Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)
1970-10-14 / nr. 241
cu 99 0 întrebare... ADRESATĂ ÎNTREPRINDERII CINEMATOGRAFICE A JUDEŢULUI MUREŞ De ce în holul cinematografului Select din Tg.-Mureş (sală destinată prezentării filmelor de artă, cinematograf care şi-a format un public stabil dintre cei pentru care a 7-a artă nu constituie doar un simplu divertisment) nu se găsesc de vînzare cărţi de film (şi, eventual, de teatru), precum şi numerele noi şi mai vechi ale revistelor „Cinema“ şi „Teatrul“ (care publică, de asemenea, articole despre arta cinematografică)?De ce — cu alte cuvinte — cinematograful Select nu este folosit ca un centru de educaţie estetică complexă a iubitorilor filmului? Aşteptăm un răspuns. P. S. Nu am primit încă răspuns la întrebarea noastră de săptămîna trecută. 9 AMBIŢII HIRI - REALIZARE MEDIOGRA Pe Jean Delannoy cărţile de istoria cinematografului îl pomenesc doar în treacăt, iar Jean Mitry, cu observaţiile sale succinte şi caustice, scrie de-a dreptul că regizorul, neavînd conştiinţa capacităţilor sale limitate, a abordat subiecte mari şi ambiţioase, dînd în schimb o operă mediocră. Cîteva dintre filmele sale ni-l recomandă însă ca un bun meşteşugar, iar temele generoase şi interpretările de zile mari ale unor actori celebri au conferit acestor pelicule un succes de invidiat. Pentru spectatori, Delannoy este autorul unor filme răscolitoare ca Veşnica reîntoarcere, Simfonia pastorală, Un minut de adevăr. Obsesia, Prinţesa de Cleves. Numai că aceste filme îşi datorează valoarea mai ales scenariilor excelente semnate de Gide, Cocteau şi Sartre, şi mult mai puţin regizorului care, atunci cînd nu are la îndemînă o bază literară de calitate, capotează. Aşa cum se întîmplă şi în Întîlnirea. Filmul acesta e, pînă la un punct, un film poliţist, cu o crimă, cu mulţi posibili bănuiţi, cu taine care se dezvăluie pe parcurs, cu suspens, cu cercetări, mă rog, cu tot ce ţine de recuzita genului. Dar regizorul vrea mai mult, ambiţia sa ţinteşte şi de astă-dată mult mai departe; sub aparenţa unui film poliţist, menit să atragă pe spectatori printr-o acţiune antrenantă, el urmăreşte de fapt să ne dea o dramă de moravuri, să pătrundă în culisele nu tocmai curate ale unei — aparent — foarte onorabile familii de miliardari, să-i oblige pe eroi să trăiască „un minut de Cinema Arta: ÎNTÎLNIREA Coproducţie franco-italiană. Regia: Jean Delannoy, adevăr“, să scoată deci masca convenienţelor, minciunilor, tainelor, ipocriziei, să fie — măcar pentru un moment — ei înşişi şi să recunoască adevărul, adevărul caracterelor, al moravurilor, al concepţiilor, al relaţiilor sociale. Un adevăr poate urît, trist, dureros, dar care trebuie spus. Pînă la capăt. Aceasta este intenţia. Realizarea se pierde însă undeva pe drum, pentru că scenariul e pueril, relaţiile dintre personaje, coincidenţele, naivităţile sunt prea „ca-n filme“, adică ilogice, neverosimile, iar regizorul nu reuşeşte să le depăşească, să le umple cu viaţă autentică. El se mulţumeşte să filmeze corect, profesional, dar fără personalitate, evoluţiile — nici ele prea semnificative — ale unor actori buni, care în nici un caz nu te dezamăgesc. In primul moment spectatorul se lasă prins în plasă, pentru că totul e frumos (la propriu şi la figurat), e sentimental, e (melo)dramatic şi „îţi merge la inimă“. Dar după ce ai ieşit din sală, după ce capul ţi se mai limpezeşte, îţi dai seama că n-ai rămas cu nimic, cu nici una din acele bucurii mari şi durabile pe care le încerci după o capodoperă şi care te fac să-ţi aminteşti de un film ani şi ani. Ii uiţi repede, neaşteptat de repede, chiar şi pe excelenţii Jean Claude Pascal