Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)

1970-05-03 / nr. 101

SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI ÎN ORAŞELE DIN JUDEŢ la sighişoara încă în zorii zilei, în cîntecul fan­farelor care vestesc marea sărbă­toare a celor ce muncesc de pre­tutindeni, oamenii muncii din bă­­trînul şi mereu tînărul nostru oraş, încadraţi în coloanele muncitorilor de la Combinatul faianţă-sticlă. Combinatul textil, Fabrica „Nico­vala", „7 Noiembrie", intelectuali, tineri şi vîrstnici, se îndreptau spre sala „Mihai Eminescu" pentru a participa la mitingul organizat în cinstea marii sărbători. Cu voie bună şi cu simţul datoriei împlini­te, oamenii muncii români, ger­mani, maghiari şi de alte naţiona­lităţi, raportează partidului realiza­rea şi depăşirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai. Re­zultatele obţinute în întreprinderi precum şi în celelalte unităţi socia­liste din municipiul Sighişoara ilus­trează ataşamentul profund faţă de politica partidului, convingerea fermă de a da viaţă hotărîrilor ela­borate de Congresul al X-lea al partidului. Mitingul este deschis de tov. Lá­zár Eroftei, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor, care dă cuvîntul tovarăşului Vaier Giurgiu, prim-secretar al Comitetului muni­cipal de partid. In cuvîntarea sa, vorbitorul arată că: „desfăşurînd o muncă plină de abnegaţie colecti­vele de oameni ai muncii români, germani şi maghiari sub conduce­rea organizaţiilor de partid , au realizat cu succes planul şi anga­jamentele luate în întrecerea so­cialistă în cinstea zilei de 1 Mai, dînd peste plan, pe primele 4 luni ale anului, o producţie globală in­dustrială în valoare de 7 milioane lei, o producţie marfă vîndută şi încasată de aproape 9 milioane lei, aproape 2 milioane lei economii la preţul de cost şi 3 milioane lei beneficii peste plan. La aceste re­zultate se mai adaugă contribuţia cetăţenilor la înfrumuseţarea şi bu­na gospodărire a oraşului, reali­­zînd prin muncă voluntar-patriotică lucrări în valoare de 5,3 milioane lei. In acordurile Internaţionalei, în ovaţii calde pline de recunoştinţă faţă de partid, de conducerea sa, mitingul a luat sfîrşit. Programul artistic a fost susţinut de formaţiile de dans, taraful şi­ soliştii de mu­zică populară ale Casei de cultură din localitate. In după-aamiaza zilei şi în 2 mai sighişorenii au vizionat spectacole la cluburile ..6 Martie" şi C.F.R , prezentate de formaţiile artistice din întreprinderile şi instituţiile mu­nicipiului Sighişoara. VASILE KLAUS LA REGHIN La Reghin a devenit o tradiţie ca semnalul începerii festivităţii de 1 Mai să fie dat de fanfara C.P.L. Incepind cu ora 6 dimineaţa, pa­sionaţii instrumentişti ai acestei prestigioase formaţii au străbătut principalele artere ale oraşului, in­terpreted marşuri muncitoreşti. Rînd pe rind, ferestrele s-au des­chis şi alături de frontispiciile clă­dirilor îmbrăcate în haine de săr­bătoare şi coloritul încîntător al florilor din pervazuri, i-au intîmpi­­nat fluturări de mîini şi chipuri zîmbitoare. Voioşia oamenilor la a­­ceastă oră matinală exprima bucu­ria pe care o poate avea doar o­­mul vremurilor de azi, cel care se bucură din plin de toate libertăţile şi bogăţiile oferite cu dărnicie de patria noastră socialistă. Recunoscători Partidului Comu­nist Român — iniţiatorul şi condu­cătorul încercat al victoriilor obţi­nute de poporul român în mai bine de un sfert de veac de viaţă liberă — oamenii muncii din Reghin, ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, uniţi în gînd şi faptă, au