Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)

1970-10-14 / nr. 241

c­u 99 0 întrebare... ADRESATĂ ÎNTREPRINDERII CI­NEMATOGRAFICE A JUDEŢULUI MUREŞ De ce în holul cinematografului Select din Tg.-Mureş (sală desti­nată prezentării filmelor de artă, cinematograf care şi-a format un public stabil dintre cei pentru care a 7-a artă nu constituie doar un simplu divertisment) nu se găsesc de vînzare cărţi de film (şi, eventual, de teatru), precum şi numerele noi şi mai vechi ale revistelor „Cinema“ şi „Teatrul“ (care publică, de asemenea, arti­cole despre arta cinematografi­că)?­­De ce — cu alte­ cuvinte — cinematograful Select nu este fo­losit ca un centru de educaţie estetică complexă a iubitorilor filmului? Aşteptăm un răspuns. P. S. Nu am primit încă răs­puns la întrebarea noastră de săptămîna trecută. 9 AMBIŢII HIRI - REALIZARE MEDIOGRA Pe Jean Delannoy cărţile de is­toria cinematografului îl pome­­nesc doar în treacăt, iar Jean Mitry, cu observaţiile sale succin­te şi­ caustice, scrie de-a dreptul că regizorul, neavînd conştiinţa capacităţilor sale limitate, a a­­bordat subiecte mari şi ambiţioa­se, dînd în schimb o operă medio­cră. Cîteva dintre filmele sale ni-l recomandă însă ca un bun meşteşugar, iar temele generoase şi interpretările de zile mari ale unor actori celebri au conferit a­­cestor pelicule un succes de in­vidiat. Pentru spectatori, Delan­noy este autorul unor filme răs­colitoare ca Veşnica reîntoarcere, Simfonia pastorală, Un minut de adevăr. Obsesia, Prinţesa de Cle­ves. Numai că aceste filme îşi datorează valoarea mai ales sce­nariilor excelente semnate de Gide, Cocteau şi Sartre, şi mult mai puţin regizorului care, atunci cînd nu are la îndemînă o bază literară de calitate, capotează. Aşa cum se întîmplă şi în Întîl­­nirea. Filmul acesta e, pînă la un punct, un film poliţist, cu o cri­mă, cu mulţi posibili bănuiţi, cu taine care se dezvăluie pe par­curs, cu suspens, cu cercetări, mă rog, cu tot ce ţine de recuzita ge­nului. Dar regizorul vrea mai mult, ambiţia sa ţinteşte şi de astă-dată mult mai departe; sub aparenţa unui film poliţist, me­nit să atragă pe spectatori prin­­tr-o acţiune antrenantă, el urmă­reşte de fapt să ne dea o dramă de moravuri, să pătrundă în cu­lisele nu tocmai curate ale unei — aparent — foarte onorabile familii de miliardari, să-i oblige pe eroi să trăiască „un minut de Cinema Arta: ÎNTÎLNIREA Coproducţie franco-italiană. Regia: Jean Delannoy, adevăr“, să scoată deci masca convenienţelor, minciunilor, tai­nelor, ipocriziei, să fie — măcar pentru un moment — ei înşişi şi să recunoască adevărul, adevărul caracterelor, al moravurilor, al concepţiilor, al relaţiilor sociale. Un adevăr poate urît, trist, dure­ros, dar care trebuie spus. Pînă la capăt. Aceasta este intenţia. Realizarea se pierde însă undeva pe drum, pentru că scenariul e pueril, re­laţiile dintre personaje, coinci­denţele, naivităţile sunt prea „ca-n filme“, adică ilogice, neve­rosimile, iar regizorul nu reuşeşte să le depăşească, să le umple cu viaţă autentică. El se mulţumeşte să filmeze corect, profesional, dar fără personalitate, evoluţiile — nici ele prea semnificative — ale unor actori buni, care în nici un caz nu te dezamăgesc. In primul moment spectatorul se lasă prins în plasă, pentru că totul e fru­mos (la propriu şi la figurat), e sentimental, e (melo)dramatic şi „îţi merge la inimă“. Dar după ce ai ieşit din sală, după ce capul ţi se mai limpezeşte, îţi dai seama că n-ai rămas cu nimic, cu nici una din acele bucurii mari şi du­rabile pe care le încerci după o capodoperă şi care te fac să-ţi a­­minteşti de un film ani şi ani. Ii uiţi repede, neaşteptat de repede, chiar şi pe excelenţii Jean Claude Pascal şi Philippe Noiret, chiar şi pe Odile Versois, sora Marinei Vlady. Numai pe Annie Girardot nu poţi s-o uiţi, pentru