şi Philippe Noiret, chiar şi pe Odile Versois, sora Marinei Vlady. Numai pe Annie Girardot nu poţi s-o uiţi, pentru că această formidabilă artistă are darul de a înnobila orice rol, orice personaj, ştie să te emoţioneze oricînd şi oriunde. Pentru ea merită să vedeţi filmul. ZENO FODOR PAGINA 2 STEAUA ROȘIE CINEMATUR DE ORIZONT ui Sector important, al vieţii economice, prestările de servicii sînt menite să contribuie în măsură tot mai mare la satisfacerea cerinţelor populaţiei, la ridicarea standardului de viaţă. Cooperaţiei meşteşugăreşti îi revin sarcini complexe pe linia deservirii, obiectivul principal constînd în momentul de faţă, în diversificarea activităţii de prestaţii. Despre preocupările existente în acest domeniu în cadrul cooperativei „Igiena" din Tg.-Mureş, ne-a vorbit tovarăşul BUTEAN ADALBERT, preşedintele cooperativei. — In interesul îmbunătăţirii deservirii populaţiei şi implicit al sporirii eficienţei economice a muncii noastre acordăm o atenţie mărită lărgirii gamei de prestaţii, aceasta bineînţeles în cadrul admis de însuşi caracterul cooperativei şi de posibilităţile de care dispunem. Planul nostru de perspectivă cuprinde cîteva obiective care considerăm că vor fi bine primite de populaţie. — Vă rugăm să amintiţi cîteva din „noutăţile" de acum materializate sau cu termen de realizare mai apropiat. — La începutul lunii octombrie am deschis o secţie de reparat aparate electrice specifice activităţii de frizerie-coafură-cosmetică. Atelierul din Piaţa Matei Corvin nr. 2 deserveşte nu numai cooperativa noastră ci şi altele din judeţ. In scurt timp îşi va începe activitatea agenţia noastră de mică publicitate. In schimbul unor tarife convenabile, vom afişa anunţurile dorite de cetăţeni pe cele 5—6 panouri instalate în diferite cartiere ale oraşului. Credem că vom contribui astfel şi la dispariţia acelor hîrtiuţe care „împodobesc" încă unele ferestre sau ziduri stricînd aspectul oraşului. Un serviciu nou este şi acordarea de meditaţii la limbi străine, matematică, fizică, chimie etc., de către profesori de specialitate. Pot beneficia de ele elevi, studenţi sau orice alte persoane, contra tarifului stabilit. Interesul este considerabil, sperăm să putem porni cursurile încă în această lună. Pentru că ne aflăm la capitolul serviciilor cu caracter instructiv, trebuie să spun că ne-am gîndit şi la cei care doresc să-şi însuşească practic dactilografierea. Se ştie că în oraş se desfăşoară cursuri de acest fel, dar ele au mai mult caracter teoretic. Noi vom pune la dispoziţia doritorilor întro sală adecvată din cadrul complexului cooperaţiei meşteşugăreşti din str. Kossuth nr. 26 — un număr de maşini de scris cit şi specialişti, pentru acordarea de meditaţii şi posibilităţi de practică, tot în schimbul unor tarife convenabile. Legat de activităţile de bază pe care le asigură cooperativa noastră în domeniul deservirii populaţiei, aş aminti înfiinţarea de noi unităţi de coafură-frizerie-cosmetică în cartierul Tudor din Tg.-Mureş şi a unităţii de frizerie şi coafură în cadrul complexului ce se află în construcţie la Sîngeorgiu de Mureş. In curînd mai multe unităţi de cosmetică vor fi în măsură să aplice şî vibro-masaje, cu ajutorul aparatelor speciale a căror procurare se află în curs. In domeniul „foto" avem de asemenea planuri „mari". Localul din str. Kossuth nr. 99 va primi o nouă destinaţie. Aici vor funcţiona o secţie „foto-color" împreună cu secţia „foto gros". Secţia „color" va sta la dispoziţia marelui public, iar cea de i.gros" va executa reclame fotografice pentru întreprinderi producătoare şi comerciale, în dimensiuni de pînă la 2 mp. Tot aici se vor executa şi diferite