reuşit prin eforturi comune, aşa cum sublinia­tov. Ioachim Haţe­­gan, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul ora­şului, în cuvîntarea rostită la mi­tingul organizat în sala de festivi­tăţi a Casei de cultură , „să-şi aducă contribuţia meritorie la creşterea avuţiei naţionale, în dez­voltarea cantitativă şi calitativă a activităţii economice, în primul trimestru, unităţile industriale din Reghin şi-au îndeplinit prevederile planului in proporţie de 102,4 la sută la producţia industrială glo­bală şi 103,6 la sută la producţia marfă vîndută şi încasată". Este demn de remarcat că oamenii muncii din oraş, încadraţi în ma­rea întrecere declanşată la înce­putul anului, şi-au îndeplinit toate angajamentele luate în cinstea ma­rii sărbători — 1 Mai. Aceste suc­cese sunt garanţii de nădejde în îndeplinirea exemplară a sarcini­lor pe 1970. In continuare, trecînd în revistă transformările importante care au avut loc în ţara noastră în anii pu­terii populare, vorbitorul a arătat că oraşului Reghin i s-au adăugat an de an noi valenţe ale vieţii e­­conomice şi sociale moderne: blo­curi de locuinţe, şcoli, spaţii co­merciale, unităţi sanitare, fabrici — ultima, cea de P.A L. a intrat în funcţiune la începutul acestui an. Adunarea populară din Reghin a constituit o caldă, entuziastă şi plină de recunoştinţă manifestare faţă de grija părintească a P.C.R., pentru fiecare om al muncii, o ma­nifestare de frăţie şi solidaritate in­ternaţională cu toţi oamenii muncii de pe glob care luptă pentru li­bertate, independenţă naţională, socialism, destindere şi pace în lu­me. Adunarea la care a participat un numeros public s-a încheiat cu un bogat şi reuşit program artistic, remarcîndu-se îndeosebi corul ca­drelor didactice al Şcolii generale nr. 1, formaţiile de dansuri popu­lare româneşti şi maghiare ale coo­perativei „Progresul" şi U.E.L., pre­cum şi orchestra şi soliştii vocali de muzică populară a Casei de cultură. In plăcuta companie a manifes­tărilor artistice, a sticlelor cu bere şi vin, a grătarelor şi mititeilor, a­­bundente în toate localurile pu­blice sau a frumuseţii priveliştilor oferite de o excursie prin ţară, oa­menii muncii din Reghin au petre­cut minunate zile de maial. AUREL CÂMPEANU LA SOVATA Şi oraşul Sovata a îmbrăcat în cinstea zilei de 1 Mai veşminte de sărbătoare. Pretutindeni flutu­rau drapele roşii şi tricolore, nu­meroase lozinci salutau partidul şi conducerea sa, pe toţii oame­nii muncii. Dimineaţa, la ora 9, a avut loc la căminul cultural adunarea festi­vă cu care prilej au luat cuvîntul tovarăşii Petru Cotîrlan, vicepreşe­dintele Consiliului popular local şi Szász Elemer, secretarul consiliului. Vorbitorii au relevat, in limbile română şi maghiară, însemnăta­tea zilei de 1 Mai, care în anul acesta a fost sărbătorită pentru a 80-a oară de către oamenii muncii de pretutindeni. După-amiază au avut loc ma­nifestări sportive în sala de gim­nastică a complexului sportiv și pe terenul de popice. In localul căminului cultural localnicii au pe­trecut împreună pînă noaptea tîr­­ziu. In ziua de 2 mai, Comitetul U T.C. din localitate şi Biroul de turism au organizat excursii pe Bucin, pe valea Sebeşului şi in alte părţi. Peste tot in satele judeţului oamenii l-au aşteptat pe 1 Mai. Nu cu lăute şi dans, ci cu mî­­necile suflecate şi cu fruntea dogorind de sudoarea muncii. — Munca este izvorul vieţii şi a! fericirii noastre, înţeleaptă vorbă. Mi-a spus-o badea Ion Milăşan, care la 70 de ani ai săi o crede încă stă­ruitor şi o urmează cu toată fiinţa şi