Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)
1970-05-03 / nr. 101
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI ÎN ORAŞELE DIN JUDEŢ la sighişoara încă în zorii zilei, în cîntecul fanfarelor care vestesc marea sărbătoare a celor ce muncesc de pretutindeni, oamenii muncii din bătrînul şi mereu tînărul nostru oraş, încadraţi în coloanele muncitorilor de la Combinatul faianţă-sticlă. Combinatul textil, Fabrica „Nicovala", „7 Noiembrie", intelectuali, tineri şi vîrstnici, se îndreptau spre sala „Mihai Eminescu" pentru a participa la mitingul organizat în cinstea marii sărbători. Cu voie bună şi cu simţul datoriei împlinite, oamenii muncii români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, raportează partidului realizarea şi depăşirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai. Rezultatele obţinute în întreprinderi precum şi în celelalte unităţi socialiste din municipiul Sighişoara ilustrează ataşamentul profund faţă de politica partidului, convingerea fermă de a da viaţă hotărîrilor elaborate de Congresul al X-lea al partidului. Mitingul este deschis de tov. Lázár Eroftei, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor, care dă cuvîntul tovarăşului Vaier Giurgiu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. In cuvîntarea sa, vorbitorul arată că: „desfăşurînd o muncă plină de abnegaţie colectivele de oameni ai muncii români, germani şi maghiari sub conducerea organizaţiilor de partid , au realizat cu succes planul şi angajamentele luate în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, dînd peste plan, pe primele 4 luni ale anului, o producţie globală industrială în valoare de 7 milioane lei, o producţie marfă vîndută şi încasată de aproape 9 milioane lei, aproape 2 milioane lei economii la preţul de cost şi 3 milioane lei beneficii peste plan. La aceste rezultate se mai adaugă contribuţia cetăţenilor la înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşului, realizînd prin muncă voluntar-patriotică lucrări în valoare de 5,3 milioane lei. In acordurile Internaţionalei, în ovaţii calde pline de recunoştinţă faţă de partid, de conducerea sa, mitingul a luat sfîrşit. Programul artistic a fost susţinut de formaţiile de dans, taraful şi soliştii de muzică populară ale Casei de cultură din localitate. In după-aamiaza zilei şi în 2 mai sighişorenii au vizionat spectacole la cluburile ..6 Martie" şi C.F.R , prezentate de formaţiile artistice din întreprinderile şi instituţiile municipiului Sighişoara. VASILE KLAUS LA REGHIN La Reghin a devenit o tradiţie ca semnalul începerii festivităţii de 1 Mai să fie dat de fanfara C.P.L. Incepind cu ora 6 dimineaţa, pasionaţii instrumentişti ai acestei prestigioase formaţii au străbătut principalele artere ale oraşului, interpreted marşuri muncitoreşti. Rînd pe rind, ferestrele s-au deschis şi alături de frontispiciile clădirilor îmbrăcate în haine de sărbătoare şi coloritul încîntător al florilor din pervazuri, i-au intîmpinat fluturări de mîini şi chipuri zîmbitoare. Voioşia oamenilor la această oră matinală exprima bucuria pe care o poate avea doar omul vremurilor de azi, cel care se bucură din plin de toate libertăţile şi bogăţiile oferite cu dărnicie de patria noastră socialistă. Recunoscători Partidului Comunist Român — iniţiatorul şi conducătorul încercat al victoriilor obţinute de poporul român în mai bine de un sfert de veac de viaţă liberă — oamenii muncii din Reghin, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, uniţi