Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)

1970-10-01 / nr. 230

* Cuvîntarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asisten­ţă mutuală între Republica Socia­listă România şi Uniunea Republi­cilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucu­reşti, în timpul vizitei în ţara noas­tră a delegaţiei de partid şi gu­­v­errtamentare a U.R.S.S., tratatul constituie un document de o deo­sebită importanţă. El reflectă stadiul actual al rela­ţiilor dintre cele două ţări socialis­te vecine şi dă, totodată, expresie voinţei lor de a întări şi în viitor, în spiritul internaţionalismului so­cialist, prietenia şi alianţa dintre popoarele român şi sovietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România şi Uniunea Sovieti­că, pe baza respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egali­tăţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, avantajului reci­proc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului, păcii şi colaborării internaţionale, în Tratat este reafirmată, de a­­semenea, hotărîrea înaltelor părţi contractante de a contribui la în­tărirea unităţii ţărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orînduire so­cială, de a milita pentru înfăptui­rea securităţii în Europa şi în în­treaga lume. Apreciind că prevederile Tratatu­lui de prietenie, colaborare şi a­­sistenţă mutuală între România şi Adrriunea Sovietică corespundî­­n­­trutotul principiilor de bază ale po­liticii externe a partidului şi statu­lui nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligaţiile asumate nu contravin tratatelor in­ternaţionale în vigoare, propun a­­doptarea proiectului de decret pen­tru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost exami­nat şi avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru pro­blemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale. Tot astăzi, Tratatul româno-sovie­­tic urmează să fie ratificat de Pre­zidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Anul XXII. Nr. 230 (3.895) JOI, 1 octombrie 1970 4 pagini, 30 de bani CONSILIUL DE STAT A RATIFICAT TRAT­ATU­L ROMÂNO-SOVIETIC In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii şedin­ţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniş­tri, miniştri, preşedinţi ai unor co­misii permanente ale Marii Adu­nări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiec­tul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Repu­blica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adună Naţionale care l-au avizat favorabil propunînd a­­doptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tova­răşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman şi Ludovic Takács, care şi-au exprimat de­plinul acord în legătură cu rati­ficarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuţie de seamă la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ra­tificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. t mai repede, cu toate forţele, la executarea lucrărilor agricole de toamnă! ••••••••••••• Recomandările specialiştilor, indicaţiile date prevăd pentru zona noastră începerea însă­­mînţării griului între 20-25 sep­tembrie, iar la cultura orzului terminarea lucrării pînă la data de 1 octombrie. Conform aces­tor indicaţii, ne aflăm deci în plină epocă a însămînţării gri­ului şi ar trebui ca orzul să fie în pămînt pe toate suprafeţele planificate. Cu toate acestea există o serie de unităţi agri­cole care n-au vrut sau n-au luat măsurile necesare pentru a trece la semănat din primele zile ale epocii optime. Din situaţia operativă centra­lizată la Tîrnăveni rezultă că pînă la 29 septembrie, din 22 cooperative agricole situate în această zonă numai 4 au în­ceput semănatul griului şi a­­nume: Coroisînmartin, Deal, Gogan şi Senereuş. O situaţie critică, cu totul inadmisibilă se prezintă la Crăieşti, Cuştelnic, Deleni, Idrifaia şi Laslău, unde pînă la acea dată n-a început nici semănatul orzului. Faţă de această situaţie, pe drept cu­­vint se pune întrebarea — ce au făcut maşinile şi tractoarele în zilele care s-au scurs pî­nă acum din perioada optimă? Cum justifică specialiştii