că aceas­tă formidabilă artistă are darul de a înnobila orice rol, orice per­sonaj, ştie să te emoţioneze ori­­cînd şi oriunde. Pentru ea merită să vedeţi filmul. ZENO FODOR PAGINA 2 STEAUA ROȘIE CINEMA­­­TUR DE ORIZONT ui Sector important, al vieţii econo­mice, prestările de servicii sînt me­nite să contribuie în măsură tot mai mare la satisfacerea cerinţelor populaţiei, la ridicarea standardu­lui de viaţă. Cooperaţiei meşteşu­găreşti îi revin sarcini complexe pe linia deservirii, obiectivul principal constînd în momentul de faţă, în diversificarea activităţii de presta­ţii. Despre preocupările existente în acest domeniu în cadrul coope­rativei „Igiena" din Tg.-Mureş, ne-a vorbit tovarăşul BUTEAN A­­DALBERT, preşedintele cooperati­vei. — In interesul îmbunătăţirii de­servirii populaţiei şi implicit al spo­ririi eficienţei economice a muncii noastre acordăm o atenţie mărită lărgirii gamei de prestaţii, aceasta bineînţeles în cadrul admis de în­suşi caracterul cooperativei şi de posibilităţile de care dispunem. Planul nostru de perspectivă cu­prinde cîteva obiective care consi­derăm că vor fi bine primite de populaţie. — Vă rugăm să amintiţi cîteva din „noutăţile" de acum materiali­zate sau cu termen de realizare mai apropiat. — La începutul lunii octombrie am deschis o secţie de reparat apara­te electrice specifice activităţii de frizerie-coafură-cosmetică. Atel­ieru­l din Piaţa Matei Corvin nr. 2 deser­veşte nu numai cooperativa noas­tră ci şi altele din judeţ. In scurt timp îşi va începe acti­vitatea agenţia noastră de mică publicitate. In schimbul unor tari­fe convenabile, vom afişa anunţu­rile dorite de cetăţeni pe cele 5—6 panouri instalate în diferite cartie­re ale oraşului. Credem că vom contribui astfel şi la dispariţia ace­lor hîrtiuţe care „împodobesc" încă unele ferestre sau ziduri stricînd aspectul oraşului. Un serviciu nou este şi acorda­rea de meditaţii la limbi străine, matematică, fizică, chimie etc., de către profesori de specialitate. Pot beneficia de ele elevi, studenţi sau orice alte persoane, contra tarifului stabilit. Interesul este considerabil, sperăm să putem porni cursurile încă în această lună. Pentru că ne aflăm la capitolul serviciilor cu ca­racter instructiv, trebuie să spun că ne-am gîndit şi la cei care doresc să-şi însuşească practic dactilogra­fierea. Se ştie că în oraş se desfă­şoară cursuri de acest fel, dar ele au mai mult caracter teoretic. Noi vom pune la dispoziţia doritorilor întro sală adecvată din cadrul complexului cooperaţiei meşteşugă­reşti din str. Kossuth nr. 26 — un număr de maşini de scris cit şi spe­cialişti, pentru acordarea de medi­taţii şi posibilităţi de practică, tot în schimbul unor tarife convena­bile. Legat de activităţile de bază pe care le asigură cooperativa noas­tră în domeniul deservirii populaţi­ei, aş aminti înfiinţarea de noi uni­tăţi de coafură-frizerie-cosmetică în cartierul Tudor din Tg.-Mureş şi a unităţii de frizerie şi coafură în ca­drul complexului ce se află în con­strucţie la Sîngeorgiu de Mureş. In curînd mai multe unităţi de cosme­tică vor fi în măsură să aplice şî vibro-masaje, cu ajutorul aparate­lor speciale a căror procurare se află în curs. In domeniul „foto" avem de ase­menea planuri „mari". Localul din str. Kossuth nr. 99 va primi o nouă destinaţie. Aici vor funcţiona o sec­ţie „foto-color" împreună cu secţia „foto gros". Secţia „color" va sta la dispoziţia marelui public, i­ar cea de i.gros" va executa reclame foto­grafice pentru­ întreprinderi produ­cătoare şi comerciale, în dimensi­uni de pînă la 2 mp. Tot aici se vor executa şi diferite albume, în culori, cu caracter de reclamă. Ţin să remarc că ne vom număra ast­fel printre foarte puţinele unităţi din ţară unde se realizează aseme-­­ nea lucrări. — Ce preconizaţi în privinţa lăr- | girii prestaţiilor la