Steaua Roşie, iunie 1970 (Anul 21, nr. 127-151)

1970-06-02 / nr. 127

proletari din toate ţările, uniţi-vă î TEflUfi ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ★ HOTĂRIREA Comitetului Executiv al Comitetului Central în procesul de făurire a agriculturii socialiste, de creştere a producţiei vegetale şi animale, zootehnia — ca ramură principală — a cunos­cut o continuă dezvoltare. Ca rezultat al efor­turilor financiare făcute de stat pentru crearea şi lărgirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, al activităţii depuse de ţărănimea noastră mun­citoare, au crescut efectivele de animale şi pă­sări, s-a mărit producţia de carne, lapte, ouă şi alte produse animaliere; faţă de anul 1960, pro­ducţia globală a sectorului zootehnic a fost în 1969 cu 32 la sută mai mare. în­ aceeaşi perioadă, ca urmare a creşterii veniturilor băneşti ale populaţiei, ridicării nive­lului de trai al oamenilor muncii, s-a sporit continuu consumul de produse animaliere. în comparaţie cu 1960, anul trecut volumul desfa­cerilor prin comerţul socialist s-a mărit la carne cu 38 la sută, la preparate şi conserve de carne cu 94 la sută, la lapte de 3,2 ori, la brînzeturi cu 94 la sută, iar la ouă de 2,6 ori. Cu toate acestea, realizările obţinute nu sunt încă pe măsura posibilităţilor de care dispune agricultura noastră socialistă, a nevoilor econo­miei naţionale şi a cerinţelor de consum mereu crescînde ale oamenilor muncii. Creşterea continuă a populaţiei ţării, ridicarea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a oa­menilor muncii determină o sporire continuă a cerinţelor de produse agroalimentare — îndeo­sebi de carne, lapte, ouă — în sortimente va­riate şi de calitate superioară. Tocmai de ace­ea, ţinînd seama de rolul zootehniei în dezvol­tarea intensivă şi eficientă a agriculturii noas­tre, precum şi în îmbunătăţirea continuă a apro­vizionării populaţiei, partidul şi statul acordă o deosebită atenţie acestei ramuri. Calamităţile naturale care s-au abătut recent asupra unei mari părţi a ţării noastre au pro­vocat, după cum se ştie, printre pagubele ma­teriale deosebit de grave, pierderea unui mare număr de animale din proprietatea obştească şi proprietatea personală a ţăranilor. Revărsările de ape au distrus, de asemenea, importante can­tităţi de furaje, numeroase construcţii zooteh­nice, adăposturi pentru animale etc. ceea ce impietează asupra dezvoltării zootehniei în zo­nele calamitate, în lumina Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, plenara Comi­tetului Central din martie a. c. a adoptat un pro­gram naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere. Acest program cuprinde un ansamblu de măsuri pentru dez­voltarea susţinută a bazei tehnico-materiale a zootehniei, concentrarea şi specializarea produc­ţiei în unităţi de tip industrial, lărgirea bazei furajere, îmbunătăţirea raselor de animale, atît în unităţile agricole de stat, cît şi în cele coope­ratiste. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, nu­mai în perioada viitorului plan cincinal, statul va aloca fonduri de investiţii însumînd circa 20 miliarde lei, adică de patru ori mai mult decît în perioada 1966—1970. Cooperativele agricole de producţie au prevăzut, de asemenea, alocarea u­­nor fonduri însemnate din veniturile proprii pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Realizarea acestui program impune, în acelaşi timp sporirea şi o mai bună aşezare a preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor ani­maliere, precum şi adoptarea altor măsuri de cointeresare a