Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)
1970-10-01 / nr. 230
* Cuvîntarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucureşti, în timpul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guverrtamentare a U.R.S.S., tratatul constituie un document de o deosebită importanţă. El reflectă stadiul actual al relaţiilor dintre cele două ţări socialiste vecine şi dă, totodată, expresie voinţei lor de a întări şi în viitor, în spiritul internaţionalismului socialist, prietenia şi alianţa dintre popoarele român şi sovietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, pe baza respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului, păcii şi colaborării internaţionale, în Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărîrea înaltelor părţi contractante de a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orînduire socială, de a milita pentru înfăptuirea securităţii în Europa şi în întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi Adrriunea Sovietică corespundîntrutotul principiilor de bază ale politicii externe a partidului şi statului nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligaţiile asumate nu contravin tratatelor internaţionale în vigoare, propun adoptarea proiectului de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost examinat şi avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale. Tot astăzi, Tratatul româno-sovietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Anul XXII. Nr. 230 (3.895) JOI, 1 octombrie 1970 4 pagini, 30 de bani CONSILIUL DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO-SOVIETIC In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, miniştri, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adună Naţionale care l-au avizat favorabil propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman şi Ludovic Takács, care şi-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuţie de seamă la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. t mai repede, cu toate forţele, la executarea lucrărilor agricole de toamnă! ••••••••••••• Recomandările specialiştilor, indicaţiile date prevăd pentru zona noastră începerea însămînţării griului între 20-25 septembrie, iar la cultura orzului terminarea lucrării pînă la data de 1 octombrie. Conform acestor indicaţii, ne aflăm deci în plină epocă a însămînţării griului şi ar trebui ca orzul să fie în pămînt pe toate suprafeţele planificate. Cu toate acestea există o serie de unităţi agricole care n-au vrut sau n-au luat măsurile necesare pentru a trece la semănat din primele zile ale epocii optime. Din situaţia operativă centralizată la Tîrnăveni rezultă că pînă la 29 septembrie, din 22 cooperative agricole situate în această zonă numai 4 au început semănatul griului şi anume: Coroisînmartin, Deal, Gogan şi Senereuş. O situaţie critică, cu totul inadmisibilă se prezintă la Crăieşti, Cuştelnic, Deleni, Idrifaia şi Laslău, unde pînă la acea dată n-a început nici semănatul orzului. Faţă de această situaţie, pe drept cuvint se pune întrebarea — ce au făcut maşinile şi tractoarele în zilele care s-au scurs pînă acum din perioada optimă? Cum justifică specialiştii şi conducătorii cooperativelor agricole în cauză nerespectarea unor indicaţii menite să asigure reuşita în campania de însămînţări? Răspunsul la asemenea întrebări am căutat să-l găsim în teren. Pe preşedintele cooperativei agricole din Idrifaia l-am găsit la domiciliu. După ce a servit masa (orele 16) se delecta liniştit cu citirea unei cărţi, în timp ce la acea oră cooperativa n-a introdus în pămînt nici un bob de orz sau grîu. — Ce mai aşteptaţi, de ce nu începeţi semănatul? — lam întrebat pe interlocutor. — Avem pregătite cîte 100 ha pentru a fi însămînţate cu orz şi grîu. La orz n-am început lucrul din lipsă de seminţe corespunzătoare. Prima probă ne-a fost respinsă de laborator din cauza impurităţii, iar a doua probă după selectare n-a îndeplinit condiţia de germinaţie. Aşteptăm acum un alt răspuns de la laborator, dar în orice caz rr.