Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)
1970-09-01 / nr. 204
7 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 204 (3.869) Marţi, 1 septembrie 1970 4 pagini 30 de bani. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a acordat un interviu televiziunii austriece Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, luni la amiaza, un grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. La primire a fost de faţă tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat ziariştilor austrieci un interviu referindu-se la unele aspecte ale construcţiei socialismului in România şi ale politicii externe a statului nostru. (Agerpres) în vederea pregătirii noii recolte TIMPUL PERMITE, se cere doar ca tractoarele să lucreze din plin Deşi vegetaţia în general, şi în pecial la unele culturi a rămas nul acesta în urmă, calendarul idică sosirea toamnei. La aceast dată ar fi trebuit să fie închege toate lucrările agricole de ură , recoltarea păioaselor, a frajelor, arăturile de vară etc. iar, din situaţia centralizată lairecţia agricolă judeţeană rezult că, în ansamblu, cooperativelegricole au rămas în restanţa cu nele lucrări din sezonul trecut, dacă planul însilozurilor de var a fost realizat şi depăşit, la nivel e judeţ au mai rămas de recoltat irca 2.000 de ha cu fineţe natuale, iar coasa a ll-a la.tr^°‘,l efectuat numai în proporţie de 622 sută. Ţinînd cont de faptul ca multe unități balanţa furajelor broase este deficitara, se '^Pune se recolta în cel mai scurt timp itreaga cantitate de fînuri ce a mai rămas în unele cooperative in zona de sus a Reghinului din partea Sighişoarei cu suprafeţe stinse de fineţe naturale. Grabi■a recoltării trifolienelor se impune prin faptul că pe majoritatea cestor suprafeţe urmează a se fsămînţa grîul. Paralel cu recolirea furajelor să nu se neglijeze p rinderea lor în şire din puzderia e căpiţe ce se mai afla pe cimp proape în toate cooperativele gricole. O altă lucrare restantă este treiatul griului, care mai trebuiefectuat pe circa 5.000 ha Deci, recoltă de pe o suprafaţa inca estul de apreciabilă se mai afrau stoguri şi aşteaptă să ajună cît mai repede în hambare. Dacă totuşi recoltarea cerealeir, a furajelor şi treieratul s-a d esfăşurat oarecum mulţumitor, râturile de vară au fost mult nelijate. Deşi am avut promisiuni de oameni cu funcţii de răspundere , ierarhia întreprinderilor de mec □ nizare că pînă la sfirşitul lui ngust arăturile vor fi terminate pe tote suprafeţele, pînă simbata le au fost efectuate doar in proprţie de 58,2 la sută. E si normal 3 existe această situaţie daca nu au luat măsuri corespunzătoare □ imediat după terminarea recol- urilor să se treacă din plin fectuarea arăturilor. E drept, ternul a fost foarte tare şi arătura mers greu, dar dacă se lucrau 2 trepte şi se efectua fie fiecare ■actor cel puţin 1 ha pe zi arăture puteau fi pata în vară, sezon idicat pentru această lucrare. Chiar şi după ploile căzute nu s-a manifestat interes deplin pentru impulsionarea cel puţin a arăturilor de însămînţare şi pregătirea terenului. Zilele trecute 3—5 tractoare şi chiar secţii întregi de mecanizare erau în repaus sau se ocupau de alte lucrări. Tractoriştii de la Mica turnau fundaţia de beton la o hală, alţii de la Dîmbău transportau lemne din pădure, la Găeşti 5 tractoare stăteau, nu ştim din ce motiv, în curtea secţiei, lată deci motivele din care pînă acum s-au arat şi pregătit pentru însămînţările de toamnă numai 9.617 ha, respectiv 2.976 ha. Intrucît pregătirea solului pentru însămînțările de toamnă este o principală verigă a viitoarelor recolte, se impune urgentarea acestei lucrări și executarea ei la un nivel calitativ superior. Fiecare parcelă în parte se va considera pregătită corespunzător numai atunci cînd specialistul unităţii îşi va pune semnătura sub inscripţia „bun pentru semănat". Semnînd, inginerul din C.A.P. îşi asumă întreaga răspundere pentru pregătirea patului germinativ şi fertilizarea corespunzătoare a fiecărei parcele pe care se va însămînţa grîul. In zilele care au mai rămas pînă la începerea semănatului este necesar să fie pregătite toate terenurile posibile. Forțe există suficiente, timpul permite aceste lucrări, se cere doar ca toate tractoarele să lucreze din plin. TRAIAN GABOR PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU INSAMINŢĂRILE DE TOAMNA LA C.A.P. NADEȘ. tivul Fabricii de pielărie şi din Tg.