în gînd şi faptă, au reuşit prin eforturi comune, aşa cum subliniatov. Ioachim Haţegan, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului, în cuvîntarea rostită la mitingul organizat în sala de festivităţi a Casei de cultură , „să-şi aducă contribuţia meritorie la creşterea avuţiei naţionale, în dezvoltarea cantitativă şi calitativă a activităţii economice, în primul trimestru, unităţile industriale din Reghin şi-au îndeplinit prevederile planului in proporţie de 102,4 la sută la producţia industrială globală şi 103,6 la sută la producţia marfă vîndută şi încasată". Este demn de remarcat că oamenii muncii din oraş, încadraţi în marea întrecere declanşată la începutul anului, şi-au îndeplinit toate angajamentele luate în cinstea marii sărbători — 1 Mai. Aceste succese sunt garanţii de nădejde în îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe 1970. In continuare, trecînd în revistă transformările importante care au avut loc în ţara noastră în anii puterii populare, vorbitorul a arătat că oraşului Reghin i s-au adăugat an de an noi valenţe ale vieţii economice şi sociale moderne: blocuri de locuinţe, şcoli, spaţii comerciale, unităţi sanitare, fabrici — ultima, cea de P.A L. a intrat în funcţiune la începutul acestui an. Adunarea populară din Reghin a constituit o caldă, entuziastă şi plină de recunoştinţă manifestare faţă de grija părintească a P.C.R., pentru fiecare om al muncii, o manifestare de frăţie şi solidaritate internaţională cu toţi oamenii muncii de pe glob care luptă pentru libertate, independenţă naţională, socialism, destindere şi pace în lume. Adunarea la care a participat un numeros public s-a încheiat cu un bogat şi reuşit program artistic, remarcîndu-se îndeosebi corul cadrelor didactice al Şcolii generale nr. 1, formaţiile de dansuri populare româneşti şi maghiare ale cooperativei „Progresul" şi U.E.L., precum şi orchestra şi soliştii vocali de muzică populară a Casei de cultură. In plăcuta companie a manifestărilor artistice, a sticlelor cu bere şi vin, a grătarelor şi mititeilor, abundente în toate localurile publice sau a frumuseţii priveliştilor oferite de o excursie prin ţară, oamenii muncii din Reghin au petrecut minunate zile de maial. AUREL CÂMPEANU LA SOVATA Şi oraşul Sovata a îmbrăcat în cinstea zilei de 1 Mai veşminte de sărbătoare. Pretutindeni fluturau drapele roşii şi tricolore, numeroase lozinci salutau partidul şi conducerea sa, pe toţii oamenii muncii. Dimineaţa, la ora 9, a avut loc la căminul cultural adunarea festivă cu care prilej au luat cuvîntul tovarăşii Petru Cotîrlan, vicepreşedintele Consiliului popular local şi Szász Elemer, secretarul consiliului. Vorbitorii au relevat, in limbile română şi maghiară, însemnătatea zilei de 1 Mai, care în anul acesta a fost sărbătorită pentru a 80-a oară de către oamenii muncii de pretutindeni. După-amiază au avut loc manifestări sportive în sala de gimnastică a complexului sportiv și pe terenul de popice. In localul căminului cultural localnicii au petrecut împreună pînă noaptea tîrziu. In ziua de 2 mai, Comitetul U T.C. din localitate şi Biroul de turism au organizat excursii pe Bucin, pe valea Sebeşului şi in alte părţi. Peste tot in satele judeţului oamenii l-au aşteptat pe 1 Mai. Nu cu lăute şi dans, ci cu mînecile suflecate şi cu fruntea dogorind de sudoarea muncii. — Munca este izvorul vieţii şi a! fericirii noastre, înţeleaptă vorbă. Mi-a spus-o badea Ion Milăşan, care la 70 de ani ai săi o crede încă stăruitor şi o