Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)

1970-05-03 / nr. 101

anu! XXII. fir. 101 (3.766) Duminică, 3 mai 1970 4 pagini 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI rana­mbe ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1 MAI la Tîrgu-Mureş A plouat, dar Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc s-a sărbătorit cu aceeaşi însufleţire ca pe timp frumos A­dunarea festivă din sala Palatului culturii 1 Mai 1970. Marea sărbătoa­re a solidarităţii şi frăţiei celor ce muncesc de pe toate meri­dianele bâtrînei Terra, întîmpi­­nată într-o atmosferă de puter­nic entuziasm pe întreg cuprin­sul patriei, a constituit un minu­nat prilej de trecere in revistă a realizărilor obţinute de poporul nostru în edificarea noii orîn­­duiri, de reafirmare a voinţei sa­le de a traduce în viaţă neabă­tut hotărîrile istorice ale Con­gresului al X-lea al partidului, de a-şi pune hărnicia şi inteli­genţa în slujba înfloririi scumpei noastre patrii — Republica So­cialistă România, de a milita necontenit pentru întărirea for­ţelor socialismului şi păcii în în­treaga lume. Bătrinul Tîrg de pe Mureş, în­tinerit şi trezit la o viaţă nouă în anii socialismului, a întîmpi­­nat ziua de 1 Mai în straie de sărbătoare. Mii de steaguri roşii şi tricolore, panouri şi lozinci împodobeau clădirile din centrul oraşului şi din cartierele mărgi­naşe. Deşi soarele s-a ascuns după nori, iar ploaia nu vroia să în­ceteze, pe străzile oraşului a domnit o vie animaţie. Marea sărbătoare a muncii şi a primăverii a fost sărbătorită la Tg.-Mureş printr-o entuziastă adunare festivă. Sute şi sute de oameni ai muncii — bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici — şi-au dat întîlnire cu acest prilej in sala mare a Palatului culturii. Sunt prezenţi, la acest mare mi­ting, numeroşi muncitori, ingi­neri, tehnicieni şi funcţionari din întreprinderile şi instituţiile mu­nicipiului, oameni de ştiinţă şi cultură, veterani ai mişcării muncitoreşti, ofiţeri ai forţelor noastre armate, elevi şi studenţi, pensionari, gospodine. Ei au ve­nit aici, la această întrunire fes­tivă, pentru a-şi exprima încă o dată dragostea şi devotamentul faţă de Partidul Comunist Ro­mân şi Comitetul său Central, încrederea lor nestrămutată în politica sa înţeleaptă, clarvăză­toare, hotărîrea fermă de a-şi închina forţele, capacitatea creatoare edificării societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Pe scena Palatului culturii, dominată de drapelele partidu­lui şi statului, se vede inscrip­ţia: „1 Mai". Ea simbolizează munca, capacitatea creatoare a clasei muncitoare, solidaritatea şi frăţia celor ce muncesc. Ora 9,30. In prezidiul adună­rii festive iau loc tovarăşii: Ni­­colae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean; Ioan Benkö, prim-vi­­cepreşedinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean; Ernest Szotyori, Liviu Sebestyén şi Ioan Cozma, secre­tari ai Comitetului judeţean de partid; Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal Tîrgu- Mureş al P.C.R., primarul muni­cipiului, Gheorghe Mihail, pre­şedintele Consiliului judeţean al U.G.S.R.; Kovács György, scrii­tor, Iosif König, Ştefan Prugai, Romeo Pojan, Dorel Popa, mem­bri ai Biroului Comitetului jude­ţean de partid; general-maior Paul Cheler; Susana Gălpăr, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor; colonel Pavel Sălcu­­deanu; prof. dr. docent Gheor­ghe Puskás; prof. dr. docent Ti­­beriu Maros; Naftailă Ciuchină, Ştefan Jakab, Andrei Kiss, se­cretari ai Comitetului municipal Tîrgu-Mureş al P.C.R.; Sigis­mund Izsák, prim-secretar al Co­mitetului municipal Tîrgu-Mureş al U.T.C.; Magdalena Simon, ŞTEFAN NECANIŢCHI (Continuare in pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi, Poporul român sărbătoreşte as­tăzi, împreună cu întreaga omenire progresistă, măreaţa zi de 1 Mai, ziua frăţiei celor ce muncesc de pretutindeni, ziua luptei pentru li­bertate şi o viaţă demnă de epoca pe care o trăim, pentru indepen­denţă naţională, pentru socialism, democraţie şi pace. Trăim această zi de sărbătoare în condiţiile cînd întregul nostru popor înfăptuieşte cu hotărîre şi e­­lan patriotic politica ştiinţifică, clarvăzătoare a partidului de fău­rire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, obţinînd succese re­marcabile în industrializarea socia­listă a ţării, în dezvoltarea şi mo­dernizarea agriculturii, în înflorirea ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, în ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Victoriile