îine vom procura sămînţa de la C.A.P. Mica şi vom trece la semănatul orzului. — De ce n-aţi început atunci insăminţarea griului pe cele 100 hd pregătite? v^Jîine trimitem camioanele să aducă sămînţa repartizată prin schimb şi pe urmă vom începe lucrarea. — Dar nu aveţi sămînţă de arîu proprie? — Avem, însă vrem să însămînţăm prima dată griul pe care îl vom schimba. lată răspunsuri care, după părerea noastră nu justifică cu nimic amînarea începerii semănatului. Sămînţa de orz putea fi analizată şi procurată mult mai înainte, şi nu acuma cînd practic această cultură trebuia sa fie semănată. In ceea ce priveşte griul, se putea semăna cel puţin 50 ha cu sămînţă proprie care are buletin roşu sau dacă s-a dat prioritate celei din schimb de ce nu s-a făcut acest lucru mai din vreme. Cu astfel de justificări nu prea întemeiate cele 4 semănători stau la sediul I.M.A., în timp ce 200 ha teren pregătit aşteaptă să primească sămînţa. In timp ce cei din Idrifaia se trezesc tîrziu la realitate, la cooperativa vecină din Coroisînmartin se însăminţează din plin, 3 pluguri, 4 discuitori şi 2 semănători, aparţinînd secţiei de mecanizare condusă de Traian Costea, lucrau din plin la arat, pregătirea terenului şi semănat. Pînă acuma au fost însămînţate 100 ha cu orz şi aproape 50 ha cu grîu. E drept, aici s-ar putea realiza mult mai mult, în special la pregătirea terenului, dacă ar fi luate măsuri pentru înlăturarea mai operativă a unor defecţiuni accidentale ce se ivesc la tractoare. La ora 16,30 cînd am vizitat secţia, 4 tractoare erau imobilizate din cauza unor defecţiuni. O activitate mulţumitoare in ceea ce priveşte pregătirea terenului si însămînţatul am întîlnit si la cooperativa agricolă din Deaj. Toate plugurile, dis- TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 2-a) ••••••••••••• La cooperativa agricolă din Deaj: Insăminţarea griului şi orzului se desfăşoară din plin (fotografia de sus). Imediat după semănat, toate suprafețele se tăvălugesc (fotografia de jos). ORGAN AL PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !OMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important şi corespunde năzuinţelor şi dorinţei poporului nostru. Semnarea la Bucureşti a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, actualized în condiţiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două ţări, în spiritul egalităţii depline in drepturi, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno— sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiţii de prietenie şi solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului şi ridicată pe un plan superior în condiţiile construirii socialismului şi comunismului ; legăturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea şi amplificarea continuă a colaborării economice şi tehnicoştiinţifice reciproc avantajoase, a cooperării în producţie şi în alte domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noastre în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, în înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate Tratatul consemnează voinţa celor două state de a acţiona în continuare pentru întărirea unităţii şi coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei şi invincibilităţii sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotăririi României şi Uniunii Sovietice de a promova cu consecvenţă în viaţa internaţională politica coexistenţei paşnice, de a milita cu perseverenţă pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în faţa omenirii contemporane prin mijloace paşnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două ţări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătăţirea atmosferei in Europă, pentru înfăptuirea securităţii europene şi întronarea în viaţa popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace şi încredere, de prietenie şi colaborare între naţiuni. Militînd pentru dezarmarea generală şi totală, România şi Uniunea Sovietică îşi exprimă totodată hotărîrea de a respecta obligaţiile asumate în cadrul Tratatului de la Varşovia a cărui existenţă o considerăm necesară atîta timp cît se va menţine Pactul Nord-Atlantic. încheierea şi ratificareanoului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarităţii, alianţei şi prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte integrantă a activităţii internaţionaliste desfăşurate de partidul şi guvernul ţării noastre pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare frăţească cu toate ţările socialiste, pentru creşterea continuă a forţei şi unităţii întregului sistem socialist mondial. Acţionînd astfel, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc una din înaltele lor obligaţii internaţionale, îşi aduc contribuţia la cauza generală a socialismului şi păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenţei paşnice, România militează pentru lărgirea relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internaţională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forţei şi dictatului în viaţa internaţională, împotriva oricărui amestec străin în viaţa statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-şi hotări singur soarta, pentru instaurarea în relaţiile dintre ţări a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi a tuturor naţiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei şi alianţei dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. Ir I Pagina a 3-a: (/ în miii Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, preşedintele Republicii Arabe Unite, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegaţia este condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Din delegaţie fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în ţara noastră. ★ La amiază, delegaţia a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanţi ai preşedintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat, şi alte oficialităţi din R.A.U. (Agerpres) SPOR LA MUNCĂ în noul an universitar ! Astăzi institutele de învăţămînt superior de pe întreg cuprinsul patriei îşi redeschid porţile. Peste 150.000 de studenţi păşesc astăzi cu emoţie — unii pentru întîia oară — pragul facultăţii, reintilnindu-se cu atmosfera atît de familiară a sălilor de curs şi seminarii, a laboratoarelor şi amfiteatrelor, cu profesorii şi îndrumătorii lor, alături de care vor petrece din nou un an de intensă şi minuţioasă activitate. Eveniment cu semnificaţii majore, el se înscrie în contextul prefacerilor înnoitoare prin care trece întreaga ţară, in condiţiile în care ştiinţa, cultura, viaţa socială cunosc o dezvoltare in plină ascensiune, în lumina sarcinilor trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului. In acest ansamblu de realizări, şi învăţămintul superior din Tg.-Mureş cunoaşte o dezvoltare impetuoasă, înscriindu-se în efortul pentru continua perfecţionare şi modernizare a învăţămîntului de toate gradele din ţara noastră, corespunzător progresului neîntrerupt al societăţii româneşti. Numai in acest an, la Institutul de medicină şi farmacie au fost amenajate două noi săli de cursuri, laboratoarele şi-au îmbogăţit zestrea cu o gamă largă de aparate: microscoape moderne, fotometre, spectrofotometre, electroencefalografe, precum şi diferite alte aparate de înaltă precizie, pentru determinarea unor parametri biologici, necesari la stabilirea diagnosticului şi tratamentului unor procese morbide. Tot în acest an, vă aşteaptă dragi studenţi, cadre didactice bine pregătite, profesori şi conferenţiari de certă notorietate în ştiinţele medicale, asistenţi tineri cu mare pasiune pentru munca didactică şi de cercetare, din care peste 70 sunt înscrişi la doctorat, iar alte 15 cadre didactice s-au specializat în clinici cu reputaţie în ţară şi peste hotare. La Institutul pedagogic veţi găsi cursuri şi manuale noi, pe care cadrele didactice de aici s-au străduit să le completeze cu cele mai noi cuceriri, să le modernizeze şi simplifice pentru a vă uşura munca, iar la Institutul de teatru veţi întîlni săli de repetiţie reamenajate, adecvate specificului activităţii voastre, cadre didactice cu vechi stagii pe scenă, de la care nu vă rămîne decit să învăţaţi să îndrăgiţi meseria de actor, să vă ridicaţi necontenit măiestria interpretativă. Prin grija Comitetului judeţean de partid, a organelor locale de partid şi de stat, astăzi se va inaugura un cămin nou, modern, cu aproape 400 de locuri, în care vă aşteaptă cele mai confortabile condiţii de locuit. Aveţi deci asigurate toate premisele unui studiu de calitate, cămine şi cantine care vă stau la dispoziţie. Aveţi marea fericire de a trăi şi învăţa în cea mai strălucitoare epocă din istoria patriei, vă bucuraţi cu toţii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — de dragostea şi încrederea partidului, a întregului popor. De aceea, datoria voastră în noul an de muncă, pe care îl începeţi astăzi, devine mai amplă şi de mai mare răspundere. Aveţi datoria să învăţaţi în aşa fel încît să dovediţi că sînteţi demni de eforturile pe care ţara le face pentru a vă instrui, pentru a vă crea cele mai bune condiţii de studii şi trai. Consacraţi studiului intreaga capacitate de asimilare, uriaşa putere de muncă, proprii virstei la care vă aflaţi, perseveraţi în a cunoaşte cit mai mult din măreţele cuceriri ale spiritului uman, interesîndu-vă in permanenţă de ceea ce este nou în domeniul care vă pasionează, în tot ce este nobil şi frumos. Iar voi, dragi studenţi din anul I, care intraţi astăzi încărcaţi cu atita emoţie pe poarta institutului, învăţaţi şi pregătiţi-vă încă din primele ore de curs cu sîrguinţă şi perseverenţă pentru ca mîine, în spitale şi şcoli, pe scenele instituţiilor de cultură, să puteţi răspunde, prin înaltă competenţă şi ţinută civică exemplară, marilor responsabilităţi sociale pe care vi le încredinţează poporul. Acesta este îndemnul pe care Comitetul judeţean de partid, Consiliul popular judeţean vi-l adresează vouă, tuturor studenţilor tîrgumureşeni, prin intermediul ziarului nostru, acum, în acest început de an universitar. SPOR LA MUNCA !