Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)

1970-09-01 / nr. 204

7 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 204 (3.869) Marţi, 1 septembrie 1970 4 pagini 30 de bani. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a acordat un interviu televiziunii austriece Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, a primit, luni la a­miaza, un grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. La primire a fost de faţă tovară­şul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat ziariştilor austrieci un interviu referindu-se la unele aspecte ale construcţiei so­cialismului in România şi ale poli­ticii externe a statului nostru. (Agerpres) în vederea pregătirii noii recolte TIMPUL PERMITE, se cere doar ca tractoa­rele să lucreze din plin Deşi vegetaţia în general, şi în pecial la unele culturi a rămas nul acesta în urmă, calendarul idică sosirea toamnei. La aceas­­t dată ar fi trebuit să fie înche­ge toate lucrările agricole de ură , recoltarea păioaselor, a frajelor, arăturile de vară etc. iar, din situaţia centralizată la­irecţia agricolă judeţeană rezul­­t că, în ansamblu, cooperativele­gricole au rămas în restanţa cu nele lucrări din sezonul trecut, dacă planul însilozurilor de var a fost realizat şi depăşit, la nivel e judeţ au mai rămas de recoltat irca 2.000 de ha cu fineţe natu­ale, iar coasa a ll-a la.tr^°‘,l e­fectuat numai în proporţie de 62­2­­ sută. Ţinînd cont de faptul ca­­ multe unități balanţa furajelor broase este deficitara, se '^Pune se recolta în cel mai scurt timp itreaga cantitate de fînuri ce a mai rămas în unele cooperative in zona de sus a Reghinului d­­in partea Sighişoarei cu suprafeţe stinse de fineţe naturale. Grabi­­■a recoltării trifolienelor se impune prin faptul că pe majoritatea cestor suprafeţe urmează a se fsămînţa grîul. Paralel cu recol­­irea furajelor să nu se neglijeze p rinderea lor în şire din puzderia e căpiţe ce se mai afla pe cimp proape în toate cooperativele gricole. O altă lucrare restantă este tre­­i­atul griului, care mai trebuie­fectuat pe circa 5.000 ha Deci, recoltă de pe o suprafaţa inca estul de apreciabilă se mai afra­u stoguri şi aşteaptă să ajun­­ă cît mai repede în hambare. Dacă totuşi recoltarea cereale­­ir, a furajelor şi treieratul s-a d esfăşurat oarecum mulţumitor, râturile de vară au fost mult ne­­lijate. Deşi am avut promisiuni de­­ oameni cu funcţii de răspundere , ierarhia întreprinderilor de mec □ nizare că pînă la sfirşitul lui ngust arăturile vor fi terminate pe tote suprafeţele, pînă simbata le au fost efectuate doar in pro­­prţie de 58,2 la sută. E si normal 3 existe această situaţie daca nu au luat măsuri corespunzătoare □ imediat după terminarea recol- urilor să se treacă din plin fectuarea arăturilor. E drept, te­rnul a fost foarte tare şi arătura mers greu, dar dacă se lucra­u 2 trepte şi se efectua fie fiecare ■actor cel puţin 1 ha pe zi arătu­­re puteau fi pata în vară, sezon idicat pentru această lucrare. Chiar şi după ploile căzute nu s-a manifestat interes deplin pen­tru impulsionarea cel puţin a ară­turilor de însămînţare şi pregăti­rea terenului. Zilele trecute 3—5 tractoare şi chiar secţii întregi de mecanizare erau în repaus sau se ocupau de alte lucrări. Tractoriştii de la Mica turnau fundaţia de be­ton la o hală, alţii de la­ Dîmbău transportau lemne din pădure, la Găeşti 5 tractoare stăteau, nu ştim din ce motiv, în curtea secţiei, lată deci motivele din care pînă acum s-au arat şi pregătit pentru însă­­mînţările de toamnă numai 9.617 ha, respectiv 2.976 ha. Intrucît pregătirea solului pentru însămînțările de toamnă este o principală verigă a viitoarelor re­colte, se impune urgentarea aces­tei lucrări și executarea ei la un nivel calitativ superior. Fiecare parcelă în parte se va considera pregătită corespunzător