obţinute de poporul nostru în anii luminoşi ai vieţii noi sînt o ilustrare vie a superiorităţii socialismului, a capacităţii sale de a asigura progresul şi bunăstarea maselor populare. In dezvoltarea social-politică a societăţii româneşti, Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân a marcat o nouă etapă, stabi­lind cu claritate direcţiile progre­sului viitor al patriei noastre socia­liste. Programul adoptat de Congres se întemeiază pe aplicarea crea­toare a marxism-leninismului la condiţiile concret-istorice, sociale şi naţionale ale României. Acest an încheie actualul cinci­nal, formînd o punte de trecere la înfăptuirea Directivelor Congresului al X-lea al partidului cu privire la dezvoltarea social-economică a ţă­rii noastre în perioada 1971—1975. Obiectivele, sarcinile stabilite de partid pentru această perioadă iz-. vorăsc din posibilităţile şi necesi­tăţile actuale ale­ economiei noastre naţionale. Ele au la bază realizările de seamă obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale. In anul trecut, economia naţio­nală a cunoscut o evoluţie dinami­că, a crescut producţia materială, a continuat procesul de moderniza­re a ramurilor economice, de dez­voltare a ştiinţei, culturii şi artei, de ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Producţia industrială a sporit cu 10,7 la sută faţă de anul anterior şi a fost aproape egală cu producţia obţinută în întreaga perioadă 1951—1956. In primii ani ai cincinalului actual, ritmul mediu anual de creştere la acest indica­tor a fost de 11,9 la sută faţă de 11,4 la sută, limită superioară pre­văzută iniţial. Dezvoltarea rapidă a industriei, care furnizează mijloace tehnice tot mai perfecţionate constituie o premisă fundamentală pentru ca agricultura să ţină pasul cu pro­gresul economic de ansamblu. In anul trecut, în pofida unor condiţii climatice nefavorabile, producţia de cereale boabe a de­păşit cu 17,8 la sută media anilor 1961—1965. După cum a apreciat Plenara din decembrie 1969, pe ansamblu producţia agricolă asi­gură aprovizionarea populaţiei cu produse agro-alimentare, acoperă nevoile economiei naţionale cu produse vegetale şi animale, par­­ticipînd în măsură sporită la crea­rea venitului naţional. Plenarele din decembrie 1969 şi martie 1970 ale Comitetului Cen­tral al P.C.R. au elaborat un com­plex de măsuri pentru dezvoltarea forţelor de producţie în agricultu­ră, perfecţionarea bazei tehnico­­materiale a acestei importante ra­muri pentru asigurarea sporirii producţiei vegetale şi animaliere. Ca rezultat al eforturilor depuse de întregul nostru popor a crescut an de an venitul naţional, şi oda­tă cu aceasta veniturile băneşti ale populaţiei. Recenta hotărîre a conducerii partidului şi statului nostru cu privire la majorarea unor salarii, reducerea şi reaşezarea impozitului pe salarii şi alte veni­turi prevede ca un număr de peste două milioane de salariaţi cu ve­nituri de pînă la 1.200 lei lunar, să beneficieze anual de venituri su­plimentare de aproape un miliard de lei. Prin majorarea salariilor și aplicarea noului sistem de salari­zare, precum și prin aplicarea mă­ (Continuare în pag. a 2-a) Mirt) MMM VISILE RUS PREZIDIUL ADUNĂRII FESTIVE ASPECT DIN SALA ! | Pagina a 3-a: SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI | în oraşele din judeţ ! Declaraţia guvernului Republicii Socialiste România cu privire la situaţia din Indochina Guvernul Republicii Socialiste România a luat act cu adîncă îngrijorare de apariţia unor noi elemente de încordare în regiu­nea Asiei de sud-est. Războiul din Vietnam, dus împotriva po­porului vietnamez nu a luat în­că sfîrşit. In Cambodgia a fost înfăptuită o lovitură de stat re­acţionară. Trupe saigoneze, spri­jinite de aviaţia Statelor Unite au pătruns pe teritoriul acestei ţări. Populaţia civilă este supusă terorii şi masacrelor. In Laos se intensifică acţiunile militare a­­mericane împotriva forţelor pa­triotice. Toate acestea creează noi pe­ricole atît pentru situaţia din Asia de sud-est, cît şi pentru pacea lumii, aduc prejudicii po­poarelor din această parte a lumii în lupta lor pentru apăra­rea libertăţii şi independenţei, pentru dezvoltarea economică şi socială de sine stătătoare. Republica Socialistă România urmăreşte cu simpatie şi se pronunţă neabătut în sprijinul luptei popoarelor pentru elibe­rarea de sub dominaţia impe­rialistă, pentru cucerirea şi apă­rarea independenţei naţionale, pentru afirmarea şi promovarea dreptului lor inalienabil şi in­­prescriptibil de a-şi hotărî sin­gure