-Mureş a înţeles rea reducerii consumurilor de materii prime şi mate-o cale sigură a diminuării oilor cu care se realizează a şi, respectiv, de sporire bilităţii, a beneficiilor. Aste măsuri eficiente şi preocupare susţinută, in punătate a acestui an, cheltuianificate la 1.000 de lei e-marfă au fost reduse de la 868,33 lei, pe aceasta ,ţinîndu-se 810.000 de lei. Rezultatul efortului deaceastă direcţie a fost sau in ultima adunare genereprezentanţilor salariaţilor, iar că acţiunea întreprinsa al serviciilor de specialitate lor si al atelierelor, pentru ,d înalt de valorificare a pentru reducerea consumumateriale și materii prime, valoare reprezintă peste în costul produselor executabrică. Crescind responsa fiecărui factor m gosta pieilor, chimicalelor, cos r, a aței de cusut etc. sau continuu normele de con La Fabrica de pielărie şi mănuşi Cheltuielile planificate la 1.000 de lei producţie-marfă au devenit o „piesă" prea mobilă sum. Acest deziderat al producţiei moderne — ne spune Ungvári Gheorghe, preşedintele comitetului sindicatului — este unul din obiectivele întrecerii socialiste. Aflăm că în acţiunea de reducere a cheltuielilor materiale s-au evidenţiat în acest an peste 400 de salariaţi, că obţinerea de economii a devenit un deziderat pentru aproape toţi salariaţii. Afirmaţia nu necesită o demonstraţie amănunţită. Cîteva rezultate confirmă acest fapt, prin reducerea, în ultimele luni, în medie cu 2,5 la sută a normelor de consum, ca urmare a revizuirii şi restabilirii acestora pe baze fundamentale (recent s-a trecut la măsurarea tiparelor şi a procentului de deşeuri cu ajutorul unui aparat special) s-a economisit peste 1.000 mp de piele. Unde a fost cazul, s-au introdus norme pe calităţi de piele şi de căptuşeală. Inţelegîndu-se greutăţile întîmpinate la aprovizionarea pieilor multe se aduc din import — atenţia este îndreptată spre o sortare corespunzătoare şi o valorificare maximă. La croit, reducerea consumurilor specifice—preocupare stimulată în mare măsură de aplicarea noului sistem de salarizare care-i cointeresează prin venituri suplimentare pe acei care reuşesc să realizeze economii de materiale — i-a antrenat pe toţi muncitorii secţiei. Eforturile îndreptate în această direcţie s-au soldat cu economisirea a 2.200 mp de piele, a cărei valoare întrece 200.000 de lei şi pentru care fabrica a achitat suplimentar, celor care au adus o contribuţie substanţială la reducerea consumurilor de piele destinată confecţionării de mănuşi şi haine, peste 75.000 de lei. „De asemenea, prin îmbunătăţiri aduse proceselor tehnologice la prelucrarea semifabricatelor poalelor porcine, folosite la fabricarea mânuşilor obişnuite şi a peticelor de pe şunci, pentru mănuşi de protecţie — remarcă ing. Ghemeş Laurean — s-au redus anual cheltuielile materiale şi de manoperă, (fără să se afecteze calitatea produselor) cu peste 250.000 de lei". Lista măsurilor luate în fabrică, a acţiunilor întreprinse în prima parte a anului pentru reducerea cheltuielilor materiale ar putea fi continuată. Ne oprim însă aici, consemnînd un alt fapt. Dacă la sfirşitul lunii iulie fabrica mai evidenţia economii de cea. un milion de lei, ele au ajuns în prima parte a lunii august la numai 280.000 de lei. Se pune fi V. MEGHEŞ (Continuare în pag . 3-a) „DIAMANT U-450" La numai cîteva zile de la realizarea tractorului de 150 C.P., de pe banda de montaj a marii uzine braşovene a ieşit un nou tip de tractor, denumit „Diamant U-450", prevăzut cu un motor de 45 C.P., şi cu agregate şi dispozitive speciale, destinat lucrărilor complexe în agricultură, viticultură, şi legumicultura, pe terenuri accidentate şi în pantă. „Diamant U-450" este al 23- lea tip de tractor realizat în ţara noastră. Pînă acum au fost realizate 70 de variante de tractoare, care astăzi pot fi întîlnite pe ogoare, şantiere, în exploatările forestiere, în porturi etc. Tractoarele româneşti sunt cunoscute şi apreciate în peste 50 de ţări unde sunt exportate. In fabricaţie se mai află noi variante ale tractorului pentru lucrările în vii, livezi şi în legumicultura. Concomitent cu diversificarea producţiei, constructorii au acţionat cu perseverenţă în direcţia reducerii greutăţii tractorului. Unele tractoare au fost echipate cu dinamuri tranzistoare. De curînd s-a experimentat cu succes şi o nouă cabină modernă. (Agerpres). Primul catalog al periodicelor străine Lucrarea a fost elaborată de un colectiv din cadrul serviciului de informare bibliografică al Bibliotecii municipale din Tîrgu Mureş, sub conducerea Măriei Fülöp. Catalogul, în două volume şi 562 de pagini, cuprinde toate periodicele străine intrate în cele 22 biblioteci ale judeţului Mureş în perioada 1945— 1969. Studiul de elaborare a durat mai mult de un an. Materialul este sistematizat şi organizat în ordine alfabetică. Catalogul constituie pentru cercetători, specialişti şi publicul larg, un mijloc important de informare asupra existenţei publicaţiilor străine, din toate domeniile ştiinţei şi ale întregii activităţi umane. Catalogul s-a tipărit într-un tiraj de 125 de exemplare şi a fost distribuit bibliotecilor şi instituţiilor de specialitate din întreaga ţară. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 19 grade Timpul probabil : Vreme în general umedă, cu cerul mai mult acoperit, izolat vor cădea ploi slabe. Vînt slab din sud-est. Temperatura ușor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 11— 13 grade, maximele între 20—23 de grade. Dimineața ceață locală. MESAJUL preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez participanţilor la cel de-al XXII- lea Congres internaţional de istoria medicinii care îşi începe astăzi lucrările la Bucureşti, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for ştiinţific internaţional care reuneşte savanţi şi cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de ţări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde şi continui prefaceri înnoitoare, ştiinţa este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viaţă mai bună. In acest cadru, ştiinţele medicale au, prin însuşi obiectul lor, un rol de o covîrşitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătăţii şi vieţii celui mai preţios fond al societăţii — omul. Fără îndoială, cunoaşterea preocupărilor umaniste ale savanţilor şi cercetătorilor din trecut, a uriaşelor investiţii de gîndire şi de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor şi a durerii constituie un factor preţios în eforturile care se depun pentru a soluţiona cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuţii la cunoaşterea doctrinelor şi practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obţinerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătăţii oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu în care savanţii şi cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de ştiinţă şi a tuturor slujitorilor pe tărîmul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul ţării se străduiesc să-i creeze condiţii tot mai bune de desfăşurare. Avem convingerea că abordarea în cadrul Congresului dumneavoastră a temei relaţiilor medicale **ale României cu alte ţări — aşa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii , va înlesni mai buna cunoaştere şi punere în lumină a realizărilor şi a vocaţiei umaniste a medicinii româneşti, dornică să conlucreze strîns cu şcolile medicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătăţii individului şi a colectivităţii, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare şi fericire, de progres şi pace ale popoarelor. Prin însăşi natura ei, medicina slujeşte vieţii, ocrotirii sănătăţii omului, păcii şi, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca în lume să se instaureze relaţii de înţelegere şi colaborare între toate naţiunile. Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanţii şi cercetătorii de pretutindeni, intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a respectului independenţei şi suveranităţii fiecărui popor. Urez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, exprimîndu-mi convingerea că el va reprezenta un moment important în dezvoltarea ştiinţelor medicale, în întărirea colaborării internaţionale a oamenilor de ştiinţă. Luni dimineaţa au început, în Sala mică a Palatului Republicii, lucrările celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, organizat de Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale din România, sub auspiciile Societăţii internaţionale de istoria medicinii. La această importantă manifestare ştiinţifică iau parte numeroşi delegaţi din aproape 40 de ţări ale lumii, personalităţi proeminente ale istoriei medicinii internaţionale, valoroşi oameni de ştiinţă din ţara noastră. In cuvîntul de deschidere rostit la şedinţa festivă, prof. dr. docent Valerian Bologa, vicepreşedinte al Societăţii internaţionale de istoria medicinii, preşedintele Comitetului de organizare a Congresului, după ce a făcut o sumară trecere în revistă a dezvoltării studiului istoriei medicinii şi a învăţămîntului de specialitate, a relevat înalta apreciere de care se bucură în ţara noastră activitatea desfăşurată în acest domeniu. Cu viu interes şi profundă satisfacţie, exprimate prin puternice aplauze, a primit întreaga asistenţă Mesajul preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii. Mesajul