producătorilor agricoli, în vede­rea acoperirii cheltuielilor de producţie şi a asi­gurării unei rentabilităţi corespunzătoare, în­deosebi în creşterea bovinelor, vacilor de lapte şi porcinelor. Pe această cale producătorii vor fi mai mult stimulaţi în mărirea efectivelor de animale, în obţinerea unor producţii sporite de carne şi produse animaliere şi în livrarea aces­tora la fondul de stat. Traducerea în viaţa a programului de dezvoltare a zootehniei şi creş­terea cointeresării producătorilor vor cr­ea con­diţii pentru dublarea, pînă în anul 1975, compa­rativ cu anul 1969, a producţiei şi a fondului de stat la carne, lapte şi ouă şi, pe această bază, se va îmbunătăţi aprovizionarea populaţiei, creîndu-se, în acelaşi timp, disponibilităţi spo­rite pentru export. Pentru o mai mare cointeresare a unităţilor agricole socialiste, a producătorilor cu gospodă­rii individuale din zone necooperativizate şi a membrilor cooperatori în sporirea efectivelor de animale, îmbunătăţirea calităţii acestora şi creş­terea producţiei de carne, lapte, lînă, ouă, în vederea stimulării eforturilor pentru dezvolta­rea și mai intensă a zootehniei noastre, Comi­tetul Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român și Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România Hotărăsc: 1. — Majorarea prețurilor de cumpărare, la producător, cu începere de la 1 iunie a. c. la unele categorii de animale şi la unele produse animaliere, după cum urmează: — La bovine adulte se majorează preţurile de cumpărare la animalele livrate la fondul de stat cu 1,70 lei/kg în viu la calitatea I şi cu 1,40 lei la calitatea a II-a, pentru toţi producă­torii agricoli; — La porcine se majorează preţurile de cum­părare a porcilor livraţi de cooperativele agri­cole de producţie, membrii acestora şi producă­torii individuali, în medie cu 1 leu/kg în viu. în cadrul acestei medii, preţurile de cumpărare la porcii de carne livraţi în viu la greutatea de 101—115 kg vor fi sporite cu 1,50 lei kg; — La lapte de oaie se majorează preţul de cumpărare cu 0,50 lei/litru; — La lapte de vacă, în scopul stimulării pro­ducătorilor de a livra cantităţi sporite la fondul de stat, se majorează actualele preţuri de cum­părare pentru laptele livrat de cooperativele agricole de producţie, de membrii acestora şi producătorii individuali cu 0,45 lei/litru la can­tităţile livrate în perioada 1 noiembrie—30 apri­lie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai—30 oc­tombrie. La întreprinderile agricole de stat se majorează preţurile de livrare cu 0,25 lei/litru în perioada 1 noiembrie — 30 aprilie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai—30 octombrie. 2. — Se vor menţine în continuare sporurile de preţ în vigoare pentru livrarea animalelor în perioada de iarnă şi primăvară. 3. — Se va acorda cooperativelor agricole de producţie, membrilor cooperatori şi producăto­rilor individuali o primă de 300—500 lei pentru fiecare junincă la prima fătare, diferenţiat în funcţie de calitatea şi rasa animalelor. 4.­­ Membrii cooperatori şi producătorii in­dividuali din zonele de deal şi munte vor putea cumpăra anual de la stat următoarele cantităţi de porumb: — 100 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează statului pe bază de contract 700—1000 litri lapte; — 150 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează peste 1 000 litri lapte. 5. — Pentru tineretul bovin și porcii ce se contractează și livrează statului, producătorii vor primi în continuare cantitățile de porumb potrivit reglementărilor în vigoare. 6.