numai atunci cînd specialistul unităţii îşi va pune semnătura sub inscripţia „bun pentru semănat". Semnînd, inginerul din C.A.P. îşi asumă în­treaga răspundere pentru pregă­tirea patului germinativ şi fertili­zarea corespunzătoare a fiecărei parcele pe care se va însămînţa grîul. In zilele care au mai rămas pînă la începerea semănatului este necesar să fie pregătite toate te­renurile posibile. Forțe există sufi­ciente, timpul permite aceste lu­crări, se cere doar ca toate tractoarele să lucreze din plin. TRAIAN GABOR PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU INSAMINŢĂRILE DE TOAMNA LA C.A.P. NADEȘ. tivul Fabricii de pielărie şi din Tg.-Mureş a înţeles rea reducerii consumurilor­­ de materii prime şi mate-o cale sigură a diminuării oilor cu care se realizează a şi, respectiv, de sporire bilităţii, a beneficiilor. Ast­e măsuri eficiente şi pre­­ocupare susţinută, in pun­­ătate a acestui an, cheltu­­ianificate la 1.000 de lei e-marfă au fost reduse de l­­a 868,33 lei, pe aceasta ,ţinîndu-se 810.000 de lei­­. Rezultatul efortului de­­această direcţie a fost sa­u­ in ultima adunare gene­reprezentanţilor salariaţilor, iar că acţiunea întreprinsa al serviciilor de specialitate lor si al atelierelor, pentru ,d înalt de valorificare a pentru reducerea consumu­­materiale și materii prime, valoare reprezintă peste în costul produselor execu­­tabrică. Crescind respon­­sa fiecărui factor m gos­­ta pieilor, chimicalelor, co­­s r, a aței de cusut etc. s­au­­ continuu normele de con La Fabrica de pielărie şi mănuşi Cheltuielile planificate la 1.000 de lei producţie-marfă au devenit o „piesă" prea mobilă sum. Acest deziderat al producţiei moderne — ne spune Ungvári Gheorghe, preşedintele comitetului sindicatului — este unul din obiec­tivele întrecerii socialiste. Aflăm că în acţiunea de reducere a cheltuie­lilor materiale s-au evidenţiat în a­­cest an peste 400 de salariaţi, că obţinerea de economii a devenit un deziderat pentru aproape toţi sa­lariaţii. Afirmaţia nu necesită o demonstraţie amănunţită. Cîteva rezultate confirmă acest fapt, prin reducerea, în ultimele luni, în me­die cu 2,5 la sută a normelor de consum, ca urmare a revizuirii şi restabilirii acestora pe baze fun­damentale (recent s-a trecut la măsurarea tiparelor şi a procentu­lui de deşeuri cu ajutorul unui a­­parat special) s-a economisit pes­te 1.000 mp de piele. Unde a fost cazul, s-au introdus norme pe calităţi de piele şi de căptuşeală. Inţelegîndu-se greutăţile întîmpi­­nate la aprovizionarea pieilor multe se aduc din import — aten­ţia este îndreptată spre o sortare corespunzătoare şi o valorificare maximă. La croit, reducerea consu­murilor specifice—preocupare sti­mulată în mare măsură de aplica­rea noului sistem de salarizare ca­­re-i cointeresează prin venituri su­plimentare pe acei care reuşesc să realizeze economii de materiale — i-a antrenat pe toţi muncitorii sec­ţiei. Eforturile îndreptate în aceas­tă direcţie s-au soldat cu econo­misirea a 2.200 mp de piele, a cărei valoare întrece 200.000 de lei şi pentru care fabrica a achitat suplimentar, celor care au adus o contribuţie substanţială la reduce­rea consumurilor de piele destina­tă confecţionării de mănuşi şi hai­ne, peste 75.000 de lei. „De ase­menea, prin îmbunătăţiri aduse proceselor tehnologice la prelucra­rea semifabricatelor poalelor por­cine, folosite la fabricarea mânuşi­lor obişnuite şi a peticelor de pe şunci, pentru mănuşi de protecţie — remarcă ing. Ghemeş Laurean — s-au redus anual cheltuielile materiale şi de manoperă, (fără să se afecteze calitatea produselor) cu peste 250.000 de lei". Lista mă­surilor luate în fabrică, a acţiunilor întreprinse în prima parte a anu­lui pentru reducerea cheltuielilor materiale ar putea fi continuată. Ne oprim însă aici, consemnînd un alt fapt. Dacă la sfirşitul lunii iulie fabrica mai evidenţia economii de cea. un milion de lei, ele au ajuns în prima parte a lunii august la numai 280.000 de lei. Se pune fi­ V. MEGHEŞ (Continuare în pag . 