Steaua Roşie, aprilie 1970 (Anul 21, nr. 75-100)
1970-04-01 / nr. 75
PAJIXA 2 STEAUA ROSIE La izvoarele artei (Ora de dirigenţie) Nu cred că prea mulţi dintre cunoscuţii şi prietenii lui Valeriu P. Vaida şi-l pot imagina pe pasionatul colecţionar etnograf, poet şi autor de cărţi, specialist în istoria şi crearea viorii, şi intr-un alter ego al său, acel de dascăl, de profesor maistru de artă decorativă la Şcoala profesională din Tîrgu-Mureş. M-am dus să văd remarcabila colecţie etnografică şi nu mai puţin remarcabila bibliotecă a pasionatului şi complexului artist, cînd, nu după mult timp, in adevăratul „muzeu etnografic" al profesorului începu o originală oră de dirigense tema: „Arta populară românească de-a lungul veacurilor" prezentată anului III tîmplari-mobilă artistică, solicitată de înşişi elevii clasei, nici că şi-ar fi găsit un mai adecvat loc de desfăşurare. Cu vorba lui profundă şi domoală, profesorul-maistru Valeriu Vaida isi incepu expunerea temei: „Arta populară este originală, poezie pură in expresia ei de simbol a sufletului poporului. Obiectele uzuale au fost primele înfrumusede artistul popular, pornind chiar de la utilitatea lor. Briceagul a fost poate primul instrument sau prima unealtă „specializată" in artă, iar furca de tors a fost poate primul obiect util gospodinei, pe care artistul popular l-a incrustat cu măiestrie. Şi, furca de tors, incrustată cu motive florale , şi avind ca element esenţial soarele, trece prin mina fiecărui elev. Lemnul, continuă profesorul, este materialul care se pretează cel mai bine la prelucrare. Prin iniinile elevilor şi sub ochii lor, care iau contact cu izvoarele artei populare, trece acum un foarte vechi vas de cult din lemn, cu motive vechi dacice. . Expunerea se opreşte apoi la arta icoanelor pe sticlă, la ceramică, totul fiind exemplificat cu ..exponate din „muzeul etnografic" în care se desfăşoară ora. In inegalabila şi originala artă românească a icoanelor pe sticlă a fost subliniată măiestria şi gustul îmbinării culorilor, ca şi tehnica realizării acestora, fiecare centru de creaţie remarcîndu-se prin specificul său. Ceramica a trezit de asemenea un interes deosebit in rîndul elevilor, ea fiind bine reprezentată în colecţia pasionatului profesor. In încheierea originalei ore de dirigenţie, elevii au cerut profesorului lor să le vorbească despre marele Brâncuşi, celebru deopotrivă pentru noi şi omenire, expresia genială a spiritului artistic al poporului român. „E mare, a spus profesorul, pentru că are o operă inegalabilă, şi nu e numai al nostru ci al lumii. Propriile-i gînduri ii caracterizează copleşitoarea personalitate artistică. Brâncuşi spune: „Să munceşti ca un sclav, să fii liber ca un rege şi să creezi ca un zeu". Brâncuşi rămîne mare prin proporţia operei sale, prin izvorul inspiraţiei care a fost elementul folclorului românesc, prin perfecţiunea supremă a expresiei realizată prin tăietura directă in sculptură, denumită astăzi „tăietura Brăncuşi". Nu numai biblioteca dar şi „muzeul" cuprinde mărturii despre marea admiraţie pe care Valeriu P. Vaida o poartă lui Avram Iancu. La cererea elevilor a fost evocată şi personalitatea acestuia. Amintita oră de dirigenţie a fost de fapt o lecţie originală la izvoarele artei, o adevărată lecţie de estetică, de istoria artei populare şi de educare a sentimentului de dragoste faţă de patrie. De altfel, ora despre care am făcut notaţiile de faţă face parte dintr-un ciclu de lecţii de dirigenţie pe tema: „Arta populară