Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)

1970-08-01 / nr. 179

I 1 Care este misiunea juristului? Căutînd răspuns la această în­trebare, am discutat cu procu-I I I rori, cu judecători, cu jurişti din întreprinderi şi instituţii, cu avo­caţi. Majoritatea ne-au răspuns­­ că misiunea juristului din între* - prindere sau instituţie este de a preveni procesele, de a veghea la respectarea legalităţii. — Teoretic, rolul oficiilor juri-I dice şi al juriştilor din întreprin­deri şi instituţii este clar — ne­­ declară şeful oficiului juridic ]­ dintr-o mare unitate tirgumure­■ şeană. Juristul are sarcina de I slujitor al legii, de apărător al legalităţii socialiste. Practic, vi­n­ să, în multe cazuri, vrind, ne-I vrînd el uită de misiunea lui, transformîndu-se într-un susţi-I I nător al cauzelor care ies din cadrul legalităţii. La Judecătoria din Tg.-Mureş am studiat cîteva dosare cuprin­­zînd procese de litigii de muncă. Unele au fost cîştigate de între­prinderi sau instituţii, altele de angajaţi. Judecarea fiecăruia din ele a solicitat timp îndelun­gat, timp pierdut, oameni pur­taţi pe drumuri şi, bineînţeles, cheltuieli. Pornind de la „actul de naştere" al acestor procese, ne dăm uşor seama că ele pu­teau fi preîntîmpinate dacă se consultau juriştii din unităţile respective sau dacă aceştia îm­piedicau pornirea unor acţiuni de partea cărora legea e foarte departe. Dar cum să împiedice juristul cînd el nu a fost consul­tat? Cel puţin aşa reiese din actele de la dosare, deciziile de desfacere a contractului de muncă, de imputare etc. nepur­­tînd viza juristului respectiv. — Concursul nostru este cerut numai atunci cînd conducerea întreprinderii se vede pusă în încurcătură — ne declară alt ju­rist Szabó Ileana, domiciliată în Tîrgu-Mureș, strada Bradului nr. 23, a fost membră a cooperati­vei „Unitatea", lucrind la sec­ţia de marochinărie. In anul 1969, îmbolnăvindu-se, a solici­tat conducerii cooperativei să îu aprobe transferarea la coopera­tiva „Mureşul”. Neprimind nici un răspuns la cererile ei, fe­meia a părăsit cooperativa „U­,,Încetat activitatea, conform ar­ticolului 20, litera e din Codul muncii". Nemulţumită, femeia a contestat Contestaţia a ajuns la comisia de judecată, care, la 18 noiembrie 1969, prin hotărirea nr. 54, îşi declină competenţa în favoarea judecătoriei. Şi ast­fel a început procesul, care s-a prelungit pînă în luna februarie a acestui an. Au avut loc, în a­­ceastă perioadă, multe schim­buri de corespondenţă între ju­îndeplinind funcţia de tehni­cian la secţia de semiindustria­ P. PASCU (Continuare în pag. a 2-a) —m­iiuimi lin ii ni im iliriITAITA ISIHIE IJOHISTOLII nitatea". Dar, la noul loc de muncă, trebuia să prezinte car­tea de muncă. După multe in­sistenţe i-a fost eliberată. Dar ce să vezi? La rubrica respecti­vă în cartea de muncă s-a scrisI decătorie şi cooperativă, au a­­i­­vut loc şedinţe de judecată şi zile pierdute. Soluţionînd cauza, judecătoria a constatat că în mod greşit s-a trecut în cartea de muncă „desfăcut contractul de muncă în baza articolului 20, litera e din Codul muncii". Sza­­n­ko Ileana nefiind salariată a cooperativei, ci membră, trebuia ■ să i se treacă „retras din co- fi operativă". Așa că, cererea fe­meii a fost întemeiată. Pe bună dreptate, ne punem fi întrebarea: a fost necesar pen- fi tru acest lucru un proces la ju­­m decătorie? Eroarea respectivă se putea remedia dintr-un con- u dei, în cîteva clipe. De fapt, e-­­ roar­ea putea fi evitată dacă , înainte de a se comite, era con- m sultat juristul. I­I ..se înşir stan I HULL - deci­zie înaintarea mai viguroasă în direc­ţia modernizării şi sporirii eficienţei activităţii economice reclamă tradu­cerea în fapt, fără alte întîrzieri, a întregului program stabilit de partid pentru perfecţionarea mecanismu­lui economiei noastre naţionale, pentru îmbunătăţirea conducerii ac­tivităţii întreprinderilor. Condiţiile în care se desfăşoară producţia modernă, ridică exigenţe sporite în faţa conducătorilor cen­tralelor industriale, a întreprinderi­lor în direcţia sarcinilor actuale şi de perspectivă. A avea o viziune de ansamblu clară, a putea interveni şi unde operativ, este neapărat ne­­jie de" un sistem informaţional bine pus la punct. El are darul de a furniza, in cazul