Steaua Roşie, iunie 1970 (Anul 21, nr. 127-151)
1970-06-02 / nr. 127
proletari din toate ţările, uniţi-vă î TEflUfi ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ★ HOTĂRIREA Comitetului Executiv al Comitetului Central în procesul de făurire a agriculturii socialiste, de creştere a producţiei vegetale şi animale, zootehnia — ca ramură principală — a cunoscut o continuă dezvoltare. Ca rezultat al eforturilor financiare făcute de stat pentru crearea şi lărgirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, al activităţii depuse de ţărănimea noastră muncitoare, au crescut efectivele de animale şi păsări, s-a mărit producţia de carne, lapte, ouă şi alte produse animaliere; faţă de anul 1960, producţia globală a sectorului zootehnic a fost în 1969 cu 32 la sută mai mare. în aceeaşi perioadă, ca urmare a creşterii veniturilor băneşti ale populaţiei, ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, s-a sporit continuu consumul de produse animaliere. în comparaţie cu 1960, anul trecut volumul desfacerilor prin comerţul socialist s-a mărit la carne cu 38 la sută, la preparate şi conserve de carne cu 94 la sută, la lapte de 3,2 ori, la brînzeturi cu 94 la sută, iar la ouă de 2,6 ori. Cu toate acestea, realizările obţinute nu sunt încă pe măsura posibilităţilor de care dispune agricultura noastră socialistă, a nevoilor economiei naţionale şi a cerinţelor de consum mereu crescînde ale oamenilor muncii. Creşterea continuă a populaţiei ţării, ridicarea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a oamenilor muncii determină o sporire continuă a cerinţelor de produse agroalimentare — îndeosebi de carne, lapte, ouă — în sortimente variate şi de calitate superioară. Tocmai de aceea, ţinînd seama de rolul zootehniei în dezvoltarea intensivă şi eficientă a agriculturii noastre, precum şi în îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei, partidul şi statul acordă o deosebită atenţie acestei ramuri. Calamităţile naturale care s-au abătut recent asupra unei mari părţi a ţării noastre au provocat, după cum se ştie, printre pagubele materiale deosebit de grave, pierderea unui mare număr de animale din proprietatea obştească şi proprietatea personală a ţăranilor. Revărsările de ape au distrus, de asemenea, importante cantităţi de furaje, numeroase construcţii zootehnice, adăposturi pentru animale etc. ceea ce impietează asupra dezvoltării zootehniei în zonele calamitate, în lumina Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, plenara Comitetului Central din martie a. c. a adoptat un program naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere. Acest program cuprinde un ansamblu de măsuri pentru dezvoltarea susţinută a bazei tehnico-materiale a zootehniei, concentrarea şi specializarea producţiei în unităţi de tip industrial, lărgirea bazei furajere, îmbunătăţirea raselor de animale, atît în unităţile agricole de stat, cît şi în cele cooperatiste. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, numai în perioada viitorului plan cincinal, statul va aloca fonduri de investiţii însumînd circa 20 miliarde lei, adică de patru ori mai mult decît în perioada 1966—1970. Cooperativele agricole de producţie au prevăzut, de asemenea, alocarea unor fonduri însemnate din veniturile proprii pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Realizarea acestui program impune, în acelaşi timp sporirea şi o mai bună aşezare a preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi adoptarea altor măsuri de cointeresare a producătorilor agricoli, în vederea acoperirii cheltuielilor de producţie şi a asigurării unei rentabilităţi corespunzătoare, îndeosebi în creşterea bovinelor, vacilor de lapte şi porcinelor. Pe această cale producătorii vor fi mai mult stimulaţi în mărirea efectivelor de animale, în obţinerea unor producţii sporite de carne şi produse animaliere şi în livrarea acestora la fondul de stat. Traducerea în viaţa a programului de dezvoltare a zootehniei şi creşterea cointeresării producătorilor vor crea condiţii pentru dublarea, pînă în anul 1975, comparativ cu anul 1969, a producţiei şi a fondului de stat la carne, lapte şi ouă şi, pe această bază, se va îmbunătăţi