românească de-a lungul veacurilor“. C. APOSTOL IIBES. Adunările generale ale salariaţilor, desfăşurate la începutul acestui an în întreprinderile industriale, agricole, de construcţii şi transport, în unităţile comerciale, au constituit cu adevărat tribune de dezbatere a sarcinilor planului pe 1970, de analiză a rezultatelor obţinute in anul 1969. Deşi sarcinile planului pe acest an, la nivelul judeţului, prezintă creşteri substanţiale, faţă de realizările anului trecut, cu 15 la sută la producţia industrială, cu 12 la sută la productivitatea muncii în industria republicană, iar la livrările la export cu 33 la sută, după dezbateri s-a desprins concluzia că există şi se pot crea în continuare condiţii pentru îndeplinirea acestor sarcini, cît şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Faptul că planul pe 1970 a fost mai bine fundamentat faţă de anii precedenţi iar sarcinile lui principale au fost cunoscute şi dezbătute cu aproape 6 luni mai devreme, a creat premisa ca marea majoritate a comitetelor de direcţie şi a ministerelor să soluţioneze din timp unele probleme care condiţionează îndeplinirea planului. Adunările generale ale salariaţilor au făcut o profundă analiză a planului pe care l-a confruntat cu posibilităţile lor, al întreprinderilor. Dezbaterile au stimulat iniţiativa creatoare, spiritul economic al comuniştilor, al majorităţii salariaţilor, care au făcut numeroase propuneri valoroase. Cea mai des parte a participanţilor la dezbateri au criticat descrv lipsurile manifestate in organizarea muncii şi conducerea proceselor de producţie, şi au dat sugestii menite să asigure îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1970. Propunerile s-au referit in special la îmbunătăţirea activităţii de aprovizionare, crearea condiţiilor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului la productivitatea muncii, prin întărirea disciplinei în muncă, folosirea raţională a capacităţilor de producţie şi creşterea indicelui de schimb, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, asigurarea condiţiilor pentru decalarea normală a exportului şi altele. Iată doar cîteva dintre cele peste 2.000 propuneri. La întreprinderea „Metalotehnica" Tg.Mureş, asigurarea la timp a documentaţiilor tehnice şi a materialelor la locurile de muncă pentru normalizarea încărcării maşinilor; la Combinatul textil Sighişoara — înlocuirea coloranţilor pe bază de sulf cu alţii, care să asigure o masă mai fluidă; la întreprinderea ,,Nicovala" Sighişoara — mecanizarea alimentării şi descărcării cuptoarelor de forjă şi a ridicării pieselor grele la maşinile unelte; la întreprinderea „Republica“ din Reghin — întărirea controlului interfazic şi respectarea tehnologiei care să reducă rebuturile cu cel puţin 30 la sută; la întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii s-au făcut propuneri pentru dotarea cu maşini de semănat de precizie şi înfiinţarea de ateliere pentru întreţinerea la secţii. Desigur, propunerile preţioase au fost integrate în planurile de măsuri, a căror traducere în viaţă trebuie să constituie o preocupare de căpetenie a comitetelor de direcţie şi a consiliilor de administraţie. Nu peste tot însă propunerile bune au fost cuprinse în planurile de măsuri tehnice organizatorice, nu în toate unităţile se ţine evidenţa lor. Este necesar ca în fiecare unitate economică să se urmărească cu toată fermitatea felul cum sunt fructificate propunerile salariaţilor, ideile preţioase. Să se cunoască precis care