nostru, conduce­rii Combinatului pentru exploata­rea şi industrializarea lemnului Mu­reş date şi situaţii, într-un cuvînt informaţii complete şi concrete de la toate locurile de muncă din uni­tăţile ce-i aparţin. Decizia se înte­meiază tocmai pe furnizarea unor informaţii precise. In cadrul C.E.I.L. s-a trecut la conceperea şi realizarea unui sis­tem informaţional perfecţionat, ca­re este aşteptat de toate unităţile şi subunităţile. Spre a cunoaşte în ce stadiu de lucru se află, care este structura şi cînd se va aplica, am solicitat răs­puns la cîteva întrebări tovarăşului inginer Boris Blaşcu, şeful serviciu­lui organizării conducerii produc­ţiei in C.E.I.L. — In cadrul combinatului s-a ini­ţiat elaborarea unui nou sistem in­formaţional care presupune de la început studierea pe multiple pla­nuri a activităţii tuturor unităţilor, subunităţilor, serviciilor, locurilor de muncă. Ce zone au fost explora­te pînă în prezent şi in ce stadiu de lucru se află noul sistem? — Colectivul nostru a cules la ni­velul fiecărei unităţi, subunităţi şi compartimente de lucru, toate date­le care fac obiectul informaţiilor de orice gen ce se furnizează şi circulă în cadrul C.E.I.L. De notat că s-a ţinut seama atît de circulaţia inter­nă cit şi de relaţiile cu exteriorul (organe centrale, bancă, statistică etc.). De asemenea, s-au format ma­pele pe unităţi şi subunităţi şi s-au elaborat sinogramele care prezintă înmagazinarea şi circulaţia tuturor informaţiilor. In cadrul aceleiaşi unităţi s-au efectuat şi analizele comparative în­tre verigile care o compun, spre a nu se omite anumite informaţii care circulă în prezent Menţionez că fiecare situaţie în parte şi modul ei de circulaţie este supusă analizei critice comparative. Acum sîntem la o săptămînă de stabilirea primei forme a sistemului informaţional — stadiul fotografierii definitive. — După cine se cunoaşte, în ca­drul Institutului de cercetări de la Pipera Bucureşti se efectuează stu­diul sistemului informaţional pen­tru întreaga economie forestieră. Dacă dumneavoastră aţi ţinut sea­ma şi de metodologia aplicată acolo? —* Vom definitiva lucrarea după ce ne vom documenta şi vom ur­mări cercetările efectuate la Pipera, în cazul în care vom desprinde şi elemente noi pe care nu le-am sur­prins sau metode mai eficace de in­vestigaţie şi sinteză se vor aplica la condiţiile particulare ale combina­tului. — Desigur, actul deciziei solicită informaţie exhaustivă asupra între­gii activităţi a C.E.I.L. Va fi capa­bil sistemul preconizat să asigure furnizarea celor mai operative şi precise informaţii? Va fi el mai simplu şi mai economic decit ac­tualul? — Răspunsul la problemă îi dau înseşi scopurile urmărite prin lu­crare. In primul rînd, conducerea, programarea producţiei, urmărirea evoluţiei ei are nevoie de date, de sinteze certe şi la timp. Ţinem ca serviciile şi conducerea combinatu­lui să dispună de informaţiile care să stea la baza deciziilor, a acţiuni­lor şi programelor ce se concep şi se materializează. In al doilea rînd, se urmăreşte renunţarea la informaţii care din practică s-au dovedit că nu sunt ne­cesare. Unele dintre ele vor fi opri­te pe circuit la nivelul la care este neapărată nevoie de ele. In al treilea rînd, se studiază pro­blema realizării celor mai econo­micoase formulare care să corespun­dă conducerii ştiinţifice a activităţii economice. La aceasta adaug faptul că pe circuitul telex şi telefonic vor fi solicitate numai informaţiile strict necesare unităţilor sau C.E.I.L., de mare amănunt şi cu termene foarte scurte între realizare şi comunicare. Prin perfecţionările ce se vor aduce se urmăreşte şi simplificarea muncii administrative de jos pînă sus. — Prima formă, bănui că va fi perfecţionată. Am dori să aflăm da­că se tinde spre trecerea spre co­dificare şi introducerea datelor pe maşini de calcul? — în mod hotărît urmărim siste­matizarea emiterii şi prelucrării da­telor corespunzător principiului­ ne­cesar şi suficient. Desigur, sistemul va cunoaşte o evoluţie ulterioară, pe de o parte, pentru că vor mai apare impreciziuni, iar pe de altă parte, pentru că sîntem convinşi că în sis­temele informaţionale universale vor avea loc, în ritm rapid, îmbu­nătăţiri. Ele sunt legate de metodele de informare şi de conducere apli­cate şi mai ales de lărgirea sferei activităţii economice şi tehnico-or­­ganizatorice. O mare contribuţie va juca prelucrarea în viitor a datelor pe maşini de calcul. Ele vor spori nemăsurat eficacitatea şi operativi­tatea deciziilor. GH. BARBULESCU ! V­. I ini jf 'iri-ri l­ ii . ' 1 JU! f! I Un nou centru al industriei chimice : Râmnicu-Vilcea. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 179 (3.844) Sîmbătă, 1 august 1970 6 pagini, 30 de bani ÎN NOUL BAZIN AL PORTU­LUI CONSTANTA In noul bazin al portului Constanţa a fost dat în ex­ploatare cel de-al doilea pod descărcător pentru minereuri. Gigantica instalaţie, a cărei osatură metalică de sute de tone a fost realizată la Uzi­nele „Unic“ din Satu Mare, poate descărca într-o oră — 1000 tone de minereuri di­rect în vagoane, în magazie, sau pe platformă, printr-un sistem propriu de benzi trans-­­ portoare. In comparaţie cu macaraua obişnuită, capacita­tea orară a podului descărcă­tor este de circa opt ori mai mare. Instalaţiile sale de co­mandă automatizată elimină munca unui mare număr de docheri. In prima etapă de dezvol­tare, la danele noului bazin al portului sunt prevăzute patru astfel de utilaje de ma­re randament. (Agerpres) SECŢIA DE FAIANŢA ŞI GRE­SIE A FOST REPUSA IN FUNCŢIUNE — Pînă la sfîrşitul anului să diminuăm pagubele cu în­că 50 de milioane de lei... Cu acest angajament au pă­şit în semestrul doi al a­­nului chimiştii marelui com­binat din Tîrnăveni — uni­tate greu afectată de inun­daţiile din luna mai. Un prim succes în acest efort ge­neral: repunerea în funcţiu­ne, cu aproape 40 de zile mai devreme, a ultimului o­­biectiv industrial avariat — secţia de faianţă şi gresie. In prezent toate instalaţiile şi liniile tehnologice lucrea­ză cu mult peste capacita­tea proiectată. Ca urmare,­­lunar se obţin în plus 230 de tone de sulfat de alu­miniu, importante cantităţi de carbid şi policlorură de vinil, iar producţia de bicromat de sodiu, destinat exportului, a fost dublată. PE PLATFORMA INDUSTRIA­LA A ORAŞULUI REGHIN Pe platforma industrială a oraşului Reghin a început să producă, cu întreaga capa­citate, ultimul obiectiv eco­nomic din cele afectate de revărsarea apelor Mureşului şi Gurghiului : Fabrica de plăci aglomerate din lemn. Această unitate — una din­tre cele mai noi şi moderne de acest fel din ţară — dis­pune de o capacitate anua­lă de producţie de 35.000 tone. In prezent, instalaţiile tehnologice pentru industria­lizarea lemnului din acest perimetru funcţionează din plin, producîndu-se însemna­te cantităţi de cherestea, in­strumente muzicale, articole sportive. Celei de-a 16-a conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo In numele poporului român şi al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participanţilor la cea de-a 16-a conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen. Activităţile desfăşurate de „Consiliul japonez îm­potriva bombelor atomice şi­ cu hidrogen" — Gen­suikyo — constituie un însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale impe­rialismului şi a politicii sale de dominaţie, pentru înfăptuirea dezarmării şi în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare şi securitate internaţională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acţioneze în modul cel mai hotărît pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă mă­suri practice în domeniul dezarmării generale şi în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel incit fiecare popor să aibă certitudi­nea securităţii sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forţele progresiste şi democratice de pretutindeni, îşi va aduce şi în viitor contribuţia la această cauză nobilă. Ea va mi­lita în continuare pentru zădărnicirea politicii de răz­boi promovată de cercurile imperialiste, pentru înce­tarea agresiunii imperialismului american împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict existente în diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forţelor anti­im­perialiste. Urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dum­neavoastră şi folosesc acest prilej pentru a reafirma ataşamentul poporului român faţă de idealurile pro­gresului social, democraţiei, independenţei naţiona­le, păcii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA TIMPUL NU AŞTEAPTĂ! SĂ GRĂBIM $I MAI HUIT LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON • Buna organizare îşi spune cuvintul • Decalaj mare între se­ceriş, arături şi predarea cerealelor la bazele de recepţie • Unde nu-i cap, vai de... combine • Risipa de spice şi boabe să fie înlăturată De la o zi la alta, pe măsură ce combinele, coasele şi secerile sînt utilizate cu hărnicie şi pricepere, lanurile scad în suprafaţă, in aceas­tă săptămînă „virf" de campanie lom putea spune, acolo unde munca a fost bine organizată s-a recoltat mult, ajungîndu-se în multe locuri să se secere 50—80 la sută din suprafaţă, în general combinele au fost folosite mai bine, iar presele de balotat paie lucrează aproape în ritmul combi­nelor fără prea mare decalaj. In afară de asemenea aspecte pozi­tive, cu ocazia raidului întreprins prin cîteva unităţi agricole, am gă­sit şi o serie de lipsuri care împiedi­că desfăşurarea normală a lucră­rilor, executarea lor în flux conti­nuu. Ele se referă la utilizarea neraţională a combinelor, la unele risipe de boabe şi spice, la deca­lajul dintre recoltat, arături şi li­vrarea cerealelor către bazele de recepţie. lată cîteva aspecte pozi­tive şi negative întîlnite în teren. Consiliul de administraţie al I.A.S. Reghin (director Titus Habor) a stabilit din timp măsuri eficiente pentru ca recoltarea cerealelor pă­­iase să se facă operativ şi fără pierderi. In baza planului de acţiu­ne întocmit sub îndrumarea şefilor de ferme au fost organizate echi­pe de cosaşi care deschid drum în lan pentru combine şi taie plan­tele căzute la pămînt. De aseme­­nea pentru transportul cerealelor de la combine la magazii şi în baza de recepţie au fost organiza­te echipe din cite 3—4 muncitori pe lingă fiecare autocamion. A­­sigurînd toate aceste condiţii e şi firesc ca şi roadele să fie pe mă­sura acestor preocupări, recolta­rea orzului de toamnă (213 ha) s-a terminat în scurt timp, iar se­cerişul griului pe cele 541 ha se va încheia în următoarele 2—3 zile. Pînă azi recolta de grîu de pe 420 ha a fost pusă la adăpost. Ieri am găsit în lucru 31 de com­bine, 11 prese de balotat şi 15 pluguri care funcţionează aproa­pe fără întrerupere. La ferma con­dusă de ing. Cornea, unde pro­ducţia de grîu trece de 3000 kg la ha, lucrează cu mare randament şi la un nivel calitativ superior o combină Gloria — dovadă a pro­gresului spre perfecţiune, al con­structorilor de maşini agricole. Ceea ce am avea de obiectat la această unitate în privinţa desfă­şurării secerişului este ritmul ne­corespunzător la efectuarea ară­turilor de vară. Dacă presele lu­crează aproape in ritmul combine­lor, plugurile au brăzdat pînă a­­cum doar o suprafaţă de circa 80 de ha. La arături s-a creat un mare decalaj şi in unele cooperati­ve agricole ca Glodeni, Fărăgău, Frunzeni şi în altele. La Frunzeni de pildă s-au arat numai 7 ha din miriştea de grîu. Acest decalaj tre­buie să dea de gindit atît con­ducerilor de unităţi cît şi organe­lor agricole judeţene deoarece pe măsură ce timpul trece terenul se usucă şi în cîteva zile va fi imposibil de intrat cu plugurile pe mirişte. Deci este foarte important ca paralel cu stringerea recoltei prezente să nu se neglijeze pre­gătirea celei viitoare. Vorbind des­pre decalajul creat la lucrările ce trebuie să se desfăşoare în flux este necesar să arătăm că există mari rămîneri în urmă şi în ceea ce priveşte livrarea cerealelor la ba­zele de recepţie. La Glodeni de pildă, unde secerişul s-a efectuat pe mai bine de 50 la sută din suprafaţă nu s-a transportat în bază nici măcar un bob de grîu. Situaţie similară există şi la Fărăgău. In privinţa recoltării griului nici cooperativele agricole nu se lasă mai prejos. Cooperatorii din Gor­­neşti vor raporta peste o zi termi- TRAIAN GABOR (Continuare in pag. a 2-a) r • . ' ' s i x s» 't o'­ Se descarcă o nouă ,,șarja“ de grîu din buncărul combinei „Gloria^ care lucrează în Vinurile S.A.S. Reghin. V­REMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 26 grade. Timpul probabil: Vreme în general frumoasă și călduroasă, cu cer variabil. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, predominînd din nord-est și est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8—13 grade, maximele între 26—30 grade.

Next