aprovizionarea populaţiei, creîndu-se, în acelaşi timp, disponibilităţi sporite pentru export. Pentru o mai mare cointeresare a unităţilor agricole socialiste, a producătorilor cu gospodării individuale din zone necooperativizate şi a membrilor cooperatori în sporirea efectivelor de animale, îmbunătăţirea calităţii acestora şi creşterea producţiei de carne, lapte, lînă, ouă, în vederea stimulării eforturilor pentru dezvoltarea și mai intensă a zootehniei noastre, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România Hotărăsc: 1. — Majorarea prețurilor de cumpărare, la producător, cu începere de la 1 iunie a. c. la unele categorii de animale şi la unele produse animaliere, după cum urmează: — La bovine adulte se majorează preţurile de cumpărare la animalele livrate la fondul de stat cu 1,70 lei/kg în viu la calitatea I şi cu 1,40 lei la calitatea a II-a, pentru toţi producătorii agricoli; — La porcine se majorează preţurile de cumpărare a porcilor livraţi de cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii individuali, în medie cu 1 leu/kg în viu. în cadrul acestei medii, preţurile de cumpărare la porcii de carne livraţi în viu la greutatea de 101—115 kg vor fi sporite cu 1,50 lei kg; — La lapte de oaie se majorează preţul de cumpărare cu 0,50 lei/litru; — La lapte de vacă, în scopul stimulării producătorilor de a livra cantităţi sporite la fondul de stat, se majorează actualele preţuri de cumpărare pentru laptele livrat de cooperativele agricole de producţie, de membrii acestora şi producătorii individuali cu 0,45 lei/litru la cantităţile livrate în perioada 1 noiembrie—30 aprilie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai—30 octombrie. La întreprinderile agricole de stat se majorează preţurile de livrare cu 0,25 lei/litru în perioada 1 noiembrie — 30 aprilie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai—30 octombrie. 2. — Se vor menţine în continuare sporurile de preţ în vigoare pentru livrarea animalelor în perioada de iarnă şi primăvară. 3. — Se va acorda cooperativelor agricole de producţie, membrilor cooperatori şi producătorilor individuali o primă de 300—500 lei pentru fiecare junincă la prima fătare, diferenţiat în funcţie de calitatea şi rasa animalelor. 4. Membrii cooperatori şi producătorii individuali din zonele de deal şi munte vor putea cumpăra anual de la stat următoarele cantităţi de porumb: — 100 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează statului pe bază de contract 700—1000 litri lapte; — 150 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează peste 1 000 litri lapte. 5. — Pentru tineretul bovin și porcii ce se contractează și livrează statului, producătorii vor primi în continuare cantitățile de porumb potrivit reglementărilor în vigoare. 6. Incepînd cu anul 1970, ţăranii cooperatori și producătorii individuali care contractează și livrează organizaţiilor socialiste de stat sau cooperatiste tineret bovin vor fi scutiţi de impozit pentru un număr de vaci egal cu numărul de viţei contractaţi şi livraţi. 7. In vederea sprijinirii acţiunii de dezvoltare a sectorului zootehnic vor fi degrevate de impozite: — de la 1 ianuarie 1970, materialele pentru construirea de complexe şi ferme de creştere şi îngrăşare a animalelor de tip industrial sau extinderea celor existente, precum şi instalaţiile de pregătire a furajelor care se realizează în cadrul programului naţional privind dezvoltarea zootehniei şi sporirea producţiei animaliere; — de la 1 iunie 1970, utilajele şi maşinile specifice procesului de producţie în zootehnie ce se livrează cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor intercooperatiste. 