albume, în culori, cu caracter de reclamă. Ţin să remarc că ne vom număra astfel printre foarte puţinele unităţi din ţară unde se realizează aseme- nea lucrări. — Ce preconizaţi în privinţa lăr- | girii prestaţiilor la domiciliu? — în ultima vreme au sporit foarte mult solicitările în acest sens, cu deosebire pentru executarea de munci casnice: curăţenie, spălat, călcat şi altele. Întrunit personalul de care dispunem în momentul de faţă nu face faţă cerinţelor crescînde, facem tot posibilul pentru lărgirea reţelei prin angajări. De asemenea ne preocupă introducerea şi a altor tipuri de deservire la domiciliu, pe baza studierii mai temeinice a cererilor populaţiei. In planul de perspectivă figurează numeroase alte aspecte a căror rezolvare se află în studiu. Vom pune în continuare un accent deosebit pe ridicarea nivelului deservirii populaţiei, a calităţii prestărilor prin organizarea de cursuri de calificare în ramurile: foto, coafură-frizerie, florărie. In privinţa florăriilor vă pot spune o noutate: în curînd ele îşi vor schimba înfăţişarea, vor fi dotate cu mobilier adecvat şi aranjate potrivit gusturilor cumpărătorilor. De asemenea producţia locală de flori nu este îndestulătoare — deseori aducem florile de la mari distanţe. De aceea am dori să construim o seră proprie, pentru care am şi făcut demersurile necesare şi sperăm să rezolvăm problema în mod favorabil și într-un termen nu prea îndepărtat. Convorbire consemnată de I. GIDOFALVI La cooperativa „Igiena“: I rusiaM an inum 12 POŞTA RUBRICII Cititorii care doresc să pună întrebări în legătură cu diferite probleme referitoare la cea de-a şaptea artă, să-şi exprime părerile asupra filmelor vizionate, a cronicilor publicate în coloanele ziarului sau asupra activităţii cinematografelor din Judeţul Mureş, sunt invitaţi să expedieze scrisorile lor pe adresa redacţiei, menţionând pe plic: „Pentru rubrica de film“. PANORAMIC Marile opere ale literaturii universale continuă să-i inspire pe cineaşti. Iată cîteva exemple de filme terminate recent, sau aflate încă pe platouri: REGELE LEAR Marea tragedie shakespeareană cunoaşte două noi versiuni cinematografice: prima, semnată de Peter Brook, are ca protagonist pe Paul Scofield (foto 1), actorul care a interpretat acest rol şi în memorabilul spectacol prezentat la Bucureşti de Royal Shakespeare Company; a doua e realizată de Grigori Kozinţev (autorul excelentului film „Hamlet“), cu actorul Iurii Jarvet in rolul titular (foto 2). Ambele ecranizări, realizate in concepţii diferite şi foarte personale, se anunţă a fi extrem de interesante. CRIMĂ ŞI PEDEAPSA Celebrul roman al lui Dostoievski (scriitor care cunoaşte în ultimii ani o nouă glorie literară, fiind „redescoperit“ cu admiraţie de generaţiile tinere) a fost ecranizat de Lev Kulidjanov. In rolul lui Raskolnikov, Iurii Taratorkin, care realizează o creaţie exemplară. ISTORIA CELOR 13 După succesul obţinut cu „Călugăriţa“ lui Diderot (film prezentat şi pe ecranele noastre), Jacques Rivette lucrează la ecranizarea cărţilor pe care Balzac le-a grupat sub titlul „Istoria celor 13“, romane în care autorul „Comediei umane“ îmbină observaţia realistă cu atmosfera fantastică, analiza socială exactă cu previziunile unui vizionar. PORTRETUL LUI DORIAN GRAY Capodopera lui Oscar Wilde, roman filozofic de o mare bogăţie a imaginilor vizuale şi de un stil strălucitor, a fost transpusă pe ecran de Massimo Dallamano. Regizorul italian a făcut din eroul lui Wilde — un tânăr care crede că fericirea omului nu depinde de principiile moralei — un om al zilelor noastre, filmul devenind astfel o replică la concepţiile de viaţă ale unor categorii de tineri din occidentul contemporan. LUCIEN JKEUWEN Sub titlul „Roşu şi alb“, romanul neterminat al lui Stendhal — frescă socială şi de moravuri, povestea unui tânăr cu suflet nobil şi sensibil, obligat să trăiască într-o societate ipocrită şi necruţătoare — va deveni film în viziunea lui Claude Autant-Lara, regizorul care a realizat, cu 16 ani în urmă, şi excelenta ecranizare după „Roşu şi negru“. La Tg.