Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)

1970-07-01 / nr. 152

Din programul Casei de cultură a sindicatelor In săptămîna dintre 30 iunie —5 iulie, pe agenda de lucru a Casei de cultură a sindicatelor sunt înscrise următoarele activităţi cultural-educative: In cadrul „studioului fotoamato­­rului", joi, 2 iulie, la ora 18, va fi organizată în sala nr. 8 o masă rotundă pe tema „Forţa critică a fotografiei". Discuţiile vor fi con­duse de artistul fotograf tîrgumu­­reşean Iosif Marx. La această ma­nifestare vor putea participa mem­bri ai cercurilor foto din întreprin­derile şi instituţiile municipiului nostru. Ciclul „Cadran ştiinţific" conti­nuă vineri, 3 iulie, la ora 18, cu expunerea intitulată „Mit şi ade­văr. Fenomene meteorologice şi hidrologice neobişnuite”, susţinută de Oliviu Marcu, asist. univ. Con­ferinţa va avea loc în sala nr. 6 şi va fi urmată de proiecţii de filme la temă. In sala de spectacole, sîmbătă, 4 iulie, la ora 19, va avea loc o seară cultural-artistică oferită sa­lariaţilor Ilefor Tg.-Mureş, îşi vor da concursul formaţiile artistice de amatori ale sindicatelor. Tradiţionalul program duminical pentru pionieri şi şcolari, care se va desfăşura în 5 iulie, în sala nr. 6, între orele 10—12, va avea te­ma „In lumea basmului: Ursul păcălit de vulpe". Și, ca o sur­priză plăcută: „Stelele din Eger" — înregistrare pe diafilm. A Ocolul silvic Aleşd produce pentru vînzare : — MĂTURI NUIELE CU LEGĂTURĂ LATĂ 4,56 LEI BUC. — MĂTURI CU LEGĂTURĂ ROTUNDĂ CU COADĂ A 3,80 LEI­ BUC. — COZI DE UNELTE CU PREŢURILE LEGALE (după dimen­siuni). Cei interesaţi vor adresa comenzi ferme direct Ocolului sil­vic Aleşd, str. 23 August nr. 25, județul Bihor. „LUPTA DE CLASA“ la 50 de ani de la apariţie La 1 iulie 1920 a apărut primul număr al revistei ,,Lupta de cla­să", principala publicaţie politică şi ideologică a Partidului Comu­nist Român. In cursul anilor de apariţie, ea a oglindit cu fidelitate etapele ac­tivităţii partidului comunist, lupta lui eroică, în pofida faptului că in condiţiile de aspră ilegalitate a fost nevoită de citeva ori să-şi întrerupă apariţia. încă din primele momente ale clarificării ideologice în mişcarea noastră muncitorească, „Lupta de clasă" oglindea din plin eferves­cenţa caracteristică definirii sen­sului şi liniilor directoare ale acti­vităţii partidului, principalul ei o­­biectiv fiind în acea perioadă, lup­ta pentru transformarea Partidului socialist în partid comunist şi afi­lierea la Internaţionala a lll-a. „Lupta de clasă" milita consec­vent încă în această perioadă pentru crearea partidului de avan­gardă al proletariatului, partidul comunist, dînd un larg ecou în paginile sale dezbaterilor asupra problemelor politice, ideologice și organizatorice care stăteau la ba­za partidului de tip nou, militînd pentru așezarea întregii activităţi a acestuia pe temelia învăţăturii marxist-leniniste. In paginile „Luptei de clasă" şi-au găsit un larg ecou in anii următori creşterea şi maturizarea partidului, atitudinea sa fermă împotriva duşmanilor clasei munci­toare, împotriva claselor dominan­te şi a partidelor politice reacţio­nare, la fel ca şi lupta necruţă­toare a P.C.R. împotriva pericolu­lui fascist, a politicii de fascizare a ţării, pentru stabilirea unor le­gături trainice de prietenie cu Uniunea Sovietică, cu toate po­poarele iubitoare de pace. „Lupta de clasă", prestigioasă publicaţie comunistă, a reuşit să reflecte stadiul de radicalizare şi de clarificare ideologică din înseşi rîndurile partidului, cu toate că în perioada dinaintea Eliberării