puterile lui. O urmează mii şi mii de ţărani din satele noastre, mai vîrstnici şi mai ti­neri deopotrivă, I-am văzut pe elevii din Pogăceaua, roind ca albinele harnice pe pajiştea cooperativei, înarmaţi cu sape şi alte unelte asudau luptîndu­­se cu rugii şi scaieţii, cu muşu­roaiele cîrtiţelor, cu tot ce in­­tîlneau în cale. Era o muncă u­­tilă colectivităţii. — Acesta este darul nostru de 1 Mai. Daruri de 1 Mai au fost pre­gătite peste tot. In fiecare sat, în fiecare casă s-a făcut ceva deosebit pentru sărbătoare. Pe cooperatorii din Deal, din Gă­­neşti şi Corneşti, sate înşirate pe frumoasa vale a Tîrnavei, i-am găsit adunaţi ciorchine, cu satele, zorind plantatul arioilor de viţă de vie. Şi nu cîte o mie­­două, ci cîte un milion în fieca­re cooperativă. Milioanele de viţe de vie de aici vor îmbrăca dealurile sterpe ale judeţului. Soarele verilor şi toamnelor ce vor urma se va răsfăţa jucăuş în boabele strugurilor, iar mus­ • ••••••••••••• Darul satului • ••••••••••••• tul va curge din belşug în bu­­dane. — E darul lor de 1 Mai. Daruri pentru sărbătoarea muncii, i-am văzut pe mecaniza­torii din Sărmaşu, vreo 30 la număr, brăzdind ogoarele co­lectivei, luptînd fără să-şi cruţe forţele pentru a termina semă­natul porumbului pe 780 de ha. Lucrarea este mare şi grea, dar importantă pentru recoltă, pen­tru belşug. Grăbeau terminarea însămînţării porumbului şi cei din Cheţani, din Zau, din Şău­­lia şi din alte sate. — Totul în dar întîiului de mai. Cooperatorii din Rîciu au în­ceput şi ei un lucru mare: în­fiinţarea unei îngrăşătorii de tip industrial cu o capacitate anua­lă de 10.000 de miei. Meşterii nu-şi acordau nici o clipă de răgaz. Fiecare ştia obiectivul în­trecerii, să predea cît mai repe­de construcţiile pentru populare. Este un dar pentru sărbătoare, un dar pentru ei. Inginerul Crahmaliuc ne-a calculat la re­pezeală că valorificarea mieilor, in toamnă, va aduce în seifurile cooperativei aproape 5 milioa­ne. O avere frumoasă, o răspla­tă meritată a muncii şi cutezan­ţei. — O închinăm, ne spun meş­terii, sărbătorii muncii. Sărbătoarea muncii, a bilan­ţurilor şi planurilor de mai mult şi mai bine în viitor, este a noastră a celor care dorim ca satul nostru, oraşele şi întreaga ţară să fie mereu mai frumoase şi mai îmbelşugate. Ei îi închi­nă azi oamenii tot ce au reali­zat mai frumos, mai trainic. M. BÂLDEANU LA TIRNAVENI încă din ajunul zilei de 1 Mai, oraşul Tîrnăveni era îmbrăcat în straie de sărbătoare. Pretutindeni, steaguri roşii şi tricolore fluturau în adierea vîntului primăvăratic, lozinc, salutînd Partidul Comunist Român, Comitetul său Central, patria noastră scumpă — Repu­blica Socialistă România. Ploaia care a căzut în tot cursul nopţii şi în dimineaţa zilei de 1 Mai a împiedicat ţinerea mitingului pe stadionul „23 Au­gust". Cu toate acestea, peste 8.500 de oameni ai muncii din oraşul Tîrnăveni au participat la adunările festive care au avut loc in întreprinderile şi instituţiile o­­raşului. La acestea au luat cuvîn­tul membri ai biroului Comitetu­lui orăşenesc de partid. La Combinatul chimic, despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tov. Ironim Buda, prim­­secretar al Comitetului orăşenesc de partid, la Fabrica de geamuri tov. Boltai Árpád, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, la Casa de cultură , unde au fost prezenţi oameni ai muncii din mai multe întreprinderi şi institu­ţii, a vorbit tov. Teodor Mihu, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, la Fabrica „Hercules" a vorbit tov. Simion