8. Fondurile necesare pentru majorarea preţurilor de cumpărare şi acordarea celorlalte stimulente prevăzute se vor asigura parţial din veniturile statului. O anumită parte din aceste fonduri se vor acoperi prin majorarea preţurilor cu amănuntul, începînd de la 1 iunie 1970. Astfel, preţul cu amănuntul la carnea de bovine se va majora în medie cu 1,85 lei/kg, iar carnea de porc în medie cu 1,35 lei/kg. Majorarea preţurilor se va aplica îndeosebi la sortimentele de carne de calitate superioară şi specialităţi. Preţul cu amănuntul la laptele de consum va creşte cu 0,20 lei/litru. Corespunzător se vor majora preţurile cu amănuntul la preparate şi conserve de carne, precum şi la produse lactate. Se vor menţine actualele preţuri-cu amănuntulla sortimentele de carne de calitatea a II-a, slănină, untură şi organe — cu excepţia specialităţilor — precum şi la toate subprodusele rezultate din sacrificarea animalelor. De asemenea, nu se vor schimba preţurile cu amănuntul ,la unele preparate şi conserve de carne, la unt, smîntînă, lapte praf şi îngheţată. 9. — întreprinderilor agricole de stat şi cooperativelor agricole de producţie le revine sarcina să folosească din plin întreaga bază tehnico-materială şi resursele de care ele dispun în vederea sporirii efectivelor şi a producţiei animaliere, să livreze la fondul de stat cît mai multe animale şi păsări, cantităţi tot mai mari de lapte, lină şi ouă. în acelaşi timp, unităţile socialiste din agricultură trebuie să ia măsuri de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii în zootehnie, de reducere a cheltuielilor materiale şi creştere a productivităţii muncii, astfel încât să se asigure în toate fermele şi complexele de creştere a animalelor şi păsărilor o activitate rentabilă, eficientă. 10. — întreprinderile Ministerului Industriei Alimentare şi celelalte unităţi producătoare trebuie să livreze la fondul pieţii cantităţile de carne şi produse lactate prevăzute în planul de stat, să asigure aprovizionarea unităţilor comerciale cu sortimentele mai ieftine, în proporţiile stabilite prin plan, să exercite un control permanent asupra respectării stricte, la toate produsele, a condiţiilor de calitate prevăzute în normele legale, să se preocupe de reducerea continuă a cheltuielilor de producţie. Totodată, Ministerul Comerţului Interior, unităţile comerciale vor lua măsuri de perfecţionare a desfacerii produselor, de repartizare judicioasă pe teritoriu a fondului de marfă, inclusiv a sortimentelor mai ieftine, în scopul bunei aprovizionări a întregii populații. 11. Prevederile prezentei hotărîri se vor pune în aplicare prin acte normative ale Consiliului de Miniștri. Prin majorarea prețurilor de cumpărare a produselor animaliere prevăzute în această hotărîre, ca și prin acordarea de prime, reducerile și degrevările de impozite, țărănimea noastră muncitoare va beneficia de venituri suplimentare în sumă de circa 850 milioane lei, calculate la nivelul anului 1970. In stabilirea noilor prețuri de vînzare cu amănuntul, potrivit prezentei hotărîri, s-a avut în vedere să nu fie afectată ridicarea salariului real al oamenilor muncii prevăzută în actualul plan cincinal. După cum este cunoscut, pe baza hotărîrilor partidului şi guvernului, în acest an s-a încheiat acţiunea de generalizare a noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor în toate sectoarele economiei naţionale. Pe această bază şi prin recentele măsuri de creştere a salariilor mici, de scutire şi reducere a impozitelor PC, salarii s-au asigurat salariaţilor cîştiguri suplimentare de peste 12 miliarde lei anual. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România îşi exprimă convingerea că aplicarea programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi a măsurilor de cointeresare a producătorilor agricoli, prevăzute în această hotărîre va asigura o creştere substanţială a producţiei animaliere şi, pe această cale, se va îmbunătăţi continuu aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte şi alte produse agroalimentare. iIII !S ! Is ■m I mm PEHTHE REFACERE T0INL PERTHU nPRIilflLIZflflE DUMINICA -zi obişnuita de Duminică, 31 mai, a fost una din zilele de odihnă pe care oamenii muncii din uzine şi de pe ogoare au hotărît s-o transforme în zi de muncă, contribuţie şi participare la eforturile întregii ţări, pentru grabnica refacere a economiei naţionale greu încercată de dezlănţuirea stihiilor păturii. Faptul că oamenii au ţinut să folosească din plin această duminică, mărturiseşte înalta lor responsabilitate faţă de un imperativ esenţial: TREBUIE SA MUNCIM MAI MULT, MAI BINE, SA FOLOSIM TIMPUL INTEGRAL, SA FOLOSIM CU MAXIMUM DE EFICIENŢĂ FIECARE CAPACITATE DE PRODUCŢIE, FIECARE PALMĂ DE