a prezentat şi unele carenţe, con­cepţii eronate şi aprecieri unilate­rale, care ies la iveală mai ales în zilele noastre, în urma aprecierilor ultimelor congrese ale P.C.R. pri­vind istoria partidului nostru. Tre­buie să avem în vedere de ase­menea greutăţile inerente tehnicii tipăririi şi difuzării revistei, mai ales în condiţiile aprige ale ilega­lităţii, în anii construcţiei socialiste, „Lupta de clasă" şi-a dedicat pa­ginile celor mai importante artico­le teoretice dezbătînd marile pro­bleme puse în faţa Partidului Co­munist Român de etapele noi ale istoriei patriei. Aniversarea a 50 de ani de la apariţia primului număr al revistei „Lupta de clasă" constituie un mi­nunat prilej de a sublinia bogă­ţia documentară pe care o cu­prind articolele revistei şi valoa­rea acestora pentru înţelegerea mai completă a istoriei partidului ** nostru, de a aprecia rolul impor­tant al revistei pe frontul luptei ideologice a Partidului Comunist Român. Cinema MIERCURI, 1 IULIE TG.-MUREŞ — Arta: Miste­riosul „X“ din Cosmos. Select: Stan şi Bran, studenţi la Oxford. Progresul: Acţiunea „Vulturul“. Tineretului: Prieteni fără grai. Unirea: Beru şi comisarul San Antonio. Muncitoresc: Atentatul de la Sarajevo. Flacăra: Moşte­nirea lui Achile. SIGHIŞOARA — Lumina: Păpuşa (ambele se­rii). Tîrnava: Operaţiunea Lady Chaplin. LUDUŞ — Flacăra: Moll Flanders. IERNUT — Lu­mina: începe furtuna. SÂRMA­­ŞU — Popular: In împărăţia leului de argint. REGHIN — Pa­tria: Prea mic pentru un război atît de mare. Victoria: Bătălia pentru Roma (ambele serii). TÎRNĂVENI — Melodia. Primă­vara pe Oder. SOVATA — Doi­na: Cu mine nu, madam. SlN­­GEORGIU DE PÂDURE — Po­pular. Jocul care ucide. FÎNTέ­NELE — Patria: Fericirea in traistă. MIERCUREA NIRAJU­LUI — Nirajul: Partizanii din cîmpie. Televiziune In jurul orei 11,49 — Trans­misie de la Aeroportul Interna­ţional Otopeni a plecării Şahin­­şahului Iranului — Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, care la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România a făcut o vizi­tă oficială în ţara noastră; 18,00 — Microavanpremieră 18,05 — Universal şotron. Enciclo­pedie pentru copii; 18,30 — Cabinetul economic TV; 19,20 — 1.001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Muzică popu­lară; 20,15 — Tele­ cinemateca: Eva (cu Henri Fonda şi Barbara Stanwick); 21,40 — Ora editoru­lui; 22,10 — Gala marilor inter­preţi români. Basul Nicolae Flo­rei; 22,35 — Imagini din Cana­da; 22,45 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş JOI, 2 IULIE In limba română. 6—6,30: Jur­nal de dimineaţă. Varietăţi mu­zicale. Din programul zilei: 18— 19:30: Cronica actualităţii. Cintă orchestra populară condusă de Muszka Sándor. Reflecţii pe te­me economice. Literatură şi artă. Poşta muzicală. File de istorie: Centenarul Asociaţiei generale a muncitorilor din Arad. Cîntece şi marşuri. Situaţia reţelelor electrice la judeţ­ In urma calamităţilor natura­le care s-au abătut în luna mai asupra judeţului nostru, o mare parte din reţeaua electrică a fost avariată. Zeci de posturi de transformare precum şi linii­le electrice de înaltă tensiune de 6, 15, 20, 35, 110 şi 220 kV au fost grav afectate. La Tg.-Mureş au fost scoase din funcţiune liniile de 6 kV de la Uzina de apă, cartierul A­­leea Carpaţi, Fabrica de con­ductoare, Electro-Mureş, cartie­rul Ady Endre precum şi 3 side­­re principale (Coloane de la staţia de 110 kV pînă la punc­tele de alimentare). De asemenea, au fost grav avariate linia de 15 Kv Tg.-Mu­reş — Săbed (la trecerea peste Mureş), Tg.