3-a) „DIAMANT U-450" La numai cîteva zile de la realizarea tractorului de 150 C.P., de pe banda de montaj a marii uzine braşovene a ieşit un nou tip de tractor, denumit „Diamant U-450", prevăzut cu un motor de 45 C.P., şi cu a­­gregate şi dispozitive speciale, destinat lucrărilor complexe în agricultură, viticultură, şi legu­micultura, pe terenuri acciden­tate şi în pantă. „Diamant U-450" este al 23- lea tip de tractor realizat în ţa­ra noastră. Pînă acum au fost realizate 70 de variante de trac­toare, care astăzi pot fi întîlnite pe ogoare, şantiere, în exploa­tările forestiere, în porturi etc. Tractoarele româneşti sunt cu­noscute şi apreciate în peste 50 de ţări unde sunt exportate. In fabricaţie se mai află noi variante ale tractorului pentru lucrările în vii, livezi şi în legu­micultura. Concomitent cu di­versificarea producţiei, con­structorii au acţionat cu perse­verenţă în direcţia reducerii greutăţii tractorului. Unele trac­toare au fost echipate cu dina­muri tranzistoare. De curînd s-a experimentat cu succes şi o nouă cabină modernă. (Agerpres). Primul catalog al periodicelor străine Lucrarea a fost elaborată de un colectiv din cadrul serviciului de informare bibliografică al Bi­bliotecii municipale din Tîrgu­ Mureş, sub conducerea Măriei Fülöp. Catalogul, în două volu­me şi 562 de pagini, cuprinde toate periodicele străine intrate în cele 22 biblioteci ale judeţu­lui Mureş în perioada 1945— 1969. Studiul de elaborare a durat mai mult de un an. Mate­rialul este sistematizat şi orga­nizat în ordine alfabetică. Catalogul constituie pentru cercetători, specialişti şi publi­cul larg, un mijloc important de informare asupra existenţei pu­blicaţiilor străine, din toate do­meniile ştiinţei şi ale întregii activităţi umane. Catalogul s-a tipărit într-un tiraj de 125 de exemplare şi a fost distribuit bibliotecilor şi in­stituţiilor de specialitate din în­treaga ţară. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura ae­rului la Tg.-Mureş a fost de 19 grade Timpul probabil : Vreme în general umedă, cu cerul mai mult acoperit, izolat vor cădea ploi slabe. Vînt slab din sud-est. Temperatura ușor variabilă, mi­nimele vor fi cuprinse între 11— 13 grade, maximele între 20—23 de grade. Dimineața ceață locală. MESAJUL preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste Ro­mânia şi al meu personal, adresez participanţilor la cel de-al XXII- lea Congres internaţional de isto­ria medicinii care îşi începe astăzi lucrările la Bucureşti, un salut cor­dial. România este bucuroasă să a­­corde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for ştiinţi­fic internaţional care reuneşte sa­vanţi şi cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de ţări a­­le lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde şi continui prefaceri înnoitoare, ştiinţa este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viaţă mai bună. In acest cadru, ştiinţele medicale au, prin însuşi obiectul lor, un rol de o co­­vîrşitoare însemnătate, fiind che­mate să contribuie la apărarea să­nătăţii şi vieţii celui mai preţios fond al societăţii — omul. Fără în­doială, cunoaşterea preocupărilor umaniste ale savanţilor şi cercetă­torilor din trecut, a uriaşelor inves­tiţii de gîndire şi de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor şi a durerii constituie un factor preţios în eforturile care se depun pentru a soluţiona cu succes pro­blemele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, menită să adu­că noi contribuţii la cunoaşterea doctrinelor şi practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe a­­ceastă bază, obţinerea de noi progrese în