domiciliu? — în ultima vreme au sporit­­ foarte mult solicitările în acest sens,­­ cu deosebire pentru executarea de­­ munci casnice: curăţenie, spălat, călcat şi altele. Întrunit personalul de care dispunem în momentul de faţă nu face faţă cerinţelor cres­­cînde, facem tot posibilul pentru lărgirea reţelei prin angajări. De a­­semenea ne preocupă introducerea şi a altor tipuri de deservire la do­miciliu, pe baza studierii mai temei­nice a cererilor populaţiei. In planul de perspectivă figurea­ză numeroase alte aspecte a căror rezolvare se află în studiu. Vom pu­ne în continuare un accent deose­bit pe ridicarea nivelului deservirii populaţiei, a calităţii prestărilor prin organizarea de cursuri de calificare în ramurile: foto, coafură-frizerie, florărie. In privinţa florăriilor vă pot spune o noutate: în curînd ele îşi vor schimba înfăţişarea, vor fi do­tate cu mobilier adecvat şi aranja­te potrivit gusturilor cumpărătorilor. De asemenea producţia locală de flori nu este îndestulătoare — de­seori aducem florile de la mari dis­tanţe. De aceea am dori să con­struim o seră proprie, pentru care am şi făcut demersurile necesare şi sperăm să rezolvăm problema în mod favorabil și într-un termen nu prea îndepărtat. Convorbire consemnată de I. GIDOFALVI La cooperativa „Igiena“: I rusiaM an inum 1­2 POŞTA RUBRICII Cititorii care doresc să pună întrebări în legătură cu diferite probleme referitoare la cea de-a şaptea artă, să-şi exprime părerile asupra filmelor vizionate, a cronicilor publicate în coloanele zia­rului sau asupra activităţii cinematografelor din Judeţul Mureş, sunt invitaţi să expedieze scrisorile lor pe adresa redacţiei, menţio­­nând pe plic: „Pentru rubrica de film“. PANORAMIC Marile opere ale literaturii uni­versale continuă să-i inspire pe cineaşti. Iată cîteva exemple de filme terminate recent, sau afla­te încă pe platouri: REGELE LEAR Marea tragedie shakespeareană cunoaşte două noi versiuni cine­matografice: prima, semnată de Peter Brook, are ca protagonist pe Paul Scofield (foto 1), actorul care a interpretat acest rol şi în memorabilul spectacol prezentat la Bucureşti de Royal Shakespea­re Company; a doua e realizată de Grigori Kozinţev (autorul ex­celentului film „Hamlet“), cu ac­torul Iurii Jarvet in rolul titular (foto 2). Ambele ecranizări, reali­zate in concepţii diferite şi foar­te personale, se anunţă a fi ex­trem de interesante. CRIMĂ ŞI PEDEAPSA Celebrul roman al lui Dosto­­ievski (scriitor care cunoaşte în ultimii ani o nouă glorie literară, fiind „redescoperit“ cu admiraţie de generaţiile tinere) a fost ecra­nizat de Lev Kulidjanov. In rolul lui Raskolnikov, Iurii Taratorkin, care realizează o creaţie exem­plară. ISTORIA CELOR 13 După succesul obţinut cu „Că­lugăriţa“ lui Diderot (film pre­zentat şi pe ecranele noastre), Jacques Rivette lucrează la ecra­nizarea cărţilor pe care Balzac le-a grupat sub titlul „Istoria ce­lor 13“, romane în care autorul „Comediei umane“ îmbină obser­vaţia realistă cu atmosfera fan­tastică, analiza socială exactă cu previziunile unui vizionar. PORTRETUL LUI DORIAN GRAY Capodopera lui Oscar Wilde, roman filozofic de o mare bogăţie a imaginilor vizuale şi de un stil strălucitor, a fost transpusă pe ecran de Massimo Dallamano. Regizorul italian a făcut din eroul lui Wilde — un tânăr care crede că fericirea omului nu de­pinde de principiile moralei — un om al zilelor noastre, filmul devenind astfel o replică la con­cepţiile de viaţă ale unor catego­rii de tineri din occidentul con­temporan. LUCIEN JK­EUWEN Sub titlul „Roşu şi alb“, roma­nul ne­terminat al lui Stendhal — frescă socială şi de moravuri, po­vestea unui tânăr cu suflet nobil şi sensibil, obligat să trăiască în­­tr-o societate ipocrită şi necruţă­toare — va deveni film în viziu­nea lui Claude Autant-Lara, re­gizorul care a realizat, cu 16 ani în urmă, şi excelenta ecranizare după „Roşu şi negru“. La Tg.