dintre propuneri au fost aplicate, care au rămas pe agenda de lucru pentru perioada următoare. Să se dea un răspuns prompt şi competent fiecărui salariat spre a cunoaşte dacă propunerea sau sugestia lui a fost pusă în valoare. Comitetele şi organizaţiile de partid din întreprinderi sunt chemate să urmărească şi să sprijine comitetele de direcţie în valorificarea propunerilor salariaţilor, să combată spiritul birocratic, atitudinea acelor conducători care au neglijat aplicarea propunerilor bune, sau nu au dat răspuns salariaţilor. Ne apropiem de sfîrşitul primului trimestru al acestui an de muncă — ultimul din actualul cincinal — care prin realizările sale trebuie să formeze o bază temeinică de pornire pentru înfăptuirea sarcinilor social-economice, stabilite de Congresul al X-lea al partidului nostru. Este necesar ca fiecare comitet de direcţie să revadă fără intîrziere planurile de măsuri întocmite, să valorifice propunerile făcute în adunările generale ale salariaţilor, care vizează folosirea mai deplină a rezervelor interne, existente în fiecare întreprindere, să solicite urgentarea sprijinului din partea forurilor tutelare în problemele care cad în competenţa acestora. Desigur, nu este indiferent termenul la care se pune în aplicare o măsură sau alta, chemată să contribuie la creşterea producţiei, raţionalizarea muncii, la ridicarea eficienţei economice. Cu cit se vor transpune mai repede în viaţă măsurile stabilite sau altele ivite pe parcurs şi propunerile făcute cu ocazia adunărilor generale, cu atît mai mare va fi avansul în îndeplinirea sarcinilor economice. Folosirea condiţiilor create încă de la începutul anului, grăbirea aplicării măsurilor dezbătute în cadrul adunărilor generale ale salariaţilor — forul cel mai înalt de docile din unităţile economice — trebuie să constituie preocupările de bază ale comitetelor de direcţie, pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest an şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. economist ION FĂGĂRĂŞAN instructor al Comisiei economice a Comitetului judeţean de partid valorificarea Azi, la Universitatea Lecţia ce se va ţine azi, la ora 18, în cadrul cursului „Legislaţia muncii", are o temă la zi şi de mare interes — „Noul sistem de normare şi salarizare — element fundamental al cointeresării materiale a celor ce muncesc". Expunerea va fi susţinută de Alexandru Keszi, economist, și va avea jole în sala nr. 1 a Casei de cultură a sindicatelor. in nou raion de tricotaje In strada Kossuth Lajos din Tirgu-Mureş (în toporul, fostu,lui magazin „Mobila"), O.C.L. Produse industriale a deschis o nouă unitate pentru desfacerea tricotajelor. Aici au fost puse în vînzare pe lingă alte tricotaje şi circa 10.000 de piese tricotate pentru copii, femei şi bărbaţi. Tricotajele, pulovere, bluze, veste sunt produse de Fabrica de tricotaje „Tricolana“ din Bucureşti. » vai I AS ra «i ub 1fiă — Cum ai petrecut la nuntă, vecine? — La început a fost bine şi frumos, dar spre miezul nopţii tot farmecul nunţii s-a stricat. — Şi de ce? Că doar tinerii s-au pregătit după obicei, cu mîncare şi băutură bună, au avut muzicanţi care ştiu să cînte, vinul l-au adus de pe la Bistriţa, invitaţi mulţi au avut... Atunci ce le-a lipsit nuntaşilor? — Nimic, vecine. Toate au fost pregătite cum se cuvine, aşa cum le place miheşenilor. Dar pe cînd se încinseseră voia bună şi jocul, pe cînd se ciocneau paharele cu vin bun şi se ofereau daruri miresei şi mirelui, ca şi la alte nunţi şi petreceri, au