şi con­ducătorii cooperativelor agrico­le în cauză nerespectarea unor indicaţii menite să asigure re­uşita în campania de însămîn­­ţări? Răspunsul la asemenea întrebări am căutat să-l găsim în teren. Pe preşedintele cooperativei agricole din Idrifaia l-am gă­sit la domiciliu. După ce a ser­vit masa (orele 16) se delecta liniştit cu citirea unei cărţi, în timp ce la acea oră coopera­tiva n-a introdus în pămînt nici un bob de orz sau grîu. — Ce mai aşteptaţi, de ce nu începeţi semănatul? — lam întrebat pe interlocutor. — Avem pregătite cîte 100 ha pentru a fi însămînţate cu orz şi grîu. La orz n-am început lu­crul din lipsă de seminţe co­respunzătoare. Prima probă ne-a fost respinsă de laborator din cauza impurităţii, iar a do­ua probă după selectare n-a în­deplinit condiţia de germinaţie. Aşteptăm acum un alt răspuns de la laborator, dar în orice caz rr.îine vom procura sămînţa de la C.A.P. Mica şi vom trece la semănatul orzului. — De ce n-aţi început atunci insăminţarea griului pe cele 100 hd pregătite? v^Jîine trimitem camioane­le să aducă sămînţa repartiza­tă prin schimb şi pe urmă vom începe lucrarea. — Dar nu aveţi sămînţă de arîu proprie? — Avem, însă vrem să în­­sămînţăm prima dată griul pe care îl vom schimba. lată răspunsuri care, după părerea noastră nu justifică cu nimic amînarea începerii semă­natului. Sămînţa de orz putea fi analizată şi procurată mult mai înainte, şi nu acuma cînd practic această cultură trebuia sa fie semănată. In ceea ce priveşte griul, se putea semă­na cel puţin 50 ha cu sămînţă proprie care are buletin roşu sau dacă s-a dat prioritate ce­lei din schimb de ce nu s-a făcut acest lucru mai din vre­me. Cu astfel de justificări nu prea întemeiate cele 4 se­mănători stau la sediul I.M.A., în timp ce 200 ha teren pre­gătit aşteaptă să primească să­mînţa. In timp ce cei din Idrifaia se trezesc tîrziu la realitate, la coo­perativa vecină din Coroisîn­martin se însăminţează din plin, 3 pluguri, 4 discuitori şi 2 semănători, aparţinînd secţiei de mecanizare condusă de Tra­ian Costea, lucrau din plin la arat, pregătirea terenului şi se­mănat. Pînă acuma au fost în­­sămînţate 100 ha cu orz şi a­­proape 50 ha cu grîu. E drept, aici s-ar putea realiza mult mai mult, în special la pregă­tirea terenului, dacă ar fi lua­te măsuri pentru înlăturarea mai operativă a unor defec­ţiuni accidentale ce se ivesc la tractoare. La ora 16,30 cînd am vizitat secţia, 4 tractoare erau imobilizate din cauza unor defecţiuni. O activitate mulţumitoare in ceea ce priveşte pregătirea te­renului si însămînţatul am în­­tîlnit si la cooperativa agricolă din Deaj. Toate plugurile, dis- TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 2-a) ••••••••••••• La cooperativa agricolă din Deaj: Insăminţarea griului şi orzului se desfăşoară din plin (fotografia de sus). Imediat după semănat, toate su­prafețele se tăvă­­lugesc (fotografia de jos). ORGAN AL PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !­OMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de priete­nie, colaborare şi asistenţă mutu­ală încheiat recent între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important şi corespun­de năzuinţelor şi dorinţei poporu­lui nostru. Semnarea la Bucureşti a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare multilate­rală dintre România şi Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, ac­tualized în condiţiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — ca­re a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniu­nea Sovietică — actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două ţări, în spiritul egalităţii depline in drepturi, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, ne­amestecului în treburile interne, în­trajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno— sovietic se fundamentează pe în­delungatele tradiţii de prietenie şi solidaritate dintre cele două po­poare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismu­lui şi ridicată pe un plan superior în condiţiile construirii socialis­mului şi comunismului ; legăturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensifica­rea