-Mureş — Foi (Va­lea Nirajului). La Reghin au fost distruse total sau parţial linia de 20 Kv de la C.P.L., liniile aeriene de 15 Kv Reghin—Deda, Reghin— Lăpuşna, Reghin—Săbed şi Reghin — Gorneşti. In municipiul Sighişoara au fost scoase din funcţiune liniile de 15 Kv Sighişoara—Dumbră­veni (la trecerea peste Tîrnava Mare), un sider de 15 Kv (de la staţia—centru) a fost distrus, precum şi liniile de 15 Kv Si­ghişoara—Cristur, Sighişoara— Apold şi posturile de transfor­mare de la Combinatul textil. Avarii importante au fost semnalate şi în localitatea So­­vata la liniile de 15 Kv Fîntîne­­le—Sîngeorgiu de Pădure şi Sovata—Praid. Reţeaua electrică a oraşului Tîrnăveni a fost distrusă pe li­niile de 15 Kv Fîntînele—Tîrnă­veni (la trecerea peste Tîrnava Mică), posturile de transformare ale Fabricii de geamuri, Spita­lului teritorial şi cooperative/ Tehnolemn care alimentează Fabrica de pîine, blocurile de locuinţe, autobaza de călători precum şi derivaţia Ozd—Aţin­­tiş.Grav lovite de inundaţii au fost liniile Luduş—Cipău, Lu­duş—Sărmaşu şi posturile de transformare de la Fabrica de lapte praf, Sîngeorgiu de Cîm­­pie. De asemenea au fost în­registrate întreruperi de circuite din cauza alunecărilor de teren (linia de 220 Kv.). Apele au dis­trus parţial linia de 15 Kv Lu­duş—Arieş. La Iernut au fost scoase din funcţiune postul de transforma­re de la Uzina de apă Cipău, liniile de 15 Kv Tg.-Mureş—Ci­pău, derivaţia de 15 Kv Sf. Gheorghe etc. In urma măsurilor luate de conducerea întreprinderii jude­ţene de electricitate şi a ajuto­rului primit din partea I.R.E. Braşov şi a comandamentelor de apărare împotriva inundaţii­lor, toate reţelele au fost refă­cute şi date în folosinţă. In a­­ceste zile se lucrează intens la repararea Staţiei de irigaţii de la Cheţani care în 2-3 zile va fi repusă în funcţiune. Toate municipiile, oraşele şi satele judeţului nostru sunt ali­mentate în mod normal cu e­­nergie electrică. T. TĂNĂSESCU j Atleţisala Sîmbătă după-amiază şi du­minică dimineaţa pe stadionul „23 August" din Tg.-Mureş s-au întrecut cei mai mici atleţi în cadrul fazei pe judeţ a campio­natului republican de juniori la atletism. La întreceri au parti­cipat numeroşi concurenţi ce nu au depăşit vîrsta de 16 ani. Rezultatele nu au fost de o înaltă valoare, dar au demon­strat buna pregătire a concu­renţilor. Cea mai bine pregă­tită s-a dovedit concurenţa de la C.S. Mureşul, Anddi Grădina­­ru (născută în anul 1956) care a ciştigat patru probe: 80 m plat cu 10,9 sec.; 80 m gar­duri cu 14 sec.; înălţime cu 1,30 m şi proba de lungime cu 4,67 m. Alte rezultate bune au obţinut Alexandru Szabó (Liceul Bolyai) şi Ciprian Suciu (C.S. Mureşul) cu 2:56,6 pe 1.000 m plat şi Iosif Virág (Şc. Sportivă) 50,37 m la suliţă. La acest concurs au ieşit în evidenţă multe elemente bune, de perspectivă, care vor putea reprezenta cu cinste atît muni­cipiul cît şi judeţul nostru la faza finală a competiţiei şi la alte întreceri.­­ SEBASTIAN ALBU Livrează roşii din solarii In solariile (circa 9 ha) neatinse de marea revărsare a apelor din luna mai, tomatele au ajuns la maturitate. De cîteva zile s-a şi trecut la recoltarea lor. Primele cantităţi au fost livrate centrelor de legume şi fructe din oraşele ju­deţului nostru de către cooperati­vele agricole din: Pănet 300 kg, Troiţa 100 kg etc. Recoltarea to­matelor din solarii a mai început şi la Sîntana de Mureş, Chendu şi in alte părţi. Transporturilor ANGAJEAZĂ pentru lucrări în Tg.