venit nepoftiţi, scandalagiii satului. Din cauza lor, frumuseţea nunţii, buna dispoziţie şi voioşia mesenilor n-au mai fost cum trebuia să fie, adică aşa ca în prima jumătate a nopţii. Scandalagiii şi-au declanşat furia şi nebuniile lor, au ameninţat şi pînă la urmă s-a încins cearta, hărţuiala şi bătaia. Iţi închipui ce a urmat la nuntă după toate acestea: unii au plecat, alţii s-au retras prin colţurile camerelor şi au stat fără chef, cîţiva s-au încăierat cu scandalagiii. Şi uite aşa, din cauza lui Soporan şi Domi, aceşti doi netrebnici ai satului, nu ne-am putut petrece la nuntă după bunele noastre gusturi şi tradiţii. — Oare cînd s-or cuminţi oamenii aceştia? — Nu ştiu, vecine. Is de rîsul satului. Toţi ii blamează, îi ocărăsc, dar degeaba, numai de rele se ţin ... Acest dialog l-am surprins nu demult între doi ţărani din comuna Miheş, intre doi oameni simpli, cumpătaţi la vorbă. Erau indignaţi de comportarea şi faptele nedemne ale celor doi consăteni ai lor: Ioan Soporan şi Domi Doja. Despre aceşti doi scandalagii şi certăreţi de „profesie“, în satul Miheş se discută de multă vreme. Căci nu ar creori, pentru ei nunţile, serile distractive pentru tineret, manifestările culturale de la căminul cultural, şezătorile sînt un fel de prilejuri pentru ultraje contra bunelor moravuri, de tulburare a liniştei, dispoziţiei şi voioşiei. Pentru amîndoi amenda a devenit ceva obișnuit. In fecare an (în ultimii cinci, de pildă), pentru actele lor necivice — scandaluri, bătăi, injurii etc. — au plătit două și trei amenzi. Ba mai mult, Ioan Soporan a fost condamnat o dată pentru asemenea acte, iar acum e din nou „pe rol“ tot pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştei publice. Oare această patimă de a provoca scandal din nimic şi fără motive de unde se trage? Nu ştim. Cert este că, în orice sat unde există asemenea recalcitranţi, lipsiţi de bună cuviinţă, de respect pentru vecinii şi consătenii lor, uneori se petrec fapte cu urmări nedorite de nimeni: distrugeri de bunuri materiale, mutilarea gravă a unor persoane, vicierea atmosferei de bună înţelegere în muncă şi viaţă dintre oameni. Căci scandalagiii, în orice loc acţionează, înainte de a încălca ordinea publică, de obicei îi atrag şi pe alţii, îi conving că au nevoie de ajutorul lor pentru a-şi face „dreptate“. Şi sînt cazuri cînd unii tineri care, pînă ierialaltăieri, cu o comportare civică şi morală demnă, se lasă duşi în eroare de scandalagii, le dau acestora ascultare. Apoi se întîmplă următorul fapt: îi întîlneşti ca pirîţi ori martori în faţa unei comisii de judecată şi chiar într-o sală de judecătorie. Părinţii lor, pentru a-i „apăra“, cheltuiesc bani şi timp, sînt îngrijoraţi. In asemenea momente îşi dau mai mult ca oricînd seama că puterea lor de educație a fost mai slabă decit a scandalagiului de care a ascultat fiul lor. C. CROITORU I A APĂRUT NUMĂRUL 3/1970 AL REVISTEI „PROBLEME ECONOMICE", CU URMĂTORUL CUPRINS : CENTENARUL NAŞTERII LUI V. I. LENIN Lenin şi economia contemporană Discuţie ştiinţifică organizată de Facultatea de economie a Academiei de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu" de pe lingă C.C. al P.C.R. și revista „Probleme economice". Participă: Ivanciu Nicolae- Văleanu, I. Bulborea, Sultana Sută-Selejan, C. Mocanu, Ioan Cristescu, Toader Ionescu (Cluj), C. Moisuc, I. Mărgineanu, Maria Curteanu, T. Postolache, E. Hutira, Florin Balaure, Florin Burtan, C. Olah (Cluj), Rozalia Soare, Matilda Savu, Gh. Badrus, D. Grindea, Em. Dobrescu. Dr. V. Iota : Lupta de idei din jurul reformei agrare din 1945. Mihail Florescu : Funcţia fondului de acumulare în reproducţia lărgită Dr. Constantin Ionescu : Interdependenţa dialectică dintre creşterea economică şi demografică a României. Dr. Alexandru Puiu şi Cristiana Cristureanu: Rolul crescind al cooperării economice in relaţiile Est-Vest. Dr. N. S. Stănescu : Determinări de clasă ale politicii economice a ţărilor capitaliste dezvoltate. DEZBATERI Trăsăturile societăţii socialiste multilateral dezvoltata. Dezbatere ştiinţifică organizată de revista ,,Probleme economice" şi de catedra de economie politica de la Academia de studii economice. Perfecţionarea conducerii colective a întreprinderilor. Anchetă economică organizată de revista ,,Probleme economice". Evaluări critice marxiste asupra gîndirii economice burgheze contemporane. Dezbatere ştiinţifică creată de Facultatea de economie a Academiei-reganii învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu" ,de pe lingă C.C. al P.C.R. şi de revista „Problemei economice . Procesul industrializării ligneul CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE; INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE; SCRISori lâ TRE REDACŢIE; PUBLICITATE. -x. LA CONSULTAŢII: Dr. Maria Stănescu, Jurn. 7 1 ----------------| —________|—__L m^a^aattSSKmiaaSB,h^SStST * Stanley Kramer, regizor preocupat constant de marile probleme care confruntă azi omenirea, abordează din nou o temă de interes major, circumscrisă în aria ideii de libertate și de egalitate între oameni. Subiectul este următorul: Johanna și John hotărăsc să se căsătorească. Firesc — veţi fi tentaţi să spuneţi — de vreme ce tinerii se iubesc. Numai că lucrurile nu sunt atît de simple, pentru că ne aflăm în Statele Unite, iar John e negru, în timp ce Johanna e albă. E drept că părinţii fetei sunt liberali lipsiţi de prejudecăţi şi că şi-au crescut copila învăţînd-o că toţi oamenii sînt egali, că albii nu sînt cu nimic superiori negrilor, dar nici în aceste condiţii lucrurile nu se petrec lin, deşi, pînă la urmă, totul se rezolvă cu bine, spre fericirea îndrăgostiţilor. S-ar părea — şi Kramer a fost acuzat de aceasta — că filmul idealizează situaţia reală, că regizorul vede şi prezentul şi viitorul în culori mult prea trandafirii. Mie mi se pare, dimpotrivă, că filmul demască şi acuză rasismul cu o rară vehemenţă, în ciuda faptului că e lipsit de conflictului, descoperă că are i — ascunse, undeva, în fundul sufletului, fără să știe, fără să-şi dea seama — prejudecăţi, atunci cînd este vorba de căsătoria propriei sale fiice cu un negru — care 'jjs* deasupra nici nu e un nerVu oarecare, ci un savant renumit, 0 personalitate medicală! — dată, deci, ni se dezvăluie cît de de transmis la un înalt nivel rritic, un film cum am dori să vedm cît mai des pe ecranele noatre ZENO FODOR Cinematograful „Arta Ghici, cine vine la te puternice, că acţiunea e pig- enc ”,am infiltrat ideile rasiste mentată permanent de momente cre puternic s-au înrădăcinat de comedie şi că totul se termină cu un happy-end. Pentru că, dacă pină şi un om care a luptat o viaţă întreaga împotriva rasise chiar şi acolo unde ţi se păra exclus să le găseşti, filmul m ai poate fi calificat drept idilic neverosimil. Cît priveşte finafericit, el mărturiseşte incre- Irea lui Kramer In triumful op•niei, raţiunii, bunului simţ, dinţa lui că lumea în care toţi nenii vor fi Intr-adevăr egali , mai e departe nici pentru africani. ’■smonstraţia regizorală