medicina zilelor noas­tre. Lupta împotriva bolilor, apăra­rea sănătăţii oamenilor este o cauză comună a tuturor popoare­lor, un domeniu în care savanţii şi cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fructuos, cu bune re­zultate. In acest spirit este orien­tată activitatea oamenilor de ştiin­ţă şi a tuturor slujitorilor pe tărî­­mul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul ţării se străduiesc să-i creeze con­diţii tot mai bune de desfăşurare. Avem convingerea că abordarea în cadrul Congresului dumnea­voastră a temei relaţiilor medicale **ale României cu alte ţări — aşa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii , va înlesni mai buna cunoaştere şi punere în lumină a realizărilor şi a vocaţiei umaniste a medicinii româneşti, dornică să conlucreze strîns cu şcolile medi­cale de pretutindeni în lupta pen­tru ocrotirea sănătăţii individului şi a colectivităţii, pentru împlini­rea înaltelor deziderate de bună­stare şi fericire, de progres şi pa­ce ale popoarelor. Prin însăşi natura ei, medicina slujeşte vieţii, ocrotirii sănătăţii o­­mului, păcii şi, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiu­lui, ca în lume să se instaureze re­laţii de înţelegere şi colaborare între toate naţiunile. Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dez­voltarea largă a raporturilor multi­laterale dintre savanţii şi cercetă­torii de pretutindeni, intensificarea cooperării­ dintre toate statele pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a respectului independenţei şi su­veranităţii fiecărui popor. Urez succes deplin lucrărilor ce­lui de-al XXII-lea Congres interna­ţional de istoria medicinii, expri­­mîndu-mi convingerea că el va re­prezenta un moment important în dezvoltarea ştiinţelor medicale, în întărirea colaborării internaţionale a oamenilor de ştiinţă. Luni dimineaţa au început, în Sala mică a Palatului Republicii, lucrările celui de-al XXII-lea Con­gres internaţional de istoria me­dicinii, organizat de Uniunea so­cietăţilor de ştiinţe medicale din România, sub auspiciile Societăţii internaţionale de istoria medicinii. La această importantă manifestare ştiinţifică iau parte numeroşi de­legaţi din aproape 40 de ţări ale lumii, personalităţi proeminente ale istoriei medicinii internaţionale, valoroşi oameni de ştiinţă din ţara noastră. In cuvîntul de deschidere rostit la şedinţa festivă, prof. dr. docent Valerian Bologa, vicepreşedinte al Societăţii internaţionale de istoria medicinii, preşedintele Comitetului de organizare a Congresului, după ce a făcut o sumară trecere în revistă a dezvoltării studiului isto­riei medicinii şi a învăţămîntului de specialitate, a relevat înalta apreciere de care se bucură în ţara noastră activitatea desfăşura­tă în acest domeniu. Cu viu interes şi profundă satis­facţie, exprimate prin puternice aplauze, a primit întreaga asisten­ţă Mesajul preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, adre­sat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii. Mesajul a fost citit de ministrul sănătăţii, dr. Dan Enăchescu. In continuare, acad. Aurel Moga, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, salutînd pe con­­gresişti, a menţionat că istoriogra­fia medicală românească se nu­mără printre acele ramuri ale me­dicinii care au avut de timpuriu răsunet şi recunoaştere mondială, şi care au dat personalităţi inter­naţionale de P­rim rang. Congresul a fost, de asemenea, salutat de prof. dr. Roman Moldo­van, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. Ioan Borca, vicepreşedinte al Con­siliului popular al municipiului Bucureşti, şi prof. dr. Valerian Popescu, preşedintele Uniunii so­cietăţilor de ştiinţe medicale. In numele congresiştilor, prof. Maurice Bariery, preşedintele So­cietăţii internaţionale de istoria medicinii a mulţumit pentru căldu­rosul