-Mureş — MAIŞTRI INSTALATORI — ELECTRICIENI — INSTALATORI CALORIFE­­RIŞTI Doritorii se vor prezenta la Autobaza din Tîrgu-Mureş, str. Budiului nr. 101. CERAMICA DE LA MIHAILEŞTI (JUD. BOTOŞANI) (Fotó: V. MOLDOVAN) POŞTA juridică ANICA STOICA, BOROHALMA­­ Art. 11 lit. f, alin. 2 din Instrucţiu­nile Ministerului Finanţelor şi Co­mitetului de stat pentru probleme de muncă şi salarii nr. 1­687/27 VIII 1960 privind aplicarea Decretului 285 din 6 VIII 1960, precizează că se acordă alocaţie de stat pentru copii şi în cazul cînd tatăl satisfa­ce stagiul militar, dacă la încorpo­rare făcea parte dintr-una din ca­tegoriile prevăzute la literele a, b, c din prezentele instrucţiuni. STOICA OCTAVIAN, SAULIA DE CÎMPIE : Conform art. 3 din Decretul 285/1960, cuantumul aloca­ţiei de stat pentru copii se stabi­leşte astfel: a) 100 de lei lunar de copil pentru beneficiarii de alocaţie cu domiciliul statornic în mediul urban; b) 50 de lei lunar de copil pentru beneficiarii de alocaţie cu domiciliul statornic în mediul ru­ral. Conform paragrafului 10 al. 5 angajaţii unităţilor de învăţămînt şi cultură cu domiciliul statornic în mediul rural, beneficiază de o alo­caţie de stat de 50 de lei de copil. D. R. D. P. BRAŞOV, SECŢIA DRUMURI ŞI PODURI TÎRGU­­MUREŞ : În conformitate cu ordi­nul Ministerului Muncii nr. 200320 din 29 mai 1969 „Majorarea cu 30 de lei a cuantumului alocaţiei de stat pentru copii, aprobată prin De­cretul 150/1969, se aplică beneficia­rilor de alocaţie, atît timp cît sala­riul tarifar de încadrare nu depă­șește 1.300 de lei. VAD. COTTA VICTORIA, GUR­­GHIU : — Potrivit art. 5 din Statu­tul cooperativelor agricole de pro­ducţie „Constituie proprietate per­sonală a ţăranilor cooperatori, casa de locuit şi construcţiile gospodă­reşti anexe, terenul pe care se află acestea şi curtea a cărei suprafaţă nu poate depăşi 800 m­p (cînd a­­ceastă suprafaţă depăşeşte 800 m­p, diferenţa se include în lotul dat în folosinţa familiei). IONEL MUREŞAN jurist Staţia de utilaj pentru construcţii şi transport (S.U.C.T*) Bi­aşov STR. POIENELOR NR. 2 angajăm urgent: — MECANIC AUTO — SUDORI — STRUNGARI Salarizarea se acordă conform noului sistem de salarizare. Acordăm cazare şi cantină contra-cost. Celor angajaţi li se decontează costul transportului pe C.F.R. întreprinderea locativă şi prestări Tîrgu-Mureş STR. BOLYAI NR. 27 VINDE DIN STOC PE BAZA DE COMANDA FERMA, URMĂTOARELE MATERIALE : Panglică ferăstrău 250X0,10 mm 500 m 1 Furtun cauciuc cu inserţie pînză 0 25 mm 500 m 1 Rulmenţi seria 6 309 30 buc. »» »» 1 208 10 „ »1 M 6211 12 „ M NI 6 205 50 „ W NI 32 215 30 „ 1» M 20 703 15 ,. ' n ii 704 904 20 „ fi ii 6 308 30 „ H 11 6 200 55 „ »» H 2 209 15 „ II II 6 305 25 „ I' II 1 308 14 „ II II 6 202 50 „ I» II 6 303 60 „ M II 32 316 10 „ II »# 6 208 10 „ I* II 6 207 10 „ 1» II 32 214 15 „ Canal gaz 1 1/4" 50 „ Reducție 1 1/2— 1 1/4“ 100 ,. Ţeavă instalație zincată 1/4“ 372 ml Cinematograful Arta Cariera filmului ştiinţifico-fantastic a început încă din 1898, deci atunci cînd a şaptea artă făcea primii săi paşi, o dată cu filmul lui Melies: VISUL UNUI ASTRONAUT SAU LUNA LA UN ME­TRU. Au urmat apoi, în cele peste şapte decenii care au trecut de atunci, vreo 7—800 de pelicule, care au diversificat aria tematică a genului şi au contribuit prin inovaţiile tehnice pe care realizatorii au fost obligaţi să le imagineze, la îmbogăţirea mijloacelor de ex­presie şi dezvoltarea artei cinematografice. Din noianul acestor fil­me despre lumi dispărute şi lumi ale viitorului, savanţi nebuni şi supermani, monştri preistorici şi cosmici, rachete interplanetare şi roboţi, despre călătorii fascinante şi cataclisme atomice, să amintim