şi amplificarea continuă a co­laborării economice şi tehnico­­ştiinţifice reciproc avantajoase, a cooperării în producţie şi în alte domenii dintre România şi Uniu­nea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţă­rile noastre în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, în înflorirea ştiinţei şi culturii con­stituie premise deosebit de favo­rabile pentru lărgirea şi diversifi­carea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate Tratatul consemnează voinţa ce­lor două state de a acţiona în continuare pentru întărirea unităţii şi coeziunii statelor socialiste, por­nind de la convingerea că aceas­ta constituie izvorul principal al tăriei şi invincibilităţii sistemului socialist mondial. Prevederile Tra­tatului dau, totodată, expresie ho­­tăririi României şi Uniunii Sovietice de a promova cu consecvenţă în viaţa internaţională politica co­existenţei paşnice, de a milita cu perseverenţă pentru preîntîmpina­­rea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor proble­me care stau în faţa omenirii con­temporane prin mijloace paşnice, pe calea tratativelor, pentru salv­gardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două ţări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbu­nătăţirea atm­osferei in Europă, pentru înfăptuirea securităţii euro­pene şi întronarea în viaţa popoa­relor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul is­toriei, a unui climat de pace şi în­credere, de prietenie şi colaborare între naţiuni. Militînd pentru dezarmarea ge­nerală şi totală, România şi Uniu­nea Sovietică îşi exprimă totodată hotărîrea de a respecta obligaţiile asumate în cadrul Tratatului de la Varşovia a cărui existenţă o consi­derăm necesară atîta timp cît se va menţine Pactul Nord-Atlantic. încheierea şi ratificarea­­noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre ţara noas­tră şi Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarităţii, alianţei şi prieteniei româno-sovietice se în­scriu la loc central în politica de stat a României socialiste, consti­tuie parte integrantă a activităţii internaţionaliste desfăşurate de partidul şi guvernul ţării noastre pentru dezvoltarea relaţiilor de co­laborare frăţească cu toate ţările socialiste, pentru creşterea conti­nuă a forţei şi unităţii întregului sistem socialist mondial. Acţionînd astfel, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc una din înaltele lor obligaţii internaţionale, îşi aduc contribuţia la cauza generală a socialismului şi păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenţei paşnice, România mili­tează pentru lărgirea relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internaţională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forţei şi dictatului în viaţa internaţională, împotriva oricărui a­­mestec străin în viaţa statelor, pen­tru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-şi hotări singur soarta, pentru instaurarea în rela­ţiile dintre ţări a principiilor inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi a tuturor na­ţiunilor. Consider că ratificarea în unani­mitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic cores­punde pe deplin intereselor poporu­lui nostru, ale întăririi prieteniei şi a­­lianţei dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialis­mului și păcii în lume. I­r­ I Pagina a 3-a: (/ în miii Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegaţia de partid şi de stat a Republicii So­cialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, preşedintele Republicii Arabe Unite, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegaţia este condusă de to­varăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Ro­mânia. Din delegaţie fac parte tovarășii Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineţ, Mihai Ma­­rinescu, Ion Păţan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în ţara noastră. ★ La amiază, delegaţia a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanţi ai preşedintelui in­terimar al R.A.U., Anwar Sadat, şi alte oficialităţi din R.A.U. (Agerpres) SPOR LA MUNCĂ în noul an universitar ! Astăzi institutele de