e sus;(ită de o echipă de străluciţi reţi, care îşi trăiesc persoana cu totală convingere şi dă / Spencer Tracy şi Katharine nu excelează printr-o mare subtilă a dinamicii sentinlor şi un desăvîrşit rafinan .n selectarea şi folosirea 1115acelor de expresie artistică. ici, cine vine la cină? mi se mari aşadar un film remarcabil, al lui mesaj profund umanist \ \ s Is I s Is espre sine şi arta sa Ultimele aplauze s-au stins. A rămas în sală acea emoţie pe care nu o poate oferi decit arta unui mare artist. Zenaida Pally este o astfel de artistă, care ştie, prin vocea şi prin tehnica ei ajunsă aproape de perfecţiune, să incinte inimile celor care o ascultă. — Cînd şi unde aţi debutat? — am întrebat-o pe artista poporului Zenaida Pally la sfîrşitul concertului simfonic de luni. — Am debutat destul de devreme, încă pe cind eram studentă la Conservatorul din Bucureşti. Am fost angajată la Opera Română înainte de a fi terminat conservatorul şi am cîntat in „Aida", „Rigoletto", alături de Şerban Tassian, Dora Moreanu, Dora Massini şi alţi solişti care, cu timpul, mi-au devenit prieteni şi parteneri de nedespărţit. — Desigur că de atunci aţi avut prilejul să cintaţi alături şi de alţi vestiţi cintăreţi străini. Care din aceştia v-au lăsat cele mai frumoase impresii? — Mi-a plăcut să cint mai ales alături de Mario del Monaco, care este un cîntăreţ formidabil, posesorul unei voci care-l face unul din cei mai mari cintăreţi contemporani şi mi-a făcut o mare plăcere să cint sub bagheta dirijorului Zubin Mehta. — Unde aţi cîntat alături de Mario del Monaco şi în ce operă? — La Siracuza, în opera „Samson şi Daliia", în celebrul Teatru roman, unde au loc atîtea mari spectacole de operă. Imi amintesc că mi-a venit destul de greu să cint atunci în italiană, deoarece abia sosisem din Franţa, unde interpretasem acelaşi rol în limba franceză, apoi publicul acela atît de exigent, partenerii ... în sfîrşit am mai jucat cu el la Bari în „Norma" de Bellini, operă care cred că a constituit şi cel mai mare succes al carierei mele. — De la debut şi pînă in prezent aţi creat o serie de roluri memorabile, aţi dat viaţă unor eroine care au rămas adine întipărite in mintea milioanelor de spectatori. Dintre acestea aş menţiona doar rolurile din: „Carmen", „Iuliu Cezar", „Messias“, „Trubadurul", „Don Carios", „Carmen" şi multe altele. Care dintre acestea ascund rolul dumneavoastră preferat? — Mi-ar fifoarte greu să răspund la această întrebare, întrucit, asemenea unui părinte care îşi iubeşte cu afecţiune egală copiii, artistul nu are voie să aleagă, să prefere un rol altuia, deoarece fiecare e lucrat cu pasiune, cu aceeaşi dăruire. Aş putea spune însă că Bizet a dat un „Carmen" valori nebănuite operei în care, ori de cite ori ai cinta, ai găsi totdeauna ceva nou, ceva ce se mai poate finisa. Şi într-adevăr, aşa trebuie să fie o operă de artă, să posede totdeauna valenţe noi, surse de frumuseţe ascunse care nu pot, fi descoperite decit mereu privir' -le, cum mi se întîmplă de fiecare dată cînd privesc „Venus din Milo", deşi la mine în casă nu e decit o copie. — Această mărturisire mă face să cred că aveţi şi alte pasiuni în afară de muzică. Care sînt acestea? — Mă pasionează pictura şi sculptura, domenii în care de altfel am şi cîteva lucrări, mă ocup in timpul liber cu arta fotografică, filatelia iar în sezonul rece îmi place să patinez. — Şi acum, o ultimă întrebare: Veţi mai reveni la Tîrgu-Mureş? — întotdeauna, cu cea mai mare plăcere. ION CIURDARU