Man, preşe­dintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor, iar la întreprinderea de industrie locală şi întreprin­derea de gospodărie comunală şi locativă au vorbit tov. Ştefan Olteniu, şi respectiv Ştefan Lucaci, vicepreşedinţi ai Consiliului popu­lar orăşenesc. Scoţînd în evidenţă succesele obţinute în cinstea Zilei interna­ţionale a celor ce muncesc, vorbi­torii au arătat că pe primele 4 luni ale acestui an colectivele de muncă ale întreprinderilor indus­triale din oraşul Tîrnăveni au în­deplinit planul producţiei globale în proporţie de 101,1 la sută, dîn­­du-se produse peste plan în va­loare de 5 milioane de lei şi un beneficiu peste cel planificat în valoare de peste 10 milioane lei. La obţinerea acestor rezultate o contribuţie de seamă au adus co­lectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Combinatul chi­mic, Fabrica de geamuri, Fabrica „Hercules”, întreprinderea de in­dustrie locală, întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă, cooperativele meşteşugăreşti „Teh­­nolemn" şi „Prestarea", şantierele de construcţii şi altele. Au fost e­­videnţiate în mod deosebit colec­tivele de muncă ale Fabricii de geamuri şi Fabrica „Hercules", care, pentru rezultatele remarca­bile obţinute în întrecerea socia­listă în anul 1969 au obţinut di­plome de întreprinderi evidenţiate pe ramură, iar cooperativa „Teh­­nolemn" a obţinut steagul roşu de cooperativă fruntaşă pe ţară în ramura lemn-chimie. In încheiere, participanţii la a­­dunările festive au trimis telegra­me Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu personal. In telegrame se arată că munci­torii, inginerii, tehnicienii, oame­nii muncii din toate sectoarele de activitate, însufleţiţi de măreţul program de dezvoltare a patriei noastre trasat de cel de-al X-lea Congres al partidului, sunt hotărîţi să-şi pună întreaga lor putere şi capacitate de minică în slujba în­făptuirii cu succes a sarcinilor ce le revin, pentru ridicarea ţării noastre pe noi culmi ale progre­sului şi civilizaţiei. IONIŢA POPA I s s I N I \ I I S I­s I s * s Is Is I D s *sI­­­­ sIsIsIsI I s I s Is Is I­N I I N I S *s I n s I­s I­s I s s *s Is I \ I­N l s A­D­E­N­D­A Cinema DUMINICA, 3 MAI TG.-MURES — Arta: Mireasa era în negru. Select: Ultima dra­goste. Progresul: Noapte cu cea­ţă.­­Tineretului: Prea mic pentru un război atit de mare. Unirea: Prințul negru. Muncitoresc: Ed­die Chapman, agent secret. Fla­căra: Apoi s-a născut legenda. SIGHIŞOARA — Lumina: Cînd se aud clopotele. Tîrnava: Icono­stas. LUDUŞ— Flacăra: Omul cu ordin de repartiţie. IERNUT — Lumina: Paria. SÂRMAŞU — Popular: Corabia nebunilor. RE­GHIN — Patria: Simpaticul domn „R“. Victoria: Discuţie bărbă­tească. tîrnăveni — Melodia: Balada pentru Măriuca. SOVATA — Doina: Să trăim pînă luni. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Titanic vals. FlNTÎNE­­LE — Patria: Prinţesa tristă. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul: Bărbaţii în deplasare. LUNI, 4 MAI TG.-MUREŞ — Arta: Bănuia­la. Select: Lucia (ambele serii). Progresul: Iubita lui Graminia. Tineretului: Republica fetelor. Unirea: Prinţul negru. Muncito­resc: Infrîngerea lui Alexandru cel Mare. Flacăra: Fete în uni­formă. SIGHIŞOARA — Lumina: Călugăriţa (ambele serii). Tîrna­­va: Iconostas. LUDUȘ — Flacă­ra: Cavalerii aerului. IERNUT — Lumina: Paria. SARMAȘU — Popular: Dragoste la zero grade. REGHIN — Patria: Micii luptă­tori. Victoria: Familia noastră trăznită. SOVATA — Doina: Să trăim pînă luni. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Prințe­sa tristă. FÎNTÎNELE — Patria: Preludiu. MIERCUREA NIRAJU­LUI — Nirajul. Operaţiunea Crossbow. Teatru TEATRUL DE STAT (secţia română — ora 20): Omul care a văzut moartea. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio — ora 20): Felina­rul. TEATRUL DE PAPUŞI (secţia maghiară — ora 16): Peripeţiile şoricelului Cini. Televiziune DUMINICA. 3 MAI 8.15 — Microavanpremieră; 8.20 — Matineu duminical pentru copii şi şcolari. Primul Festival Naţional de Teatru al pionierilor şi şcolarilor de la Piatra Neamţ. Muzeul Marinei din Constanţa. Film de desene animate; 10.15 — Ora satului. Calendarul agricol. Muzică populară românească; 11.15 — Concert simfonic. Menu­hin Festival Orchestra; 12.00 — De strajă patriei; 12.35 — Emi­siune în limba maghiară. Valea Oltului. Scriitorul Balint Tibor. Muzică uşoară; 17.30 — Cupa mondială de fotbal Mexic 1970. Informaţii şi reportaje filmate din pregătirile celor 16 echipe participante la turneul final; 18.00 — Film serial: Oliver Twist; 18,30 — Rapsodia română. Mon­taj muzical-coregrafic; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Itinerar eroic; 19,50 — Film ar­tistic: Rebecca (cu Laurence O­­livier şi Joan Fontaine); 21,50 — In X major. Spectacol muzical transmis din Sala Palatului R. S. România; 23,10 — Telejurnalul de noapte. LUNI, 4 MAI 18,00 — Microavanpremiera; 18,05 — Brăţara de aur. Emisiune pentru tineretul şcolar; 18,30 — Bucureşti la cota frumuseţii; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Contractul în acţiune; 19,40 — In memoriam — George Enescu; 20,10 — Reflector; 20,25 — Roman foileton. Portretul unei doamne; 21,10 — Steaua fără nu­me; 22,05 — Agenda politică; 22,15 — Telejurnalul de noapte; 22,30 — Scena. Actualitatea tea­trală. Concert Luni, la ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.-Mu­reş. Dirijor: Szalmán Lóránt. So­list: Thierry de Brunhoff (Fran­ţa). Radio Tg.-Mureş LUNT, 4 MAI In limba română: 6—6.30. E­­misiunea pentru sate. Termina­rea însămînţărilor de primăvară, sarcină de mare actualitate în a­­gricultură. Muzică populară. Din programul zilei. 18—19,30. Croni­ca de luni. Ghid cultural. Uver­turi din operete. Opinii. Aparate şi sentimente. Actori, interpreţi de muzică uşoară. Sport. Jocuri populare interpretate la diferite instrumente. In limba maghiară: 6.30—7: Conversaţii juridice. Muzică dis­tractivă. Din programul zilei: 16.30—18: Cronica de luni. Ghid cultural. Poşta muzicală. Ştiinţa şi producţia. O inovaţie de sea­mă la Fabrica de conductoare din Tg.-Mureş. Vals de Johann Strauss. Sport. Melodii şi jocuri populare. MARŢI, 5 MAI In limba română: 6—6.30: Jur­nal de dimineaţă. Caleidoscop muzical. Din programul zilei: 18—19.30: Cronica actualităţii. Muzică de balet de Prokofiev. Pe dealul cu florile. Balada Mure­şului. ..Pe plaiuri româneşti“, fantezie pentru orchestră popu­lară de Mircea Kiriac. De vorbă cu ascultătorii. Cîntă Sheila şi Dan Spătaru. In limba maghiară: 6.30—7: E­­misiunea pentru sate. Muzică populară. 16.30—18: Cronica ac­tualităţii. Arii din opere inter­pretate de Ladislau Konya. Cro­nica industrială. Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a mun­cii la Fabrica de pielărie şi mă­nuşi din Tg.-Mureş. In ritmuri de fanfară. Prin lăcaşurile de cultură, înregistrări din reperto­riul Ansamblului de stat de cîn­­tece şi jocuri din Tg.