mesaj adresat Congresului de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi satisfacţia pentru primirea deose­bită rezervată congresiştilor — în spiritul tradiţionalei ospitalităţi ro­mâneşti — şi condiţiile excelente create desfăşurării lucrărilor. A avut loc apoi înmînarea Pre­miului „Esculap de aur" în semn de înaltă preţuire a activităţii ştiin­ţifice în acest domeniu, prof. Erna Lesky, de la Universitatea din Viena. Prof. Fr. A. Sondervorst, vicepre­şedinte al Societăţii a prezentat raportul „50 de ani de la primul Congres internaţional de istoria medicinii". Timp de cinci zile, la Bucureşti şi Constanţa, participanţii vor dezbate pe secţii probleme privind istoria deontologiei medicale, va­loarea ştiinţifică a folclorului medi­cal, relaţii medicale între România şi alte ţări, medicina provincială în Imperiul Roman şi altele. (Agerpres) însemnări de la Tîrnăveni Pe frontul refacerii lupta continuă Paşii ne poartă din nou prin Tîrnăveni. Vizităm cartiere de lo­cuinţe, cutreierăm străzile, intrăm în întreprinderi şi în case. întreg oraşul este un imens şantier. In lupta pe frontul larg al refacerii s-au înrolat mii şi mii de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei. Căci aici, la Tîrnăveni, apele Tir­navei Mici au fost deosebit de mari. Ieşind din albie, ele au lovit grav oraşul, acoperind 73 de străzi din cele 131 existente, afectînd u­­nităţi industriale şi social-cultura­le, case de locuit etc. Au fost inun­date peste 1.000 de locuinţe, din care 127 au fost dărîmate iar 222 grav avariate, un mare număr de oameni rămînînd temporar fără a­­dăpost. Efectele catastrofale ale inunda­ţiilor sînt greu de descris. In orice caz, pagubele se cifrează la peste 350.000.000 lei. Animaţi de un fier­binte patriotism, oamenii muncii din oraş , români, maghiari, ger­mani s-au mobilizat cu toţii, imediat după retragerea apelor, pentru repunerea grabnică în func­ţiune a întreprinderilor care şi-au întrerupt temporar activitatea, pen­tru refacerea locuinţelor, a străzi­lor, trotuarelor şi zonelor verzi. La Combinatul chimic, la Fabrica de cărămizi „Hercules", la cooperati­va „Tehnolemn", precum şi la ce­lelalte unităţi industriale din oraş s-a lucrat zi şi noapte în scopul normalizării vieţii economice, dimi­nuării şi apoi recuperării pragube­­lor. Una din preocupările principale ale Comitetului orăşenesc de par­tid, ale Comitetului executiv al Consiliului popular a fost, din pri­mele zile după inundaţii şi este şi în prezent, refacerea locuinţelor. In această privinţă, statul a făcut eforturi deosebit de mari. Pentru refacerea celor 680 apartamente proprietate de stat afectate de inundaţii s-au repartizat importan­te cantităţi de materiale de con­strucţie şi fonduri băneşti. Volumul mare de lucrări, care trebuia exe­cutat într-un timp scurt, a impus angajarea unui număr sporit de muncitori. La început, desigur, e­­forturile au fost îndreptate spre punerea la punct, în fiecare apar­tament, a cel puţin o cameră şi dependinţele respective, pentru ca pe parcurs să se continue repara­ţiile. Aflăm că din cele 680 de apar­tamente afectate de inundaţii, pî­nă în prezent au fost reparate complet 174, iar la alte 278 de a­­partamente lucrările de terminare sunt în toi. Concomitent cu repa­rarea apartamentelor, s-au efec­tuat, la partere, şi reparaţii ale caselor scărilor, precum şi văruirea lor. Aşadar, în locuinţele proprie­tate de stat, în cel mai scurt timp toţi locatarii vor avea condiţii bu­ne de locuit. — In centrul atenţiei noastre — ne spune tovarăşul Ştefan Lucaci, vicepreşedinte al consiliului popu­­lar orăşenesc — a stat şi repara­rea altor imobile proprietate de stat afectate de inundaţii şi în pri­mul rând şcolile, pentru a asigura deschiderea noului an şcolar în cele mai bune condiţii. p popşor (Continuare in pag. a 3-a)

Next