p Amint. Tirgu-Mureş La Fabrica de pielărie şi mănuşi, pulsul producţiei a fost cel obişnuit, cotidian. In dimineaţa zilei de duminică, colectivele secţiilor confecţii de mănuşi şi tăbăcărie şi-au început activitatea la ora fixată în program, fără întârziere sau lipsuri de la serviciu. Pe întreaga lungime a benzii de lucru toate maşinile funcţionau. Colectivul secţiei, în mare majoritate femei, au hotărît să renunţe la obişnuita siestă duminicală, la treburile gospodăreşti sau de menaj, pentru a contribui prin muncă la marele efort ce-i face ţara pentru recuperarea pagubelor suferite în urma inundaţiilor. La sfîrşitul schimbului de dimineaţă, ing. Iuliu Ferenczi, directorul fabricii, ne comunică bilanţul zilei: „circa 5.600 perechi mănuşi fabricate peste planul la zi al întreprinderii“. Mai aflăm că destoinicul colectiv al fabricii şi-a reanalizat posibilităţile de suplimentare a producţiei pentru a ajuta economia naţională, aplicînd în producţie măsurile adoptate, gospodărind cu grijă materia primă, în luna mai a realizat peste prevederi o producţie globală în valoare de 1 milion lei. Răspunzînd cerinţelor mari de materiale de construcţii necesare reconstrucţiei şi refacerii, colectivul Fabricii de cărămizi şi ţigle s-a angajat să vină în ajutorul unităţilor industriale şi populaţiei din zonele calamitate, realizînd suplimentar în acest an: 1 milion blocuri de zidărie din granulit, 200.000 buc. cărămizi şi 6.000 mc granulit. îndeplinirea acestui angajament prinde viaţă. In 31 mai, a doua duminică in care salariaţii fabricii au îmbrăcat haine de lucru, toate secţiile lucrau din plin. Deviza colectivului este: „mai multe cărămizi, ţigle şi blocuri de zidărie“. Mai multe materiale de construcţii pentru recuperarea pierderilor suferite în zilele inundaţiei şi pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Şi această zi de duminică a constituit, prin realizările sale, o confirmare a hotărîrii cărămidarilor tîrgumureşeni de a-şi respecta cuvîntul dat. Din datele primite rezultă că duminică s-au produs 180.000 buc. cărămizi, 35.000 buc. ţigle şi 120.000 blocuri de zidărie echivalente. Sighişoara ... E o duminică sighişoreană , fierbinte, întreaga populaţie participă intens la acţiunea largă „ pentru a reda aşezării cît mai mult din strălucirea ei de odinioară, în toate întreprinderile, schimbul I lucrează normal, la fel ca I în orice zi a săptămînii. La fa-Ibrica de mătase a Combinatului textil — greu afectată de inun- I daţii — toţi salariaţii, inclusiv I ţesătoarele, spală şi recondiţio■ nează zecile de mii de piese fine I ale utilajelor prinse de pînza apei. Concomitent, aceleaşi acţiuni sunt declanşate şi la fabricile de f lînă şi de bumbac ale combinatului. Scurt popas la Fabrica de cărămizi şi ţigle „7 Noiembrie“. Suntem în moderna hală a unităţii a IlI-a. Zi plină. Pe platforma uscătorului de la linia de cărămidă îl întîlnim pe Samuilă Fodor, directorul întreprinderii. — Muncim continuu în fiecare duminică. Pierderile au fost mari şi noi trebuie să fim cei dinţii care să contribuim din plin la sporirea materialelor de construcţii — ne declară interlocutorul. Astăzi lucrăm cu întreaga capacitate, la toate cele 3 unităţi. Personalul tehnico-administrativ, în special bărbaţii şi muncitorii auxiliari, se află pe străzile cartierului 7 Noiembrie pentru evacuarea noroului. — Ce ne puteţi relata despre producţia acestei duminici, declarată zi a muncii patriotice în Sighişoara? — Vă răspund în mod concret: 90.000 de cărămizi, 80.000 de ţigle şi circa 4.000 de coame. — Are această producţie o semnificaţie aparte? — Da. Ea depăşeşte producţia medie zilnică cu circa 12.000 de cărămizi şi cu mai multe mii de ţigle. In acelaşi timp se lucrează şi în atelierele mecanic şi electric, se pregătesc piese de schimb necesare la intervenţie în caz de defecţiune. — După cum se ştie, secţia de blocuri de înlocuitori de cărămizi a fost grav afectată de ambele inundaţii. Ce se petrece acolo în momentul de faţă? — Se lucrează zi şi noapte la curăţirea molozului. Mîine, secţia va intra în funcţiune “cu întreaga ei capacitate. Şi, fiindcă veni vorba de ritm, vreau neapărat să amintesc cu acest prilej meritul oamenilor