învăţă­­mînt superior de pe întreg cu­prinsul patriei îşi redeschid por­ţile. Peste 150.000 de studenţi păşesc astăzi cu emoţie — unii pentru întîia oară — pragul fa­cultăţii, reintilnindu-se cu at­mosfera atît de familiară a săli­lor de curs şi seminarii, a labo­ratoarelor şi amfiteatrelor, cu profesorii şi îndrumătorii lor, a­­lături de care vor petrece din nou un an de intensă şi minu­ţioasă activitate. Eveniment cu semnificaţii majore, el se înscrie în contextul prefacerilor înnoi­toare prin care trece întreaga ţară, in condiţiile în care ştiin­ţa, cultura, viaţa socială cunosc o dezvoltare in plină ascensiu­ne, în lumina sarcinilor trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului. In acest ansamblu de realizări, şi învăţămintul supe­rior din Tg.-Mureş cunoaşte o dezvoltare impetuoasă, înscriin­­du-se în efortul pentru continua perfecţionare şi modernizare a învăţămîntului de toate gradele din ţara noastră, corespunzător progresului neîntrerupt al socie­tăţii româneşti. Numai in acest an, la Institu­tul de medicină şi farmacie au fost amenajate două noi săli de cursuri, laboratoarele şi-au îm­bogăţit zestrea cu o gamă largă de aparate: microscoape mo­derne, fotometre, spectrofotome­­tre, electroencefalografe, pre­cum şi diferite alte aparate de înaltă precizie, pentru determi­narea unor parametri biologici, necesari la stabilirea diagnosti­cului şi tratamentului unor pro­cese morbide. Tot în acest an, vă aşteaptă dragi studenţi, ca­dre didactice bine pregătite, profesori şi conferenţiari de cer­tă notorietate în ştiinţele medi­cale, asistenţi tineri cu mare pa­siune pentru munca didactică şi de cercetare, din care peste 70 sunt înscrişi la doctorat, iar alte 15 cadre didactice s-au specia­lizat în clinici cu reputaţie în ţară şi peste hotare. La Institu­tul pedagogic veţi găsi cursuri şi manuale noi, pe care cadrele didactice de aici s-au străduit să le completeze cu cele mai noi cuceriri, să le modernizeze şi simplifice pentru a vă uşura munca, iar la Institutul de tea­tru veţi întîlni săli de repetiţie reamenajate, adecvate specifi­cului activităţii voastre, cadre didactice cu vechi stagii pe sce­nă, de la care nu vă rămîne de­cit să învăţaţi să îndrăgiţi mese­ria de actor, să vă ridicaţi ne­contenit măiestria interpretativă. Prin grija Comitetului jude­ţean de partid, a organelor lo­cale de partid şi de stat, astăzi se va inaugura un cămin nou, modern, cu aproape 400 de lo­curi, în care vă aşteaptă cele mai confortabile condiţii de lo­cuit. Aveţi deci asigurate toate premisele unui studiu de calita­te, cămine şi cantine care vă stau la dispoziţie. Aveţi marea fericire de a trăi şi învăţa în cea mai strălucitoare epocă din istoria patriei, vă bucuraţi cu to­ţii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — de dragostea şi încrederea partidu­lui, a întregului popor. De a­­ceea, datoria voastră în noul an de muncă, pe care îl începeţi astăzi, devine mai amplă şi de mai mare răspundere. Aveţi da­toria să învăţaţi în aşa fel încît să dovediţi că sînteţi demni de eforturile pe care ţara le face pentru a vă instrui, pentru a vă crea cele mai bune condiţii de studii şi trai. Consacraţi studiu­lui intreaga capacitate de asi­milare, uriaşa putere de mun­că, proprii virstei la care vă a­­flaţi, perseveraţi în a cunoaşte cit mai mult din măreţele cuce­riri ale spiritului uman, intere­­sîndu-vă in permanenţă de ceea ce este nou în domeniul care vă pasionează, în tot ce este nobil şi frumos. Iar voi, dragi studenţi din anul I, care intraţi astăzi în­cărcaţi cu atita emoţie pe poar­ta institutului, învăţaţi şi pregă­­tiţi-vă încă din primele ore de curs cu sîrguinţă şi perseverenţă pentru ca mîine, în spitale şi şcoli, pe scenele instituţiilor de cultură, să puteţi răspunde, prin înaltă competenţă şi ţinută civi­că exemplară, marilor responsa­bilităţi sociale pe care vi le în­credinţează poporul. Acesta este îndemnul pe care Comitetul judeţean de partid, Consiliul popular judeţean vi-l adresează vouă, tuturor studen­ţilor tîrgumureşeni, prin interme­diul ziarului nostru, acum, în a­­cest început de an universitar. SPOR LA MUNCA !

Next