-Mureş, a fost organizat un concurs inedit de tenis de cîmp dotat cu „Cupa Traian" rezervat pentru tenismanii amatori peste vîrsta de 25 de ani, întrecere la a cărei finală au participat 16 sportivi. întrecerile au fost urmărite de numeroşi spectatori, colegi de serviciu ai concurenţilor care au încurajat frenetic pe participanţi în decursul întîlnirilor. Meciurile s-au desfăşurat pe cele 6 terenuri de tenis ale clubului sportiv Mureşul. Pe primele locuri s-au clasat următorii: 1. Ludovic Varga (al 2-lea din stingă în fotografie) în vîrstă de 68 de ani, un om care toată viaţa sa a practicat sportul, şi chiar la vîrsta aceasta apreciabilă se prezintă intr-o condiţie fizică excelentă. 2. Iuliu Deak; 3—4. Traian Prunea; Andrei Kerekes (toţi în fotografie). Pentru ediţiile viitoare ale „Cupei Troian" se preconizează organizarea concursului cu Invitarea unor amatori din alte judeţe şi oraşe. IOAN PĂUȘ Frank D. Gilroy: Cine îl salvează pe Albert Cobb? (Cronica spectacolului de la teatrul din Tîrgu-Mureş) Deschiderea unei stagiuni teatrale pune cîteva probleme celui ce urmăreşte viaţa culturală a unui judeţ şi contribuţia (integrarea) unei instituţii artistice în acest context. Prezenţa unei piese cum este cea pe care ne-a oferit-o în premieră secţia română a Teatrului de stat din Tg.-Mureş la începutul acestei stagiuni, intr-un repertoriu, se poate datora unor acţiuni de politică culturală, intimplării, unor necesităţi ale actualităţii, unei anume structuri repertoriale de perspectivă, voinţei unui regizor. Ni se pare că ultimul termen este cel care explică premiera în discuţie. Celelalte aspecte au fost fie ignorate, fie neglijate. Desigur o analiză mai amănunţită a repertoriului teatrului ar fi bine venită. Pînă atunci ne mărginim să consemnăm pur şi simplu evenimentul, pornind de la premisa unei acceptări a faptului împlinit, a unei realităţi intîmplate, care poate fi comentată, dar care este ireversibilă. Piesa americanului Franc D. Gilroy beneficiind de reclama unui premiu de dramaturgie a avut o circulaţie relativ bogată în repertoriile unor teatre din lume şi a fost jucată şi la Bucureşti. Problematica piesei oferă cîteva sensuri dramatice, şi deşi e situată sub zodia unui potenţial melodramatic, pune întrebări destul de interesante cu privire la utilitatea sacrificiului în societatea capitalistă contemporană. Răspunsul piesei se află sub zodia ambiguităţii dacă nu chiar a negării. Datele sociale ale conflictului fixează exact zona în domeniul psihologicului. Personajele sunt nişte nerealizaţi, rataţi sub imperiul presiunii sociale şi nefericirea lor ascunsă sub o pojghiţă de fericire apărată cu panică, răzbeşte printre cuvintele textului. Spectacolul, regizat de Eugen Mercus, este un prilej, destul de bine folosit de interpreţi, de a medita cu severitate asupra unei anume stări sociale, asupra unor probleme existenţiale acute. Pătrunzînd cu uşurinţă sensurile piesei regizorul a reuşit să evite melodramatismul latent, să eschiveze, lăsînd totuşi loc sentimentului, tentaţia aceasta de a suferi pe care o manifestă toate personajele. Un ritm scrîşnit, o durere înăbuşită caracterizează spectacolul, al cărui cadru scenografic emite semnalele unei stări de nesiguranţă, puţin sordidă. Actorii şi-au