­­ Incepînd cu anul 1970, ţăranii cooperatori și producătorii individuali care contractează și livrează organizaţiilor socialiste de stat sau co­operatiste tineret bovin vor fi scutiţi de impozit pentru un număr de vaci egal cu numărul de viţei contractaţi şi livraţi. 7.­­ In vederea sprijinirii acţiunii de dezvol­tare a sectorului zootehnic vor fi degrevate de impozite: — de la 1 ianuarie 1970, materialele pentru construirea de complexe şi ferme de creştere şi îngrăşare a animalelor de tip industrial sau extinderea celor existente, precum şi instalaţiile de pregătire a furajelor care se realizează în cadrul programului naţional privind dezvoltarea zootehniei şi sporirea producţiei animaliere; — de la 1 iunie 1970, utilajele şi maşinile spe­cifice procesului de producţie în zootehnie ce se livrează cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor intercooperatiste. 8.­­ Fondurile necesare pentru majorarea preţurilor de cumpărare şi acordarea celorlalte stimulente prevăzute se vor asigura parţial din veniturile statului. O anumită parte din aceste fonduri se vor acoperi prin majorarea preţuri­lor cu amănuntul, începînd de la 1 iunie 1970. Astfel, preţul cu amănuntul la carnea de bovine se va majora în medie cu 1,85 lei/kg, iar carnea de porc în medie cu 1,35 lei/kg. Majorarea pre­ţurilor se va aplica îndeosebi la sortimentele de carne de calitate superioară şi specialităţi. Pre­ţul cu amănuntul la laptele de consum va creşte cu 0,20 lei/litru. Corespunzător se vor majora preţurile cu a­­mănuntul la preparate şi conserve de carne, pre­cum şi la produse lactate. Se vor menţine actualele preţuri-cu amănuntul­­la sortimentele de carne de calitatea a II-a, slă­nină, untură şi organe — cu excepţia specia­lităţilor — precum şi la toate subprodusele re­zultate din sacrificarea animalelor. De aseme­nea, nu se vor schimba preţurile cu amănuntul ,la unele preparate şi conserve de carne, la unt, smîntînă, lapte praf şi îngheţată. 9. — întreprinderilor agricole de stat şi coope­rativelor agricole de producţie le revine sarcina să folosească din plin întreaga bază tehnico-ma­­terială şi resursele de care ele dispun în vederea sporirii efectivelor şi a producţiei animaliere, să livreze la fondul de stat cît mai multe animale şi păsări, cantităţi tot mai mari de lapte, lină şi ouă. în acelaşi timp, unităţile socialiste din agricultură trebuie să ia măsuri de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii în zootehnie, de reducere a cheltuielilor materiale şi creştere a productivităţii muncii, astfel încât să se asigu­re în toate fermele şi complexele de creştere a animalelor şi păsărilor o activitate rentabilă, eficientă. 10. — întreprinderile Ministerului Industriei Alimentare şi celelalte unităţi producătoare tre­buie să livreze la fondul pieţii cantităţile de carne şi produse lactate prevăzute în planul de stat, să asigure aprovizionarea unităţilor comer­ciale cu sortimentele mai ieftine, în proporţiile stabilite prin plan, să exercite un control per­manent asupra respectării stricte, la toate pro­dusele, a condiţiilor de calitate prevăzute în normele legale, să se preocupe de reducerea con­tinuă a cheltuielilor de producţie. Totodată, Mi­nisterul Comerţului Interior, unităţile comer­ciale vor lua măsuri de perfecţionare a desface­rii produselor, de repartizare judicioasă pe teri­toriu a fondului de marfă, inclusiv a sortimen­telor mai ieftine, în scopul bunei aprovizionări a întregii populații. 11.