştiinţă, cu ziarişti din presa centrală, de la Radiotelevi­­ziune şi corespondenţi ai presei străine. Preşedintele Academiei Republi­cii Socialiste România, acad. Mi­ron Nicolescu, a salutat pe astro-­ nauţi şi i-a prezentat participanţi­lor. In deschiderea intîlnirii a fost rar a optat de la începutul cam­paniei electorale pentru „miza coaliţie" cu P.P.A., declarîndu-se adversar al oricărei formule de co­laborare cu socialiştii. Din acest moment, disputa politi­că s-a concentrat tot mai mult a­­supra avantajelor şi dezavantajelor diferitelor formule guvernamentale.­­ Ce efecte vor avea toate aceste­­ eforturi propagandistice se va afla “ abia după cunoaşterea rezultate­lor scrutinului de duminică. Sigur este că raportul între cele trei partide reprezentate pină acum în parlament, nu va fi substanţial schimbat, întrucît fiecare din ele dispune de un potenţial electoral destul de stabil. In ultimele zile ale campaniei electorale, cele trei partide repre­zentate în parlament au abordat­­ spaţiale în Oceanul Pacific. Fil­­şi unele aspecte ale politicii ex- i mu, a fost comentat de cei trei as­­terne. Foştii parteneri m „Marea tronauţi şi a stîrnit viul interes al coaliţie guvernamentala şi-au re-­­ participanților, vendicat paternitatea a ceea ce 1 . s-a realizat pozitiv in domeniul . In c.°"t,TMar.e‘ oaspeî" °“ r°f' politicii externe a Austriei. Nimeni | pu"s -ntrebanlor puse. In Statele însă nu a atacat orientarea de * ^mte, a spus, printre altele, Char­bază a acestei politici și nu a ce- B leSrC°nrad­ .pr09r,amul spa*'al . c i • R cistigat un loc binemeritat prin rut modificarea ei. S-a desprins, ir.,­­ , . ., . , , p ... r . ■ faptul ca el contribuie a forma­dimpotriva, un consens unanim in _ r . . .. . , I rea unei tehnologii necesare in ceea ce priveste necesitatea de a |_____, c. . , ,, .. . , . ■ numai Statelor Unite, ci si urmi se continua eforturi e pentru men- _ . . . n .. Y .. , ... , M I întregi. Daca am menţiona numai ţinerea unor relaţi, bune cu toate I fa de telecomunicaţii , me_ state e, pentru a promova iniţiative ■ teo . Qr f. suficient ‘ * menite sa consolideze pacea şi­­ ce beneficii mu obţinem de securitatea in europa şi in lume. 0 . . D I r­ ? I ». . 0 pe acum de pe urma programului Partidul Comunist a desfăşurat spatta| o campanie susţinută în apărarea | ’ intereselor oamenilor muncii, a in- B Suntem angajaţi mn prezent in­dependenţei şi neutralităţii ţării, B­­TM" prog­ram de transporturi spu­­a înnoirii şi democratizării vieţii ! ţiale a­l carui punere punct va­­ prezentat un film în culori cu ima­gini din timpul zborului lor spre dara cel puţin trei ani. Aceasta ne­­ va da posibilitatea să plasăm pe orbită nave la un cost de 10 ori !­i mai mic decît cel prezent, deci, cu alte cuvinte, vom transforma pro-B gramul spaţial într-un program rentabil din punct de vedere eco-­ nomic. Vom avea astfel posibilita­tea să ajungem cu uşurinţă pe orbita terestră, ceea ce ne va per­mite în cele din urmă să populăm poate şi Luna, dacă vrem. Costul acestui program este atît de re­dus, îneît ne va permite să trans-I I portam orice pe Lună, inclusiv apă MASERU 28 (Agerpres). — A- i de băut. Vorbitorul a menţionat în continuare alt program, unul din genţiile de presă relatează că în B cele mai interesante pe cale de a statul Lesotho continuă să se a- ■ fi puse la punct, acela prin care graveze situaţia internă ca urmare , un sistem de nave automate şi sa­­u măsurilor de represiune luate de n­­el­iţi cu echipaj uman va putea conducătorilor a informa orice ţară din lume dacă, guvern împotriva partidelor de opoziţie. Astfel, se a- Fi de pildă, recoltele sînt promiţă­­rată că lui Tsepo Mohaleroe, lide- § toare, dacă există nevoie de îngră­­rul Partidului „Matematlou" i s-a - săminte, de apă, fixat domiciliu forţat.­­ Deşi cunoştinţele noastre cresc După cum se ştie, la sfîrşitul Iu- _ în progresie geometrică, cam în a­­nii trecute primul ministru al sta- a­celaşi mod creşte şi costul acestor tului Lesotho, Leahua Jonathan, a programe. Aşa că Statele Unite au declanşat, înainte de a fi cunos-­­ atins o limită în acest domeniu şi câte rezultatele alegerilor pentru “ sunt convins — aceasta este păre- Adunarea legislativă, lupta împo- t rea mea personală — că va fi bi­­triva opoziţiei. Astfel, a fost anulat­ă nevenită participarea altor ţări la scrutinul, suspendată constituţia şi­­ cercetarea spaţială. Nu numai Sta­­instaurată starea de urgenţă pe E­tele Unite dispun de o tehnologie întreg teritoriul ţării. De asemenea,­­ spaţială, mai sunt şi alte ţări care, au fost arestaţi liderii principalei­­ în diferite domenii de specializare, grupări de opoziţie . Partidul dispun de o tehnologie pe care o Congresului. I pot pune la îndemîna acestui pro-Măsurile represive luate la Ma- ■ gram comun pentru realizarea sco­­serii împotriva partidelor de opozi- B purilor despre care am vorbit, ţie, care se pronunţă pentru o a-j |n legătură cu protecţia împo­­devărată independenţă a ţării p­o­triva micrometeoriţilor, Charles opinează comentatorii — evidenţia­ 8 Conrad a arătat că la costume­ză că Lesotho este ameninţat de s'au folosit 14 straturi de material . . . . .