a fost citit de ministrul sănătăţii, dr. Dan Enăchescu. In continuare, acad. Aurel Moga, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, salutînd pe congresişti, a menţionat că istoriografia medicală românească se numără printre acele ramuri ale medicinii care au avut de timpuriu răsunet şi recunoaştere mondială, şi care au dat personalităţi internaţionale de Prim rang. Congresul a fost, de asemenea, salutat de prof. dr. Roman Moldovan, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. Ioan Borca, vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, şi prof. dr. Valerian Popescu, preşedintele Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale. In numele congresiştilor, prof. Maurice Bariery, preşedintele Societăţii internaţionale de istoria medicinii a mulţumit pentru căldurosul mesaj adresat Congresului de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi satisfacţia pentru primirea deosebită rezervată congresiştilor — în spiritul tradiţionalei ospitalităţi româneşti — şi condiţiile excelente create desfăşurării lucrărilor. A avut loc apoi înmînarea Premiului „Esculap de aur" în semn de înaltă preţuire a activităţii ştiinţifice în acest domeniu, prof. Erna Lesky, de la Universitatea din Viena. Prof. Fr. A. Sondervorst, vicepreşedinte al Societăţii a prezentat raportul „50 de ani de la primul Congres internaţional de istoria medicinii". Timp de cinci zile, la Bucureşti şi Constanţa, participanţii vor dezbate pe secţii probleme privind istoria deontologiei medicale, valoarea ştiinţifică a folclorului medical, relaţii medicale între România şi alte ţări, medicina provincială în Imperiul Roman şi altele. (Agerpres) însemnări de la Tîrnăveni Pe frontul refacerii lupta continuă Paşii ne poartă din nou prin Tîrnăveni. Vizităm cartiere de locuinţe, cutreierăm străzile, intrăm în întreprinderi şi în case. întreg oraşul este un imens şantier. In lupta pe frontul larg al refacerii s-au înrolat mii şi mii de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei. Căci aici, la Tîrnăveni, apele Tirnavei Mici au fost deosebit de mari. Ieşind din albie, ele au lovit grav oraşul, acoperind 73 de străzi din cele 131 existente, afectînd unităţi industriale şi social-culturale, case de locuit etc. Au fost inundate peste 1.000 de locuinţe, din care 127 au fost dărîmate iar 222 grav avariate, un mare număr de oameni rămînînd temporar fără adăpost. Efectele catastrofale ale inundaţiilor sînt greu de descris. In orice caz, pagubele se cifrează la peste 350.000.000 lei. Animaţi de un fierbinte patriotism, oamenii muncii din oraş , români, maghiari, germani s-au mobilizat cu toţii, imediat după retragerea apelor, pentru repunerea grabnică în funcţiune a întreprinderilor care şi-au întrerupt temporar activitatea, pentru refacerea locuinţelor, a străzilor, trotuarelor şi zonelor verzi. La Combinatul chimic, la Fabrica de cărămizi „Hercules", la cooperativa „Tehnolemn", precum şi la celelalte unităţi industriale din oraş s-a lucrat zi şi noapte în scopul normalizării vieţii economice, diminuării şi apoi recuperării pragubelor. Una din preocupările principale ale Comitetului orăşenesc de partid, ale Comitetului executiv al Consiliului popular a fost, din primele zile după inundaţii şi este şi în prezent, refacerea locuinţelor. In această privinţă, statul a făcut eforturi deosebit de mari. Pentru refacerea celor 680 apartamente proprietate de stat afectate de inundaţii s-au repartizat importante cantităţi de materiale de construcţie şi fonduri băneşti. Volumul mare de lucrări, care trebuia executat într-un timp scurt, a impus angajarea unui număr sporit de muncitori. La început, desigur, eforturile au fost îndreptate spre punerea la punct, în fiecare apartament, a cel puţin o cameră şi dependinţele respective, pentru ca pe parcurs să se continue reparaţiile. Aflăm că din cele 680 de apartamente afectate de inundaţii, pînă în prezent au fost reparate complet 174, iar la alte 278 de apartamente lucrările de terminare sunt în toi. Concomitent cu repararea apartamentelor, s-au efectuat, la partere, şi reparaţii ale caselor scărilor, precum şi văruirea lor. Aşadar, în locuinţele proprietate de stat, în cel mai scurt timp toţi locatarii vor avea condiţii bune de locuit. — In centrul atenţiei noastre — ne spune tovarăşul Ştefan Lucaci, vicepreşedinte al consiliului popular orăşenesc — a stat şi repararea altor imobile proprietate de stat afectate de inundaţii şi în primul rând şcolile, pentru a asigura deschiderea noului an şcolar în cele mai bune condiţii. p popşor (Continuare in pag. a 3-a)