de la serviciul desfacere. Se lucrează foarte mult la încărcarea vagoanelor cu produse pentru livrarea către beneficiari. Operaţiunile de încărcare au fost întrerupte din cauza apelor de două ori, între 13—20 şi 24—28 mai. Din această cauză transportul a suferit serios. Linia ferată a rămas pur şi simplu suspendată. Pe o lungime de 3 km linia a fost avariată în 20 de locuri. Vă daţi seama că o asemenea situaţie ne-a produs greutăţi şi în spaţiul de depozitare care, realmente, a devenit insuficient. Acum, totul decurge normal şi recuperăm tot mai mult din pierderile pe care le-am avut... Tirnăveni După cum ne transmit corespondenţii noştri — TEODOR SPINEANU şi ALEXANDRU CANEA . Combinatul chimic din localitate a oferit duminică imaginea unui furnicar în care unii erau angrenaţi în lichidarea urmelor adinei lăsate de ape, iar alţii în activitatea cotidiană de producţie. Operatorii secţiei sulfat de aluminiu, printre primele reintrate în funcţiune, au muncit cu însufleţire pentru a realiza o producţie record. Şi efortul depus de schimbul condus de Ioan Drăghici, Petru Cuza şi Vaier Moldovan a fost încununat de succes: s-au produs 90 tone de sulfat de aluminiu, cu 10 tone peste capacitatea anterioară. Din producţia realizată duminică, ieri s-a expediat o cantitate de 8.000 kg spre oraşul Bacău, unde acest produs este aşteptat. Zi plină a fost duminică şi pentru colectivul de la instalaţia de oxigen, producîndu-se peste 2.000 mg oxigen. La secţia carbid, formaţia condusă de maistrul Gheorghe László a lucrat intens pentru curăţirea acoperişului halelor cuptoarelor 1—3, acţiune în care s-au evidenţiat mai ales muncitorii Gheorghe Ilea, Szántó Alexandru şi Teodor Cîndea. Echipa condusă de maistrul Aurel Nistor a muncit intens pentru plasarea cablului subteran care va asigura energia electrică pentru cuptoarele 1-3 şi instalaţia de condiţionare a varului. Chimiştii din Tirnăveni au înregistrat în această zi şi un alt succes de seamă: începerea temperării cuptoarelor la instalaţia nouă de bicromat şi la cea de oxid de zinc. Datorită muncii pline de abnegaţie a tuturor echipelor, se apreciază că instalaţia nouă de bicromat se va putea repune în funcţiune cu 5 zile mai devreme decît prevedea programul iniţial. In ce priveşte instalaţia de oxid de zinc, merite deosebite în începerea temperării cuptorului revin echipei conduse de maistrul Alexandru Gănfăleanu, care a muncit 42 ore fără întrerupere la repunerea în funcţiune a instalaţiei electrice de la secţia chimică. Reghin Dumirintă diiineaţa, din nou, Reghinul a îmbrăcat haine de lucru. Dis-de-dimineaţă, spre C.P.L., I.R.U.M., spre secţiile cooperativelor „Lemn-metal“ şi ,,Progresul“ s-au îndreptat, ca îrrtr-o zi obişnuită, grupuri compacte de muncitori şi muncitoare, hotărîţi să recupereze producţia pierdută din cauza întreruperilor pricinuite de inundaţie. La aceste unităţi au lucrat duminică 2.650 de salariaţi. Aflăm că la I.R.U.M., la secţiile de montaj locomotive şi încărcătoare frontale s-a realizat într-un singur schimb, o producţie globală în valoare de peste 40.000 lei. Colectivul secţiei de montaj locomotive a realizat o locomotivă, iar cel al secţiei de montaj încărcătoare frontale a dat două încărcătoare. Colectivul acestei întreprinderi, sub îndrumarea organizaţiei de partid, este hooărît ca pînă la sfîrşitul anului să recupereze producţia pierdută şi să-şi îndeplinească angajamentele luate pe acest an atît la producţie cît şi la beneficii peste plan. Ca şi în zilele anterioare, duminică a continuat să se manifeste spiritul de solidaritate, de întrajutorare. Peste 150 de tineri de la Şcoala specială din Apalina, şi tot atîţia de la cooperativa „Progresul“, au lucrat duminică voluntar la C.P.L., la sortarea şi curăţarea materiei prime, în vederea diminuării pierderilor. Duminică s-a lucrat intens nu numai în unităţile productive ci şi în alte sectoare de activitate din oraş. De exemplu, 120 de salariaţi de la întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă au împînzit parcul „Popular“ şi alte zone verzi din oraş, muncind cu însufleţire pentru a le reda (Continuare în pag. a 3-a) I s i I I I I ! î I i I i I i i ! I ! I I 1 s I ! t ISI