studiat textul cu conştiinciozitate şi se pare că au intuit mai toate accentele esenţiale. Realizările rotunde ale rolurilor în cazul lui Victor Strengaru, Mihai Gingulescu, Maya Indrieş confirmă dezvoltarea firească a interpreţilor spre o mişcare scenică, o determinare a raporturilor, o gestică, bine gîndite şi bine compuse. Ceilalţi interpreţi, cu roluri episodice completează structura ansamblului fără stridenţe (Dan Bubulici, Kőszegi Margit şi alţii), în ultimă instanţă spectacolul acesta poate fi un bun început de stagiune şi este. Regizorul Eugen Mercus s-a menţinut la nivelul ridicat al unei profesionalităţi riguroase şi acest lucru contribuie fără îndoială la succesul spectacolului. DAN CULCER SPORT • SPORT • SPORT • SPORT In campionatul judeţean de fotbal: Lacul Ursi Sovata a devenit lider După consumarea etapei a IX-a a campionatului judeţean de fotbal, Lacul Ursu Sovata a devenit noul lider, în urma victoriei obţinute în deplasare asupra Oţelului Tg.-Mureş. Viitorul Tg.-Mureş, care a deţinut şefia clasamentului pînă în prezent, jucînd pe teren propriu, nu a reuşit să întreacă pe Avintul Reghin, terminind la egalitate, după ce la pauză a condus cu 2—0. Iată rezultatele înregistrate: 1 1 Oţelul Reghin — Energia Fîntimele 2—1; Voinţa Miercurea Niraj — Gloria Tg.-Mureş 1—1; Lemnarul Tg.-Mureş — Dermagant Tg.Mureş 1—3; Comerţul Tg.-Mureş — Fabrica de zahăr Tg.-Mureş 1—0; Oţelul Tg.-Mureş — Lacul Ursu Sovata 0—1; Viitorul Tg.-Mureş — Avîntul Reghin 2—2; Energia Iernut — Mureşul Luduş 0—1; Voinţa Tirnăveni — Tractorul Sărmaşu 1—0 (meciul s-a întrerupt). CLASAMENTUL campionatului judeţean de fotbal 1. Lacul Ursu Sovata 9 2. Viitorul Tg.-Mureş 9 3. Voinţa Tîrnăveni 9 4. Dermagant Tg.-Mureş 9 5. Oţelul Reghin 9 6. Avintul Reghin 9 7. Energia Fîntînele 9 8. Mureşul Luduş 9 9. Fabr. zahăr Tg.-Mureş 9 10. Gloria Tg.-Mureş 9 11. Lemnarul Tg.-Mureş 9 12. Energia lernut 9 13. Comerţul Tg.-Mureş 9 14. Oţelul Tg.-Mureş 9 15. Tractorul Sărmaşu 9 16. Voinţa M. Niraj 9 7 1 1 14— 7 15 5 4 0 20— 5 14 6 0 3 26—14 12 5 2 2 17—10 12 4 3 2 9— 5 11 4 2 3 16—12 10 5 0 4 14—12 10 4 1 4 18—14 9 3 3 3 6—10 9 3 2 4 6—12 8 2 3 4 14—14 7 2 3 4 11—16 7 2 2 5 5—23 6 2 1 6 14—17 5 2 1 6 9—16 5 1 2 6 5—17 4 Tenis Ediţia a XII-a a „Cupei Mureşul“ Pe terenurile complexului sportiv din parcul „23 August" din Tg.Mureş au fost organizate timp de patru zile, întrecerile tradiţionale ale celei de a XlI-a ediţii a „Cupei Mureşul" la tenis, la care au participat 26 concurenţi din cluburile şi asociaţiile sportive Electrica Timişoara, Constructorul Hunedoara, Politehnica Cluj şi Mureşul Tg.Mureş. Concursul de închidere al sezonului s-a desfăşurat în bune condiţiuni şi pe un timp frumos cu excepţia primei zile, constituind un bun prilej de verificare al stadiului actual de pregătire al tertsmanilor. Iată primii clasaţi: Simplu bărbaţi: 1. Lucian Boidor (Politehnica Cluj); 2. Toma Ovics (Mureşul); în finală Boidor a întrecut pe Ovics cu 6—4. 7—5. 3—4. Ionel Spâtaru (Electrica Timişoara); 3—4. Attila Fodor (Mureşul Tg.Mureş). Dublu bărbaţi: 1. Lucian Boldor, Ilie Giurgiu (Politehnica Cluj); 2. Toma Ovics, Andrei Balogh (Mureşul Tg.-Mureş). In finală: 2—6. 6—4. 6—4. 3—4. Schnitzer, Aszalós (Mureşul), Spâtaru, (Electrica Timişoara), Horvath (Constructorul Hunedoara). Simplu femei: 1. Vera Dudás (Mureşul Tg.-Mureş); 2. Vera Rado (Politehnica Cluj). Finala: 6—0, 1—6, 7—5, 3—4. Ana Breda (Mureşul Tg.