urmează cu toată fiinţa şi puterile lui. O urmează mii şi mii de ţărani din satele noastre, mai vîrstnici şi mai tineri deopotrivă, I-am văzut pe elevii din Pogăceaua, roind ca albinele harnice pe pajiştea cooperativei, înarmaţi cu sape şi alte unelte asudau luptînduse cu rugii şi scaieţii, cu muşuroaiele cîrtiţelor, cu tot ce intîlneau în cale. Era o muncă utilă colectivităţii. — Acesta este darul nostru de 1 Mai. Daruri de 1 Mai au fost pregătite peste tot. In fiecare sat, în fiecare casă s-a făcut ceva deosebit pentru sărbătoare. Pe cooperatorii din Deal, din Găneşti şi Corneşti, sate înşirate pe frumoasa vale a Tîrnavei, i-am găsit adunaţi ciorchine, cu satele, zorind plantatul arioilor de viţă de vie. Şi nu cîte o miedouă, ci cîte un milion în fiecare cooperativă. Milioanele de viţe de vie de aici vor îmbrăca dealurile sterpe ale judeţului. Soarele verilor şi toamnelor ce vor urma se va răsfăţa jucăuş în boabele strugurilor, iar mus • ••••••••••••• Darul satului • ••••••••••••• tul va curge din belşug în budane. — E darul lor de 1 Mai. Daruri pentru sărbătoarea muncii, i-am văzut pe mecanizatorii din Sărmaşu, vreo 30 la număr, brăzdind ogoarele colectivei, luptînd fără să-şi cruţe forţele pentru a termina semănatul porumbului pe 780 de ha. Lucrarea este mare şi grea, dar importantă pentru recoltă, pentru belşug. Grăbeau terminarea însămînţării porumbului şi cei din Cheţani, din Zau, din Şăulia şi din alte sate. — Totul în dar întîiului de mai. Cooperatorii din Rîciu au început şi ei un lucru mare: înfiinţarea unei îngrăşătorii de tip industrial cu o capacitate anuală de 10.000 de miei. Meşterii nu-şi acordau nici o clipă de răgaz. Fiecare ştia obiectivul întrecerii, să predea cît mai repede construcţiile pentru populare. Este un dar pentru sărbătoare, un dar pentru ei. Inginerul Crahmaliuc ne-a calculat la repezeală că valorificarea mieilor, in toamnă, va aduce în seifurile cooperativei aproape 5 milioane. O avere frumoasă, o răsplată meritată a muncii şi cutezanţei. — O închinăm, ne spun meşterii, sărbătorii muncii. Sărbătoarea muncii, a bilanţurilor şi planurilor de mai mult şi mai bine în viitor, este a noastră a celor care dorim ca satul nostru, oraşele şi întreaga ţară să fie mereu mai frumoase şi mai îmbelşugate. Ei îi închină azi oamenii tot ce au realizat mai frumos, mai trainic. M. BÂLDEANU LA TIRNAVENI încă din ajunul zilei de 1 Mai, oraşul Tîrnăveni era îmbrăcat în straie de sărbătoare. Pretutindeni, steaguri roşii şi tricolore fluturau în adierea vîntului primăvăratic, lozinc, salutînd Partidul Comunist Român, Comitetul său Central, patria noastră scumpă — Republica Socialistă România. Ploaia care a căzut în tot cursul nopţii şi în dimineaţa zilei de 1 Mai a împiedicat ţinerea mitingului pe stadionul „23 August". Cu toate acestea, peste 8.500 de oameni ai muncii din oraşul Tîrnăveni au participat la adunările festive care au avut loc in întreprinderile şi instituţiile oraşului. La acestea au luat cuvîntul membri ai biroului Comitetului orăşenesc de partid. La Combinatul chimic, despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tov. Ironim Buda, primsecretar al Comitetului orăşenesc de partid, la Fabrica de geamuri tov. Boltai Árpád, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, la Casa de cultură , unde au fost prezenţi oameni ai muncii din mai multe întreprinderi şi instituţii, a vorbit tov. Teodor Mihu, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, la Fabrica „Hercules" a vorbit