soarta. Guvernul Republicii Socialiste România a luat cunoştinţă cu satisfacţie de întrunirea conferinţei la nivel înalt a popoarelor din Indochina, la care au participat : delega­ţia poporului cambodgian, con­dusă de Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, pre­şedintele Frontului Naţional U­­nit; delegaţia poporului laoţian, condusă de prinţul Sufan­vong, preşedintele Frontului Patriotic din Laos; delegaţia poporului Republicii Vietnamului de sud, condusă de Nguyen Huu Tho, preşedintele Prezidiului C.C. al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud, preşedin­te al Consiliului Consultativ al Republicii Vietnamului de sud, delegaţia poporului Republicii Democrate Vietnam, condusă de Fam Van Dong, şeful guver­nului Republicii Democrate Viet­nam. Guvernul român îşi exprimă solidaritatea cu cauza dreaptă a acestor popoare, pentru apă­rarea libertăţii, independenţei şi dreptului de a decide de soarta lor şi sprijină obiectivele luptei lor nobile, în conformitate cu principiile fundamentale ale a­­cordurilor de la Geneva. Guver­nul român salută înţelegerea privind hotărîrea popoarelor res­pective de a colabora între ele în apărarea libertăţii şi inde­pendenţei fiecărei ţări, pe baza respectului reciproc, în lupta împotriva agresiunii imperialiste. Manifestîndu-şi îngrijorarea faţă de pericolul pe care îl re­prezintă extinderea conflictelor militare în Indochina, guvernul şi poporul român declară încă o dată că trebuie să înceteze a­­gresiunea Statelor Unite în Viet­nam, să fie retrase trupele a­­cestora şi ale aliaţilor lor din Vietnamul de sud, consideră ne­cesar că trebuie să se pună ca­păt acţiunilor agresive contra popoarelor din această parte a­­ lumii.­­ I Interesele păcii cer­ imperios să se respecte drepturile sacre ale popoarelor la libertate şi­ in­dependenţei, impun ca popoare­le vietnamez, laoţian şi cam­bodgian să fie lăsate să-şi ho­tărască singure, fără nici un amestec din afară, calea dez­voltării lor, să-şi construiască viitorul în conformitate cu inte­resele şi aspiraţiile lor. Guvernul şi poporul român işi reafirmă deplina solidaritate şi întregul sprijin faţă de lupta dreaptă a popoarelor din Indo­china pentru libertate, indepen­denţă şi apărarea fiinţei lor na­ţionale, pentru cauza progresu­lui şi păcii în lume. i Carbidarii . Carbidarii din Tîrnăveni, aceşti oameni pe care-i asemui, în faţa uriaşelor lor cuptoare, jurnalişti­­lor hunedoreni sau gălăţeni, ne-au deprins întotdeauna cu realizări pe măsura încrederii investite, a importanţei lor pen­tru economia naţională. In faţa gurilor de foc nestinse, a cup­toarelor în pîntecele cărora se petrece complexa simbioză a kilowaţilor cu celelalte materiale, carbidarii stau zi şi noapte de veghe elaborind şarjă după şarjă. Cuptorul nr. 4. E întîia zi de mai, proclamată pe întregul glob Ziua solidarităţii celor ce mun­cesc. Cei de la cuptorul 4 se so­lidarizează acestei sărbători prin muncă. Schimbul II al maistrului Dumitru Popa raportează laconic că la predarea serviciului întrea­ga instalaţie a funcţionat irepro­şabil, că planul a fost depăşit cu 11 tone de carbid, că calitatea, exprimată în acetilena rezultată din fiecare kilogram de carbid, a fost cu 5,7 litri peste indicele planificat. Satisfacţie generală. Şeful de echipă Gheorghe Danan şi ceilalţi „ortaci“ din schimb, printre care Emeric Antal, Au­gustin Szász şi Nicolae Grofa — recunoscuţi pentru priceperea lor — îşi şterg cu gesturi reflexe sudoarea obrajilor. Abia acum începe şi pentru ei sărbătoarea. La grupul de cuptoare 1—3 stă­­pîneşte acelaşi freamăt al unei activităţi creatoare, aceeaşi hotă­rîre ca în această zi de întîi Mai realizările să depăşească obişnui­tul, simbolizînd recunoştinţa car­­bidarilor faţă de partid care a­­cum un sfert de veac a deschis României drumul luminos de as­tăzi. „Mai mult carbid şi de cea mai bună calitate“ — este che­marea şi dorinţa tuturor. Mais­trul Gheorghe László, conducăto­rul schimbului I de la cuptorul 2, îşi face ultimele socoteli, pare puţin nemulţumit, dar totuşi la cele trei cuptoare în această zi planul a fost depăşit cu 3 tone de carbid. îşi spune, poate că, desigur, în întrecere cîştigă cei mai buni. Dar, gîndindu-se la oa­menii săi, printre care Török Ioan, Teodor Raţiu, Bistoc Domi­nic, spune că „bătălia“ încă nu s-a sfîrșit, ea continuă pînă cînd vor putea raporta primii că pla­nul pe întregul an a fost realizat înainte de termen. M. BARDASANU (Continuare în pag. a 2 a) LA FOCURILE NESTINSE ALE MUNCII 1 5 1 V I,s Is

Next