­­ .. . I. . . . B plastic extrem de uşor, material pericolul instauram unei dictaturi h t~_ .. . , K _ 0 care a servit şi la crearea unui reacţionare. De nuanţă conserva- _ spaţiu între zona presurizată şi toare şi profund reacţionar, Parti-­­ suprafaţa exterioară a modulului dur naţional guvernamental, con­ g lunar, dus de Leabua Jonathan, benefi-­i Astronautul american a subliniat­­ „­­ apoi că, în urma zborului lor, au d­aza de sprijin activ din partea ^ , , . _ ..... .. . .. , _ , , , n propus, pentru următoarele asele­ Republicii Africii de Sud. Instalarea f nizării introducerea anumitor mo­m­ei dictaturi reacţionare la Mase­ dificări în programele calculatoare­­nu ar da satisfacţie conducătorilor­­ lor care se ocupă de zbor şi în de la Pretoria care urmăresc cu 11 special de momentul aselenizării, .................. .. . .. B pentru a se evita unele inconve­­nce Preţ împiedicarea afirmam I m­entei CQ de pr|dân cantitatea acestui stat în direcţia cuceririi nn foarte mare de praf lunar stîrnit la dependenţei sale economice. la aselenizare: întâlnirea astronauţilor cu oameni de ştiinţă şi ziarişti Lună, al aselenizării şi al activităţii pe suprafaţa selenară, întoarcerii pe Pămînt şi recuperării capsulei La rîndul său, Alan Bean a pre­cizat că praful lunar ar putea con­stitui o problemă serioasă, prin pă­trunderea sa în diferite puncte a­­le echipamentului. De aceea, am propus şi s-au luat măsuri de mo­dificare a echipamentului pentru zborurile următoare, a menţionat el. Am observat că o excursie lu­nară de patru ore nu este excesiv de obositoare. Insă nu s-a făcut de mai multe ori sete în acest timp. De aceea s-a și luat măsura adău­gării unei mici provizii suplimenta­re de apă pentru costumele echi­pajului „Apollo-13". Am propus, de asemenea, adăugirea unei u­­nelte pentru săpat șanţuri, care să pătrundă mai uşor sub stratu­rile de praf de pe suprafaţa luna­ră. In general am fost cît se poa­te de mulţumiţi, atît de costum, cît şi de echipament, şi sînt convins că se poate sta şi activa pe su­prafaţa lunară mai mult de 5 ore. In timp ce ne aflam pe Lună, a spus în continuare Alan Bean, ste­lele erau invizibile pentru noi din cauza strălucirii Soarelui și a e­­fectului de umbrire provocat de vi­zoarele căștilor noastre. Insă pu­team vedea Pămîntul care era cam la 20 grade deasupra noastră la orizont. Era cam de 4 ori mai ma­re decît Luna văzută de pe Pă­mînt. In timp ce ne aflam in mo­dulul lunar puteam vedea stelele pe cer, căci în interior era ceva mai întuneric. Le vedeam şi mai bine dacă ne uitam prin luneta sistemului nostru de navigaţie. II vedeam foarte bine şi pe Gordon trecînd deasupra noastră, cam la fiecare două ore şi ceva, dacă ne uitam cu atenţie. Nava lui arăta cam la fel ca un satelit cînd trece noaptea pe cer deasupra Pămîn­­tului. Nu cred că aş putea spune că am rezolvat aproape în întregime problemele unei călătorii Pămint— Lună—Pămînt — a spus Richard Gordon. Există, de pildă, anumite perturbaţii gravitaţionale în jurul Lunii, pe care încă nu le cunoaş­tem în totalitate. Dacă ne aflăm în jurul Lunii pe o traiectorie aproxi­mativ ecuatorială, traiectoria se modifică, e perturbată şi nu înţele­gem ce provoacă această modifi­care. Referindu-se la eclipsa solară observată la întoarcerea spre Pă­mînt, astronautul a precizat: Ceea ce ni s-a părut ceva deosebit la această eclipsă a fost faptul că banda circulară de lumină din jurul Pămîntului — atmosfera — era segmentată şi nu formată din cercuri concentrice, aşa cum sun­tem­ obişnuiţi să o vedem. Un alt fenomen deosebit de interesant: cînd ne aflam în spaţiul cosmic, partea neluminată a Pămîntului era complet neagră, nu se putea distinge pe ea nici un detaliu, era la fel de neagră şi întunecată ca şi restul spaţiului. In timpul eclip­sei de Soare, pe partea nelumina­tă a Pămîntului am putut vedea în atmosferă fulgere, am putut distin­ge destul de bine conturul Indiei şi percepe mase de nori în atmos­feră. In ce priveşte viaţa pe bordul navei noastre, pot să vă spun că am avut condiţii foarte bune, am avut o mîncare excelentă, ne-am putut odihni şi din cînd în cînd ne-am putut chiar spăla şi băr­bieri. In încheierea întîlnirii, comandan­tul navei „Apollo-12", Charles Con­rad, a spus: înainte de a veni aici eram convinşi că vom fi primiţi prieteneşte, ştiind că ţara dv. ma­nifestă un interes deosebit pentru cercetările spaţiale. Folosim acest prilej­­j psntru a vă mulţumi încă o dată pentru calda ospitalitate şi pentru modul extrem de prietenesc în care am fost primiţi. (Agerpres) Tiparul : întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş. Comanda nr. 344. *40 37? Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 3. Telefoane: 26-88, 26-80 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii.

Next