-Mureş. Cîn­*s \s *s I s I s IsI \ IsIsI î \ *s Is Is D sIs Is I s * s I \ Is sD \I \ Is I­s VI­I­ LA LUDUŞ Credincioşi tradiţiei, oamenii muncii din oraşul Luduş au săr­bătorit ziua de 1 Mai sub semnul unor măreţe realizări generate de încrederea nestrămutată în viitorul de aur al patriei socialiste. Oma­giul adus primei zile de mai de către oamenii muncii din fabrici, de pe ogoare, de către tineretul din şcoli, s-a materializat prin re­zultatele obţinute în realizarea sar­cinilor. La adunarea festivă a vorbit tov. Ioan Hasasiu, preşedintele Co­mitetului orăşenesc al sindicatelor, care a scos în evidenţă rezultatele politicii ştiinţifice a Partidului Co­munist Român de dezvoltare conti­nuă a forţelor de producţie ale ţă­rii, de înflorire a patriei. Vorbitorul a subliniat că în fiecare an bilan­ţul activităţii creatoare a harnicu­lui nostru popor este tot mai sem­nificativ, dovadă darea în exploa­tare în cursul anului 1969 a peste 700 de obiective în industrie, agri­cultură, transporturi, comerţ, învă­­ţămînt, sănătate şi în alte domenii. Sarcinile pe anul în curs au fost traduse în fapte şi de către oame­nii muncii din oraşul Luduş. Astfel planul a fost îndeplinit pe primele 4 luni ale anului la producţia glo­bală în proporţie de 108,5 la sută, iar la producţia marfă de 103,2 la sută, cele mai bune rezultate fiind obţinute de către întreprinderea de industrie locală Luduş şi de Fa­brica de zahăr. Din angajamentul de a realiza peste plan la produc­ţia globală 2.260.000 lei s-au reali­zat pînă în prezent 2.115.000 lei. Vorbitorul a evidenţiat şi rezultate­le obţinute de colectivul de la To­pitoria de cînepă care a dat peste plan 22 tone fibre de fuior, de la Fabrica de unt care a dat 23,5 to­ne zară praf, de la întreprinderea de industrie locală Luduş care a dat 645.000 buc. cărămizi şi mobilă în valoare de 222.000 lei. Fabrica de zahăr 270 tone zahăr preamba­­lat în pungi de un kilogram. La ni­velul sarcinilor sporite din această etapă s-a ridicat şi munca ţărani­lor cooperatori din cadrul C.A.P. din Luduş şi Roşiori care, în con­diţii climaterice mai puţin prielnice, s-au străduit şi au reuşit să termi­ne în timpul optim însăminţările din etapa I. In acest an cele două C.A.P. au dat peste plan la pro­ducţia de carne 10 tone şi la pro­ducţia de lapte 261 hl. Pentru eforturile depuse în obţi­nerea acestor rezultate, vorbitorul, în numele Comitetului orăşenesc de partid şi al Comitetului orăşe­nesc al sindicatelor, a adus calde felicitări şi urări de noi succese. După adunarea festivă, formaţii­le artistice ale clubului Fabricii de zahăr şi Casei de cultură au pre­zentat un reuşit program cultural­­artistic. EMILIA RUSSE I­I * N I S Cu planul anual îndeplinit înainte de termen LA.S. Sighişoara Realizarea planului pe 4 luni a producţiei de lapte inainte de termen a fost anunţată de către întreprinderea agricolă de stat SI­GHIŞOARA — director Lazăr Unţan. Ca urmare a îngrijirii raţio­nale a animalelor, a conştiinciozităţii cu care au muncit lucrătorii din sectorul zootehnic, ei au reuşit nu numai să-şi îndeplinească pla­nul pe 4 luni, ci să livreze peste plan 360 hectolitri lapte. Amin­tim că depăşirea producţiei planificate s-a realizat de la un efectiv de 557 vaci furajate. Realizări frumoase în zootehnie au obţinut şi colectivele I.A.S. Zagăr şi Batoş. SĂPTĂMÎNA VIITOARE la Casa de cultură a sindicatelor In săptămîna cuprinsă între 5—10 mai, Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş are înscrise pe agenda de lucru ur­mătoarele manifestări cultural­­educative : Marţi, 5 mai, la ora 18, va a­­vea loc o audiţie muzicală con­sacrată marelui compozitor ro­mân, unul din remarcabilele fi­guri ale muzicii universale — George Enescu. Cu acest prilej, Constantin Barceanu va prezen­ta o expunere cu titlul „George Enescu — rapsodul plaiurilor românești". In colaborare cu Comitetul municipal U.T.C. va fi organiza­tă miercuri, la ora 18, o întîlni­­re cu lucrătorii din justiţie. Cu această ocazie va fi dezbătută tema „Pentru ordinea publică. Lupta împotriva infracţiunilor şi manifestărilor antisociale, a ne­socotirii normelor de convieţuire socială”. Filme documentare româneşti înmănunchiate sub titlul comun „1877 — mărturii de glorie din istoria patriei" vor putea fi vi­zionate joi, la ora 18. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la victoria deplină asu­pra fascismului, vineri, 8 mai, va fi organizat un simpozion pe tem­a „Totul pentru front, totul pentru victorie. Participarea ma­selor populare din România la zdrobirea definitivă a Germaniei hitleriste". Pe scena sălii de spectacole, sîmbătă, la ora 19, formaţia de teatru a Casei de cultură va prezenta piesa în trei acte de Kiss L. — Fejer Gy. — „Cei ce-şi întemeiază un cămin”. O suită de filme de desene a­­nimate vor fi prezentate dumi­nica viitoare, între orele 10—13, pionierilor şi şcolarilor din mu­nicipiul nostru. După cum v-am mai anunţat, s-a redeschis biblioteca Casei de cultură a sindicatelor, care-şî aşteaptă cititorii zilnic între ore­le 9—13 şi 16—20, duminica în­tre orele 9—13. Luni, biblioteca este închisă. I I I I I I I I I I I I I I­­ I I I I I i I i I I I I I I I 1 I 1 SPORT 0 victorie a selecţio­natei secunde de fotbal a României SAN SALVADOR 2 (Ager­­pres). — Selecţionata secundă de fot­bal a României a susţinut la San Salvador, al doilea meci în compania echipei statului Salvador, care se pregăteş­te pentru turneul final al campionatului mondial. Peste 25.000 de spectatori au urmă­rit acest joc, care s-a încheiat cu o frumoasă victorie a fot­baliştilor români, obţinută cu rezultatul de 2—0 (0—0). Sco­rul a fost deschis în minutul 61 de Tătaru, care a înscris imparabil de la aproximativ 12 m. Cel de-al doilea punct a fost realizat în minutul 80 de Pîrcălab. N­Îe Năstase continuă seria succeselor NEAPOLE 2 (Agerpres). — Tenismanul român N­ie Năs­tase continuă seria succeselor. In semifinalele turneului inter­naţional de la Neapole, el l-a eliminat cu 6—1, 6—2, 6—0 pe grecul Kalogheropoulos. In finală, Năstase îl va întîlni pe italoaustralianul Mulligan, ca­re l-a învins cu 3—6, 6—1, 6—3, 3—6, 6—3 pe italianul Panatta. S-A ÎNCHEIAT FINALA CAMPIONATULUI REPUBLICAN DE ȘAH PE ECHIPE MIXTE Intr-o atmosferă de interes general, în sala arhiplină a Clubului studenţesc din Tg.­­Mureş a avut loc ultima rundă a finalei Campionatului repu­blican de şah pe echipe mix­te, cu care prilej s-au întrecut cele mai bune formaţii din ţa­ră. Iată rezultatele ultimei run­de: Universitatea Bucureşti — Constructorul Bucureşti 2V2— 4V2, Medicina Timişoara — Medicina laşi 4—3. Petrolul Ploieşti — C.P.M. Bucureşti 3V2—13V2. Electronica Bucu­reşti — Mureşul Tg.-Mureş 4—3. Crişul Oradea — C.S.M. Cluj 2—5. In urma acestor rezultate clasamentul general se prezin­tă astfel: 1. Constructorul Bucureşti 18 puncte; 2. Electronica Bucu­reşti 14 puncte; 3. C.P.M. Bu­cureşti; 4 .C.S.M. Cluj cu cîte 12 puncte; 5. Medicina Timi­şoara 11 puncte; 6. Universi­tatea Bucureşti 7 puncte; 7. Petrolul Ploieşti 6 puncte; 8. Mureşul Tg.-Mureş 4 puncte; 9. Medicina Iaşi; 10. Crişul Oradea cu cîte 3 puncte. IOAN PAUŞ I s Is Is Is 8 Vremea n-a permis ieșirea la iarbă verde. In schimb, au fost foarte populate restaurantele, unde s-au întilnit familii prietene, pentru a ciocni un pahar de vin în cinstea sărbătorii.

Next