tov. Simion Man, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor, iar la întreprinderea de industrie locală şi întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă au vorbit tov. Ştefan Olteniu, şi respectiv Ştefan Lucaci, vicepreşedinţi ai Consiliului popular orăşenesc. Scoţînd în evidenţă succesele obţinute în cinstea Zilei internaţionale a celor ce muncesc, vorbitorii au arătat că pe primele 4 luni ale acestui an colectivele de muncă ale întreprinderilor industriale din oraşul Tîrnăveni au îndeplinit planul producţiei globale în proporţie de 101,1 la sută, dîndu-se produse peste plan în valoare de 5 milioane de lei şi un beneficiu peste cel planificat în valoare de peste 10 milioane lei. La obţinerea acestor rezultate o contribuţie de seamă au adus colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Combinatul chimic, Fabrica de geamuri, Fabrica „Hercules”, întreprinderea de industrie locală, întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă, cooperativele meşteşugăreşti „Tehnolemn" şi „Prestarea", şantierele de construcţii şi altele. Au fost evidenţiate în mod deosebit colectivele de muncă ale Fabricii de geamuri şi Fabrica „Hercules", care, pentru rezultatele remarcabile obţinute în întrecerea socialistă în anul 1969 au obţinut diplome de întreprinderi evidenţiate pe ramură, iar cooperativa „Tehnolemn" a obţinut steagul roşu de cooperativă fruntaşă pe ţară în ramura lemn-chimie. In încheiere, participanţii la adunările festive au trimis telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal. In telegrame se arată că muncitorii, inginerii, tehnicienii, oamenii muncii din toate sectoarele de activitate, însufleţiţi de măreţul program de dezvoltare a patriei noastre trasat de cel de-al X-lea Congres al partidului, sunt hotărîţi să-şi pună întreaga lor putere şi capacitate de minică în slujba înfăptuirii cu succes a sarcinilor ce le revin, pentru ridicarea ţării noastre pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei. IONIŢA POPA I s s I N I \ I I S Is I s * s Is Is I D s *sI sIsIsIsI I s I s Is Is IN I I N I S *s I n s Is Is I s s *s Is I \ IN l s ADENDA Cinema DUMINICA, 3 MAI TG.-MURES — Arta: Mireasa era în negru. Select: Ultima dragoste. Progresul: Noapte cu ceaţă.Tineretului: Prea mic pentru un război atit de mare. Unirea: Prințul negru. Muncitoresc: Eddie Chapman, agent secret. Flacăra: Apoi s-a născut legenda. SIGHIŞOARA — Lumina: Cînd se aud clopotele. Tîrnava: Iconostas. LUDUŞ— Flacăra: Omul cu ordin de repartiţie. IERNUT — Lumina: Paria. SÂRMAŞU — Popular: Corabia nebunilor. REGHIN — Patria: Simpaticul domn „R“. Victoria: Discuţie bărbătească. tîrnăveni — Melodia: Balada pentru Măriuca. SOVATA — Doina: Să trăim pînă luni. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Titanic vals. FlNTÎNELE — Patria: Prinţesa tristă. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Bărbaţii în deplasare. LUNI, 4 MAI TG.-MUREŞ — Arta: Bănuiala. Select: Lucia (ambele serii). Progresul: Iubita lui Graminia. Tineretului: Republica fetelor. Unirea: Prinţul negru. Muncitoresc: Infrîngerea lui Alexandru cel Mare. Flacăra: Fete în uniformă. SIGHIŞOARA — Lumina: Călugăriţa (ambele serii). Tîrnava: Iconostas. LUDUȘ — Flacăra: Cavalerii aerului. IERNUT — Lumina: Paria. SARMAȘU — Popular: Dragoste la zero grade. REGHIN — Patria: Micii luptători. Victoria: Familia noastră trăznită. SOVATA — Doina: Să trăim pînă luni. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Prințesa tristă. FÎNTÎNELE — Patria: Preludiu. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Operaţiunea Crossbow. Teatru TEATRUL DE STAT (secţia română — ora 20): Omul care a văzut moartea. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio — ora 20): Felinarul. TEATRUL DE PAPUŞI (secţia maghiară — ora 16): Peripeţiile şoricelului Cini. Televiziune DUMINICA. 3 MAI 8.15 — Microavanpremieră; 8.20 — Matineu duminical pentru copii şi şcolari. Primul Festival Naţional de Teatru al pionierilor şi şcolarilor de la Piatra Neamţ. Muzeul Marinei din Constanţa. Film de desene animate; 10.15 — Ora satului. Calendarul agricol. Muzică populară românească; 11.15 — Concert simfonic. Menuhin Festival Orchestra; 12.00 — De strajă patriei; 12.35 — Emisiune în limba maghiară. Valea Oltului. Scriitorul Balint Tibor. Muzică uşoară; 17.30 — Cupa mondială de fotbal Mexic 1970. Informaţii şi reportaje filmate din pregătirile celor 16 echipe participante la turneul final; 18.00 — Film serial: Oliver Twist; 18,30 — Rapsodia română. Montaj muzical-coregrafic; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Itinerar eroic; 19,50 — Film artistic: Rebecca (cu Laurence Olivier şi Joan Fontaine); 21,50 — In X major. Spectacol muzical transmis din Sala Palatului R. S. România; 23,10 — Telejurnalul de noapte. LUNI, 4 MAI 18,00 — Microavanpremiera; 18,05 — Brăţara de aur. Emisiune pentru tineretul şcolar; 18,30 — Bucureşti la cota frumuseţii; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Contractul în acţiune; 19,40 — In memoriam — George Enescu; 20,10 — Reflector; 20,25 — Roman foileton. Portretul unei doamne; 21,10 — Steaua fără nume; 22,05 — Agenda politică; 22,15 — Telejurnalul de noapte; 22,30 — Scena. Actualitatea teatrală. Concert Luni, la ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş. Dirijor: Szalmán Lóránt. Solist: Thierry de Brunhoff (Franţa). Radio Tg.-Mureş LUNT, 4 MAI In limba română: 6—6.30. Emisiunea pentru sate. Terminarea însămînţărilor de primăvară, sarcină de mare actualitate în agricultură. Muzică populară. Din programul zilei. 18—19,30. Cronica de luni. Ghid cultural. Uverturi din operete. Opinii. Aparate şi sentimente. Actori, interpreţi de muzică uşoară. Sport. Jocuri populare interpretate la diferite instrumente. In limba maghiară: 6.30—7: Conversaţii juridice. Muzică distractivă. Din programul zilei: 16.30—18: Cronica de luni. Ghid cultural. Poşta muzicală. Ştiinţa şi producţia. O inovaţie de seamă la Fabrica de conductoare din Tg.-Mureş. Vals de Johann Strauss. Sport. Melodii şi jocuri populare. MARŢI, 5 MAI In limba română: 6—6.30: Jurnal de dimineaţă. Caleidoscop muzical. Din programul zilei: 18—19.30: Cronica actualităţii. Muzică de balet de Prokofiev. Pe dealul cu florile. Balada Mureşului. ..Pe plaiuri româneşti“, fantezie pentru orchestră populară de Mircea Kiriac. De vorbă cu ascultătorii. Cîntă Sheila şi Dan Spătaru. In limba maghiară: 6.30—7: Emisiunea pentru sate. Muzică populară. 16.30—18: Cronica actualităţii. Arii din opere interpretate de Ladislau Konya. Cronica industrială. Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii la Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş. In ritmuri de fanfară. Prin lăcaşurile de cultură, înregistrări din repertoriul Ansamblului de stat de cîntece şi jocuri din Tg.