-Mureş); Marieta Ghercioiu (Politehnica Cluj). Un gest semnificativ In urmă cu cîteva săptămîni am primit, cu bucurie, vestea că generalul-maior în rezervă ALEXANDRU DOBRICEANU din Bucureşti, doreşte să doneze oraşului Tîrnăveni un număr de cărţi din biblioteca sa personală. Motivul? Răspunsul ni-l dă însuşi donatorul în cartea sa: „Dansul de foc al traiectoriilor“, Ed. Militară, 1967, care rememorează eroicele lupte ale ostaşilor români împotriva fasciştilor în cel de-al doilea război mondial, în paginile 18—40 sunt descrise amănunţit luptele de pe Mureş (Blăjel, Adămuş, Dîmbău, Tîrnăveni, Cucerdea, etc.) ale Regimentului I artilerie grea moto, al cărui comandant era colonelul Alexandru Dobriceanu. Amintirea luptelor, a locurilor şi a oamenilor justifică hotârîrea sa. Donaţia cuprinde circa 100 volume în limba franceză şi circa 350 de lucrări din diferite domenii, în limba română. Pentru Biblioteca orăşenească din Tîrnăveni aceste cărţi reprezintă prima donaţie în istoricul ei, invitîndu-ne prin acest generos şi dezinteresat gest la păstrarea lor ca pe nişte obiecte de cel mai mare preţ. Am stat de vorbă cu fostul comandant al Regimentului I artilerie grea moto despre oameni şî fapte petrecute pe valea Mureşului. Domnia-sa îşi aminteşte despre Tîrnăveni, de locuitorii săi români, maghiari şi saşi care l-au primit deopotrivă de călduros. I-am arătat că azi oraşul Tîrnăveni numără peste 24.000 de locuitori; industria sa îşi aduce aportul la îmbogăţirea economiei naţionale şi că, printre altele, are o frumoasă casă de cultură, care va găzdui şi cărţile donate. Biblioteca publică din oraşul nostru, înfiinţată în anul 1949 cu circa 2.000 de volume numără azi aproape 40.000 de volume, care , în decursul unui an calendaristic | circulă în oraşul nostru aproape | o dată şi jumătate. Iată de ce | tov. general Alexandru Dobriceanu doreşte să revadă aceste locuri cu care ocazie îşi va împărtăşi amintirile sale de veteran de război. prof. MARIA MOLDOVAN Tîrnăveni 0 m wm. MIERCURI, 11 OCTOMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Artai Intilnirea (la orele 11 — 15 — 17,30 — 20). Select: Aşa am venit. Progresul: Această femeie. Tineretului. Anicika. Unirea: Simpaticul domn „R“. Muncitoresc: Cei 1.000 de ochi ai doctorului Mabuse. Flacăra: Visul domnului Gentil. SIGHIŞOARA — Lumina: Noul angajat. Tîrnavai Nu fii trist LUDUŞ — Flacăra: Dreptul de a te naşte. IERNUT — Lumina: Aşteaptă pînă se întunecă. SĂRMAŞU — Popular: Vînătorul de căprioare. REGHIN — Patria: întoarcerea doctorului Mabuse. Victoria: Băieţii în haine de piele. TIRNAVENI — Melodia: Petrecerea. SOVATA — Doina: Urmărirea SÎNGEORGIU DE PADURE — Popular: Vînătorul de căprioare. FÎNTÎNELE — Patria: Băieţii din strada Pal. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Ghici, cine vine la cină? Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Cine-l salvează pe Albert Cobb? ★ TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 11: Balonul scăpat; ora 16: Hainele noi ale împăratului. Televiziune 18,00 — Microavanpremieră; 18,05 — Universal şotron — enciclopedie pentru copii; 18,30 — Cabinetul economic TV; 19,20 — 1.001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Reflector; 20,15 — Tele cinemateca: Comoara din Sierra Madre; 22,20 — Cărţi şi idei; 22,50 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş JOI, 15 OCTOMBRIE In limba română: 6—6,30: Jurnal de dimineaţă. Muzică. Sfatul medicului. 18—19,30: Cronica actualităţii. Muzică corală. Reflecţii pe teme economice. Literatură şi artă. Poşta muzicală. Pe adresa slujitorilor catedrei. Piese vocale şi instrumentale de mare popularitate. In limba maghiară: 6,30—7: Pe teme agrare. Muzică preferată. 16,30—18: Cronica actualității. Cîntă orchestra populară condusă de Dima József, voce Márkus, Erzsébet. ‘Jurnalul tineretului: „Dona Juana“ de Şt. Stoian. Pe marile şantiere ale socialismului. |