­­ Prevederile­­ prezentei hotărîri se vor pune în aplicare prin acte normative ale Con­siliului de Miniștri. Prin majorarea prețurilor de cumpărare a produselor animaliere prevăzute în această ho­­tărîre, ca și prin acordarea de prime, reducerile și degrevările de impozite, țărănimea noastră muncitoare va beneficia de venituri suplimen­tare în sumă de circa 850 milioane lei, calculate la nivelul anului 1970. In stabilirea noilor prețuri de vînzare cu a­­mănuntul, potrivit prezentei hotărîri, s-a avut în vedere să nu fie afectată ridicarea salariului real al oamenilor muncii prevăzută în actualul plan cincinal. După cum este cunoscut, pe baza hotărîrilor partidului şi guvernului, în acest an s-a încheiat acţiunea de generalizare a noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor în toate sectoarele economiei naţionale. Pe această bază şi prin recentele măsuri de creştere a sa­lariilor mici, de scutire şi reducere a impozitelor PC, salarii s-au asigurat salariaţilor cîştiguri su­plimentare de peste 12 miliarde lei anual. Comitetul Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Consiliul de Miniştri al Republicii So­cialiste România îşi exprimă convingerea că aplicarea programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi a măsurilor de cointeresare a pro­ducătorilor agricoli, prevăzute în această hotă­­rîre va asigura o creştere substanţială a pro­ducţiei animaliere şi, pe această cale, se va îmbunătăţi continuu aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte şi alte produse agroalimentare. i­I­I­I !­S ! I­s ■m I mm PEHTHE REFACERE T0IN­L PERTHU nPRIilflLIZflflE DUMINICA -zi obişnuita de Duminică, 31 mai, a fost una din zilele de odihnă pe care oamenii muncii din uzine şi de pe ogoare au hotărît s-o transforme în zi de muncă, contribuţie şi participare la eforturile în­tregii ţări, pentru grabnica refacere a economiei naţionale greu încercată de dezlănţuirea stihiilor păturii. Faptul că oamenii au ţinut să folosească din plin această duminică, mărturiseşte înalta lor responsabilitate faţă de un imperativ esenţial: TREBUIE SA MUNCIM MAI MULT, MAI BINE, SA FOLOSIM TIMPUL INTEGRAL, SA FOLOSIM CU MAXIMUM DE EFICIENŢĂ FIECARE CAPA­CITATE DE PRODUCŢIE, FIECARE PALMĂ DE p Amint. Tirgu-Mureş La Fabrica de pielărie şi mă­nuşi, pulsul producţiei a fost cel obişnuit, cotidian. In dimineaţa zilei de duminică, colectivele sec­ţiilor confecţii de mănuşi şi tă­­băcărie şi-au început activitatea la ora fixată în program, fără întârziere sau lipsuri de la ser­viciu. Pe întreaga lungime a benzii de lucru toate maşinile funcţionau. Colectivul secţiei, în mare majoritate femei, au hotă­rît să renunţe la obişnuita siestă duminicală, la treburile gospodă­reşti sau de menaj, pentru a con­tribui prin muncă la marele efort ce-i face ţara pentru recupera­rea pagubelor­ suferite în urma inundaţiilor. La sfîrşitul schim­bului de dimineaţă, ing. Iuliu Ferenczi, directorul fabricii, ne comunică bilanţul zilei: „circa 5.600 perechi mănuşi fabricate peste planul la zi al întreprin­derii“. Mai aflăm că destoinicul colectiv al fabricii şi-a reanalizat posibilităţile de suplimentare a producţiei pentru a ajuta econo­mia naţională, aplicînd în pro­ducţie măsurile adoptate, gospo­dărind cu grijă materia primă, în luna mai a realizat peste preve­deri o producţie globală în va­loare de 1 milion lei. Răspunzînd cerinţelor mari de materiale de construcţii necesa­re reconstrucţiei şi refacerii, co­lectivul Fabricii de cărămizi şi ţi­gle s-a angajat să vină în ajuto­rul unităţilor industriale şi popu­laţiei din zonele calamitate, rea­­lizînd suplimentar în acest an: 1 milion blocuri de zidărie