Cam puţin pentru un aparat de proiecţie, care a costat cîteva zeci de mii de lei. Trist dar... adevărat. După ce au fost proiectate vreo trei filme, în cele trei luni de vară ale anului 1969, aparatul a fost pus să se „odihnească“. Să fi obosit oare în aşa scurt timp? Nu prea ne vine să credem. Ce este atunci? De cînd nu se mai „dau“ filme, sala mare a căminului cultural este folosită numai pentru nunţi şi alte veselii. (Nu cumva acesta este motivul că nu se mai prezintă filme?). Celelalte săli, ce-i drept mai mici, în care s-ar putea amenaja un club sau aşeza un aparat de radio ori un televizor sunt pline cu scaunele din sala de spectacol. Se înţelege că trebuiau puse undeva, nuntaşii şi ceilalţi participanţi la veselii nu pot dansa pe scaune. E şi normal acest lucru. Nu este tocmai normal insă faptul că s-au redus şi chiar exclus activităţile cultural-educative ce s-ar putea desfăşura la căminul cultural. Pentru aceste motive tinerii din Filea sînt nemulţumiţi. Şi au de ce să fie! S-au declarat însă optimişti. Ne-au scris că ei aşteaptă ca după intervenţia ziarului cei care au datoria să pună această treabă pe „roate“ nu vor aştepta să mai treacă încă o vară. Ar fi prea mult! T.tanasescu AlM MIERCURI, 1 APRILIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Ghici cine vine la cină? (la orele 11, 15, 17,30,30). Select: Femeia îndărătnică. Progresul: Don Juan fără voie. Tineretului: Mărturia. Muncitoresc: Cea mai frumoasă. Flacăra: Vremuri minunate la Spessart. SIGHIŞOARA — Lumina: Valea păpuşilor. Tîrnava. Eclipsa. LUDUŞ — Flacăra: Operaţiunea „Lady Chaplin“. IERNUT — Lumina: Feriţi-vă automobilul. SÂRMAŞU — Popular: Familia noastră trăznită. REGHIN — Patria: Viridiana. Victoria: Marele şarpe. TÎRNAVENI — Melodia: In împărăţia Leului de argint. SOVATA — Doina: La război ca la război. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Alexandru cel fericit. FÎNTlNELE — Patria: Sîngeroasa nuntă macedoneană. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Creola, ochii-ţi ard ca flacăra. Teatru TEATRUL DE STAT (secţia maghiară — ora 20): Cei doi Bolyai. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia română, ora 11: Doi muşchetari şi Ileana Cosînzeana, secţia maghiară, ora 16: Păpuşa şi şoricelul. ’ L Televiziune 18,20 — Exterra ’70. Emisiuneconcurs pentru şcolari (construirea cu promodele); 18,25 — Actul'tal . 7 rrt'Jizicalâ. Repertoriul de operetă al teatrelor din ţară. Conicamuzicală; 18,50 — Desene animate; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Acţiunea „L“ -- legumicultura; 19,30 — Reportaj-ancheta. Oraşul nu doarme niciodată; 20,00 — Şarje de 1 aprilie; 20,15 — Tele-cinemateca. Vin ploile (ecranizare după romanul lui Louid, Bromfield); 21,55 — — Un zîmbet de fetiţă (reportaj filmat); 22,10 — Telejurnalul de noapte; 22,20 — Salonul literar al TV. Radio Tg.-Mureş JOI, 2 APRILIE In limba română: 6—6,30: Jurnal de dimineaţă. Stop! Atenţie la circulaţie! Muzică. Din programul zilei: 18—19,30: Cronica actualităţii. Dansuri simfonice. Reflecţii economice. Noua lege a contractelor. Literatură şi artă. Poşta muzicală. Slujitorii catedrei. Cum valorificai valenţele educative ale obiectului pe care-l predaţi? Cîntece despn patrie. In limba maghiară. 630—7: Emisiunea pe teme agrare. In prag de primăvară. Muzică populară. Din programul zilei. 1630—18: Cronica actualităţii. Arii din opere. Jurnalul tineretului: Primăvară studenţea'--'" In preajma v păşit Lenin. C că. Pe marile lismului. -alea, ci a uzila