-Mureş. Cîn*s \s *s I s I s IsI \ IsIsI î \ *s Is Is D sIs Is I s * s I \ Is sD \I \ Is Is VII LA LUDUŞ Credincioşi tradiţiei, oamenii muncii din oraşul Luduş au sărbătorit ziua de 1 Mai sub semnul unor măreţe realizări generate de încrederea nestrămutată în viitorul de aur al patriei socialiste. Omagiul adus primei zile de mai de către oamenii muncii din fabrici, de pe ogoare, de către tineretul din şcoli, s-a materializat prin rezultatele obţinute în realizarea sarcinilor. La adunarea festivă a vorbit tov. Ioan Hasasiu, preşedintele Comitetului orăşenesc al sindicatelor, care a scos în evidenţă rezultatele politicii ştiinţifice a Partidului Comunist Român de dezvoltare continuă a forţelor de producţie ale ţării, de înflorire a patriei. Vorbitorul a subliniat că în fiecare an bilanţul activităţii creatoare a harnicului nostru popor este tot mai semnificativ, dovadă darea în exploatare în cursul anului 1969 a peste 700 de obiective în industrie, agricultură, transporturi, comerţ, învăţămînt, sănătate şi în alte domenii. Sarcinile pe anul în curs au fost traduse în fapte şi de către oamenii muncii din oraşul Luduş. Astfel planul a fost îndeplinit pe primele 4 luni ale anului la producţia globală în proporţie de 108,5 la sută, iar la producţia marfă de 103,2 la sută, cele mai bune rezultate fiind obţinute de către întreprinderea de industrie locală Luduş şi de Fabrica de zahăr. Din angajamentul de a realiza peste plan la producţia globală 2.260.000 lei s-au realizat pînă în prezent 2.115.000 lei. Vorbitorul a evidenţiat şi rezultatele obţinute de colectivul de la Topitoria de cînepă care a dat peste plan 22 tone fibre de fuior, de la Fabrica de unt care a dat 23,5 tone zară praf, de la întreprinderea de industrie locală Luduş care a dat 645.000 buc. cărămizi şi mobilă în valoare de 222.000 lei. Fabrica de zahăr 270 tone zahăr preambalat în pungi de un kilogram. La nivelul sarcinilor sporite din această etapă s-a ridicat şi munca ţăranilor cooperatori din cadrul C.A.P. din Luduş şi Roşiori care, în condiţii climaterice mai puţin prielnice, s-au străduit şi au reuşit să termine în timpul optim însăminţările din etapa I. In acest an cele două C.A.P. au dat peste plan la producţia de carne 10 tone şi la producţia de lapte 261 hl. Pentru eforturile depuse în obţinerea acestor rezultate, vorbitorul, în numele Comitetului orăşenesc de partid şi al Comitetului orăşenesc al sindicatelor, a adus calde felicitări şi urări de noi succese. După adunarea festivă, formaţiile artistice ale clubului Fabricii de zahăr şi Casei de cultură au prezentat un reuşit program culturalartistic. EMILIA RUSSE II * N I S Cu planul anual îndeplinit înainte de termen LA.S. Sighişoara Realizarea planului pe 4 luni a producţiei de lapte inainte de termen a fost anunţată de către întreprinderea agricolă de stat SIGHIŞOARA — director Lazăr Unţan. Ca urmare a îngrijirii raţionale a animalelor, a conştiinciozităţii cu care au muncit lucrătorii din sectorul zootehnic, ei au reuşit nu numai să-şi îndeplinească planul pe 4 luni, ci să livreze peste plan 360 hectolitri lapte. Amintim că depăşirea producţiei planificate s-a realizat de la un efectiv de 557 vaci furajate. Realizări frumoase în zootehnie au obţinut şi colectivele I.A.S. Zagăr şi Batoş. SĂPTĂMÎNA VIITOARE la Casa de cultură a sindicatelor In săptămîna cuprinsă între 5—10 mai, Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş are înscrise pe agenda de lucru următoarele manifestări culturaleducative : Marţi, 5 mai, la ora 18, va avea loc o audiţie muzicală consacrată marelui compozitor român, unul din remarcabilele figuri ale muzicii universale — George Enescu. Cu acest prilej, Constantin Barceanu va prezenta o expunere cu titlul „George Enescu — rapsodul plaiurilor românești". In colaborare cu Comitetul municipal U.T.C. va fi organizată miercuri, la ora 18, o întîlnire cu lucrătorii din justiţie. Cu această ocazie va fi dezbătută tema „Pentru ordinea publică. Lupta împotriva infracţiunilor şi manifestărilor antisociale, a nesocotirii normelor de convieţuire socială”. Filme documentare româneşti înmănunchiate sub titlul comun „1877 — mărturii de glorie din istoria patriei" vor putea fi vizionate joi, la ora 18. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la victoria deplină asupra fascismului, vineri, 8 mai, va fi organizat un simpozion pe tema „Totul pentru front, totul pentru victorie. Participarea maselor populare din România la zdrobirea definitivă a Germaniei hitleriste". Pe scena sălii de spectacole, sîmbătă, la ora 19, formaţia de teatru a Casei de cultură va prezenta piesa în trei acte de Kiss L. — Fejer Gy. — „Cei ce-şi întemeiază un cămin”. O suită de filme de desene animate vor fi prezentate duminica viitoare, între orele 10—13, pionierilor şi şcolarilor din municipiul nostru. După cum v-am mai anunţat, s-a redeschis biblioteca Casei de cultură a sindicatelor, care-şî aşteaptă cititorii zilnic între orele 9—13 şi 16—20, duminica între orele 9—13. Luni, biblioteca este închisă. I I I I I I I I I I I I I I I I I I I i I i I I I I I I I 1 I 1 SPORT 0 victorie a selecţionatei secunde de fotbal a României SAN SALVADOR 2 (Agerpres). — Selecţionata secundă de fotbal a României a susţinut la San Salvador, al doilea meci în compania echipei statului Salvador, care se pregăteşte pentru turneul final al campionatului mondial. Peste 25.000 de spectatori au urmărit acest joc, care s-a încheiat cu o frumoasă victorie a fotbaliştilor români, obţinută cu rezultatul de 2—0 (0—0). Scorul a fost deschis în minutul 61 de Tătaru, care a înscris imparabil de la aproximativ 12 m. Cel de-al doilea punct a fost realizat în minutul 80 de Pîrcălab. NÎe Năstase continuă seria succeselor NEAPOLE 2 (Agerpres). — Tenismanul român Nie Năstase continuă seria succeselor. In semifinalele turneului internaţional de la Neapole, el l-a eliminat cu 6—1, 6—2, 6—0 pe grecul Kalogheropoulos. In finală, Năstase îl va întîlni pe italoaustralianul Mulligan, care l-a învins cu 3—6, 6—1, 6—3, 3—6, 6—3 pe italianul Panatta. S-A ÎNCHEIAT FINALA CAMPIONATULUI REPUBLICAN DE ȘAH PE ECHIPE MIXTE Intr-o atmosferă de interes general, în sala arhiplină a Clubului studenţesc din Tg.Mureş a avut loc ultima rundă a finalei Campionatului republican de şah pe echipe mixte, cu care prilej s-au întrecut cele mai bune formaţii din ţară. Iată rezultatele ultimei runde: Universitatea Bucureşti — Constructorul Bucureşti 2V2— 4V2, Medicina Timişoara — Medicina laşi 4—3. Petrolul Ploieşti — C.P.M. Bucureşti 3V2—13V2. Electronica Bucureşti — Mureşul Tg.-Mureş 4—3. Crişul Oradea — C.S.M. Cluj 2—5. In urma acestor rezultate clasamentul general se prezintă astfel: 1. Constructorul Bucureşti 18 puncte; 2. Electronica Bucureşti 14 puncte; 3. C.P.M. Bucureşti; 4 .C.S.M. Cluj cu cîte 12 puncte; 5. Medicina Timişoara 11 puncte; 6. Universitatea Bucureşti 7 puncte; 7. Petrolul Ploieşti 6 puncte; 8. Mureşul Tg.-Mureş 4 puncte; 9. Medicina Iaşi; 10. Crişul Oradea cu cîte 3 puncte. IOAN PAUŞ I s Is Is Is 8 Vremea n-a permis ieșirea la iarbă verde. In schimb, au fost foarte populate restaurantele, unde s-au întilnit familii prietene, pentru a ciocni un pahar de vin în cinstea sărbătorii.