din granulit, 200.000 buc. cărămizi şi 6.000 m­c granulit. îndeplinirea acestui angaja­ment prinde viaţă. In 31 mai, a doua duminică in care salariaţii fabricii au îmbrăcat haine de lu­cru, toate secţiile lucrau din plin. Deviza colectivului este: „mai multe cărămizi, ţigle şi blocuri de zidărie“. Mai multe materiale de construcţii pentru recuperarea pierderilor suferite în zilele inun­daţiei şi pentru îndeplinirea e­­xemplară a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Şi această zi de duminică a constituit, prin realizările sale, o confirmare a hotărîrii cărămidarilor tîrgumu­­reşeni de a-şi respecta cuvîntul dat. Din datele primite rezultă că duminică s-au produs 180.000 buc. cărămizi, 35.000 buc. ţigle şi 120.000 blocuri de zidărie echiva­­lente.­ ­ Sighişoara ... E o duminică sighişoreană , fierbinte, întreaga populaţie par­­­ticipă intens la acţiunea largă „ pentru a reda aşezării cît mai mult din strălucirea ei de odi­nioară,­­ în toate întreprinderile, schim­­­­bul I lucrează normal, la fel ca I în orice zi a săptămînii. La fa-I­brica de mătase a Combinatului textil — greu afectată de inun- I daţii — toţi salariaţii, inclusiv I ţesătoarele, spală şi recondiţio­■ nează zecile de mii de piese fine I ale utilajelor prinse de pînza a­pei. Concomitent, aceleaşi acţiuni­­ sunt declanşate şi la fabricile de f lînă şi de bumbac ale combina­tului. Scurt popas la Fabrica de că­rămizi şi ţigle „7 Noiembrie“. Suntem­ în moderna hală a unită­ţii a IlI-a. Zi plină. Pe platforma uscătorului de la linia de cără­midă îl întîlnim pe Samuilă Fo­dor, directorul întreprinderii. — Muncim continuu în fiecare duminică. Pierderile au fost mari şi noi trebuie să fim cei dinţii care să contribuim din plin la sporirea materialelor de con­strucţii — ne declară interlocu­torul. Astăzi lucrăm cu întreaga capacitate, la toate cele 3 unităţi. Personalul tehnico-administrativ, în special bărbaţii şi muncitorii auxiliari, se află pe străzile car­tierului 7 Noiembrie pentru eva­cuarea noro­ului. — Ce ne puteţi relata despre producţia acestei duminici, decla­rată zi a muncii patriotice în Si­ghişoara? — Vă răspund în mod concret: 90.000 de cărămizi, 80.000 de ţigle şi circa 4.000 de coame. — Are această producţie o semnificaţie aparte? — Da. Ea depăşeşte producţia medie zilnică cu circa 12.000 de cărămizi şi cu mai multe mii de ţigle. In acelaşi timp se lucrează şi în atelierele mecanic şi electric, se pregătesc piese de schimb ne­cesare la intervenţie în caz de defecţiune. — După cum se ştie, secţia de blocuri de înlocuitori de cărămizi a fost grav afectată de ambele inundaţii. Ce se petrece acolo în momentul de faţă? — Se lucrează zi şi noapte la curăţirea molozului. Mîine, secţia va intra în funcţiune “cu întreaga ei capacitate. Şi, fiindcă veni vorba de ritm, vreau neapărat să amintesc cu acest prilej meritul oamenilor de la serviciul desfa­cere. Se lucrează foarte mult la încărcarea vagoanelor cu produse pentru livrarea către beneficiari. Operaţiunile de încărcare au fost întrerupte din cauza apelor de două ori, între 13—20 şi 24—28 mai. Din această cauză transpor­tul a suferit serios. Linia ferată a rămas pur şi simplu suspen­dată. Pe o lungime de 3 km linia a fost avariată în 20 de locuri. Vă daţi seama că o aseme­nea situaţie ne-a produs greutăţi şi în spaţiul de depozitare care, realmente, a devenit insuficient. Acum, totul decurge normal şi recuperăm tot mai mult din pierderile pe care le-am avut... Tirnăveni După cum ne transmit cores­pondenţii noştri — TEODOR SPI­NE­ANU­ şi ALEXANDRU CA­NEA . Combinatul chimic din localitate a oferit duminică ima­ginea unui furnicar în care unii erau angrenaţi în lichidarea ur­melor adinei lăsate de ape, iar alţii în activitatea cotidiană de producţie. Operatorii secţiei sul­fat de aluminiu, printre primele reintrate în funcţiune, au mun­cit cu însufleţire pentru a rea­liza o producţie record. Şi efortul depus de schimbul condus de Ioan Drăghici, Petru Cuza şi Va­ier Moldovan a fost încununat de succes: s-au produs 90 tone de sulfat de aluminiu, cu 10 tone peste capacitatea anterioară. Din producţia realizată duminică, ieri s-a expediat o cantitate de 8.000 kg spre oraşul Bacău, unde acest produs este aşteptat. Zi plină a fost duminică şi pentru colectivul de la instalaţia de oxigen, producîndu-se peste 2.000 m­g oxigen. La secţia car­bid, formaţia condusă de mais­trul Gheorghe László a lucrat in­tens pentru curăţirea acoperişu­lui halelor cuptoarelor 1—3, ac­ţiune în care s-au evidenţiat mai ales muncitorii Gheorghe Ilea, Szántó Alexandru şi Teodor Cîn­­dea. Echipa condusă de maistrul Aurel Nistor a muncit intens pentru plasarea cablului subte­ran care va asigura energia elec­trică pentru cuptoarele 1-3 şi in­stalaţia de condiţionare a varului. Chimi­ştii din Tirnăveni au în­registrat în această zi şi un alt succes de seamă: începerea tem­perării cuptoarelor la instalaţia nouă de bicromat şi la cea de oxid de zinc. Datorită muncii pli­ne de abnegaţie a tuturor echi­pelor, se apreciază că instalaţia nouă de bicromat se va putea re­pune în funcţiune cu 5 zile mai devreme decît prevedea progra­mul iniţial. In ce priveşte insta­laţia de oxid de zinc, merite deo­sebite în începerea temperării cuptorului revin echipei conduse de maistrul Alexandru Gănfă­­leanu, care a muncit 42 ore fără întrerupere la repunerea în func­ţiune a instalaţiei electrice de la secţia chimică. Reghin Du­mirin­tă d­i­iineaţa, din nou, Reghinul a îmbrăcat haine de lucru. Dis-de-dimineaţă, spre C.P.L., I.R.U.M., spre secţiile co­operativelor „Lemn-metal“ şi ,,Progresul“ s-au îndreptat, ca îrr­­tr-o zi obişnuită, grupuri com­pacte de muncitori şi muncitoare, hotărîţi să recupereze producţia pierdută din cauza întreruperilor pricinuite de inundaţie. La aces­te unităţi au lucrat duminică 2.650 de salariaţi. Aflăm că la I.R.U.M., la sec­ţiile de montaj locomotive şi în­cărcătoare frontale s-a realizat într-un singur schimb, o produc­ţie globală în valoare de peste 40.000 lei. Colectivul secţiei de montaj locomotive a realizat o locomotivă, iar cel al secţiei de montaj încărcătoare frontale a dat două încărcătoare. Colectivul acestei întreprinderi, sub îndru­marea organizaţiei de partid, es­te hooărît ca pînă la­ sfîrşitul a­­nului să recupereze producţia pierdută şi să-şi îndeplinească angajamentele luate pe acest an atît la producţie cît şi la bene­ficii peste plan. Ca şi în zilele anterioare, du­minică a continuat să se mani­feste spiritul de solidaritate, de întrajutorare. Peste 150 de tineri de la Şcoala specială din Apali­­na, şi tot atîţia de la cooperativ­a „Progresul“, au lucrat duminică voluntar la C.P.L., la sortarea şi curăţarea materiei prime, în ve­derea diminuării pierderilor. Duminică s-a lucrat intens nu numai în unităţile productive ci şi în alte sectoare de activitate din oraş. De exemplu, 120 de sa­lariaţi de la întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă au împînzit parcul „Popular“ şi alte zone verzi din oraş, muncind cu însufleţire pentru a le reda (Continuare în pag. a 3-a) I s i I I I I ! î I i I i I i i ! I ! I I 1 s I ! t I­­­S­I

Next