cîteva etape importante din evoluţia filmului cu şi despre monştri, pentru că ele ne interesează acum: FRANKENSTEIN (S.U.A., 1931), urmat de mai multe filme cu același celebru personaj și KING KONG (S.U.A., 1933), reluat în anii următori în diverse variante, două pelicule intrate în istoria cinematografiei, apoi, în anii de după cel de-al doilea război mondial, GODZILLA (Japonia, 1954). MISTERIOSUL „X“ DIN COSMOS e o pastişă după GODZILLA, cu mici variaţii de amănunt, în fond nesemnificative: monstrul s-a dezvoltat dintr-un organism radioactiv adus pe păm­înt din cos­mos, iar povestea apariţiei lui e precedată de o călătorie interpla­netară care eşuează datorită apariţiei unei misterioase farfurii zbu­rătoare; în rest însă situaţiile sunt aproape identice: aceeaşi luptă disperată şi fără rezultat, cu ajutorul întregului arsenal al armelor ultramoderne, împotriva monstrului şi, în final, victoria oamenilor cu ajutorul­ ştiinţei. Calea GODZILLEI e, fără-ndoială, o cale fructuoasă, dar regi­zorul Guilalei (aşa se numeşte noul monstru !) nu are nici pe de­parte talen­tul şi fantezia lui Honda şi, de aceea, IMISTERIOSUL său rămîne­ doar un film corect şi lipsit de originalitate, cu trucaje bine realizat­e, care nu reuşeşte însă să creeze o veritabilă tensiune dramatică, du un final convenţional şi melodramatic, cu actori me­­docri _şi 9, tnovBijL^cam simplistă, foarte departe de- -c­onţinutul profund sen­nificativ al GODZILLEI. j' ZENO FODOR stabilite prin decizia nr.322 din 30 iunie 1970. Nr. Denumirea Calitatea crt. produsului UM extras II 1.Roşii sortate amănuntul kg 6 — 5,20 3,70 2.Varză timpurie amănuntul 1,— 0,50 0,50 3.Cartofi timpurii amănuntul­ 1,75 1,40 4.Fasole verde soiu­rile fideluţâ şi gra­să, mutaţii amănuntul 3,30— 5.Fasole verde alte soiuri, mutaţii amănuntul 2,40 6.Castraveţi de sa­lată amănuntul 11 2,50 2,30 1,30 7.Castraveţi cornişoni 6,1—9 cm lungi­me amănuntul 2,90— — 8. Castraveţi cornişoni 9,1—12 cm lungi­me amănuntul 1,40 9.Gulioare cu max. 4 frunze protec­toare contracti* 1,30 1.— amănuntul ii— 1,60 10.Conopidă amănuntul 5,30 4,70 3,60 11.Dovlecei mijlocii contract li— 1,30 1 — amănuntul— 2 — 1,60 12.Dovlecei mari contract 1­— 1.—— amănuntul ii— 1,60— 2,75 2,20 17.Mere grupa D (de vară) rest de soiuri, mutații amănuntul ii 2,_ 1,60 18.Pere grupa C (de vară) soiuri supe­rioare, mutații amănuntula 2,90 2,30 19.Pere grupa C (de vară) rest de soiuri, mutaţii amănuntula 2,40 1,90 20.Prune grupa A amănuntul 3,30 2,70 2.— 21.Prune grupa B amănuntul— 2,30 1,30 22.Prune grupa C amănuntul_ _ 1,60 23.Coacăze negre, mutații amănuntul ii­ 9,20 6 20 24.Vişine amănuntul ii 6,30 4,90 3,80 Preţurile de contractare intră in vigoare la data de 1 iulie 1970, ora zero, iar cele cu amănuntul plafon la data de 3 iulie 1970, ora zero. Cu aceeaşi dată se abrogă preţurile de contractare şi cu amă­nuntul plafon la ridichi de lună per legătură, usturoi verde per legătură, ceapă verde de arpagic din mutaţii şi vişine din mu­raţii, stabilite prin deciziile nr. 252, 220, 314 şi 291/1970, precum şi la toate produsele însilozate din producţia anului 1969. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ, comunică : LISTA PREŢURILOR de contractare şi cu amănuntul plafon la unele legume şi fructe 13.Ridichi de vară fără frunze contract ii 1,2­0 75 amănuntul 1 — 1,60 1,20 14.Cireşe pietroase al­te soiuri decit Boam­ba de Cotnari şi Ger­mersdorf amănuntul ii 5,20 4,10 3,20 15.Cireșe nepietroa­­se amănuntul ii 4,10 3,20 2 40 16.Mere grupa D (de vară) soiuri supe­rioare, mutafii amănuntul­ui

Next