-Mureş, a fost organi­zat un concurs inedit de tenis de cîmp dotat cu „Cupa Tra­ian" rezervat pentru tenismanii amatori peste vîrsta de 25 de ani, întrecere la a cărei finală au participat 16 sportivi. întrecerile au fost urmărite de numeroşi spectatori, colegi de serviciu ai concurenţilor care au încurajat frenetic pe participanţi în decursul întîlnirilor. Meciurile s-au desfăşurat pe cele 6 terenuri de tenis ale clu­bului sportiv Mureşul. Pe prime­le locuri s-au clasat următo­rii: 1. Ludovic Varga (al 2-lea din stingă în fotografie) în vîrstă de 68 de ani, un om care toată viaţa sa a practicat sportul, şi chiar la vîrsta aceasta aprecia­bilă se prezintă intr-o condiţie fizică excelentă. 2. Iuliu Deak; 3—4. Traian Prunea; Andrei Kerekes (toţi în fotografie). Pentru ediţiile viitoare ale „Cupei Troian" se preconizea­ză organizarea concursului cu Invitarea unor amatori din alte judeţe şi oraşe. IOAN PĂUȘ Frank D. Gilroy: Cine îl salvează pe Albert Cobb? (Cronica spectacolului de la teatrul din Tîrgu-Mureş) Deschiderea unei stagiuni tea­trale pune cîteva probleme celui ce urmăreşte viaţa culturală a u­­nui judeţ şi contribuţia (integra­rea) unei instituţii artistice în acest context. Prezenţa unei piese cum este cea pe care ne-a oferit-o în premieră secţia română a Teatru­lui de stat din Tg.-Mureş la înce­putul acestei stagiuni, intr-un re­pertoriu, se poate datora unor ac­ţiuni de politică culturală, intim­­plării, unor necesităţi ale actuali­tăţii, unei anume structuri reper­toriale de perspectivă, voinţei unui regizor. Ni se pare că ultimul ter­men este cel care explică premi­era în discuţie. Celelalte aspecte au fost fie ignorate, fie neglijate. Desigur o analiză mai amănunţită a repertoriului teatrului ar fi bine venită. Pînă atunci ne mărginim să consemnăm pur şi simplu eve­nimentul, pornind de la premisa unei acceptări a faptului împlinit, a unei realităţi intîmplate, care poate fi comentată, dar care este ireversibilă. Piesa americanului Franc D. Gil­roy beneficiind de reclama unui premiu de dramaturgie a avut o circulaţie relativ bogată în reper­toriile unor teatre din lume şi a fost jucată şi la Bucureşti. Proble­matica piesei oferă cîteva sensuri dramatice, şi deşi e situată sub zo­dia unui potenţial melodramatic, pune întrebări destul de interesan­te cu privire la utilitatea sacrifi­ciului în societatea capitalistă con­temporană. Răspunsul piesei se află sub zodia ambiguităţii dacă nu chiar a negării. Datele sociale ale conflictului fixează exact zona în domeniul psihologicului. Perso­najele sunt nişte nerealizaţi, rataţi sub imperiul presiunii sociale şi nefericirea lor ascunsă sub o poj­ghiţă de fericire apărată cu pani­că, răzbeşte printre cuvintele tex­tului. Spectacolul, regizat de Eu­gen Mercus, este un prilej, destul de bine folosit de interpreţi, de a medita cu severitate asupra unei anume stări sociale, asupra unor probleme existenţiale acute. Pă­­trunzînd cu uşurinţă sensurile pie­sei regizorul a reuşit să evite me­­lodramatismul latent, să eschiveze, lăsînd totuşi loc sentimentului, ten­taţia aceasta de a suferi pe care o manifestă toate personajele. Un ritm scrîşnit, o durere înăbuşită caracterizează spectacolul, al că­rui cadru scenografic emite semna­lele unei stări de nesiguranţă, pu­ţin sordidă. Actorii şi-au studiat textul cu conştiinciozitate şi se pa­re că au intuit mai toate accen­tele esenţiale. Realizările rotunde ale rolurilor în cazul lui Victor Strengaru, Mihai Gingulescu, Ma­ya Indrieş confirmă dezvoltarea fi­rească a interpreţilor spre o miş­care scenică, o determinare a ra­porturilor, o gestică, bine gîndite şi bine compuse. Ceilalţi interpreţi, cu roluri episodice completează structura ansamblului fără striden­ţe (Dan Bubulici, Kőszegi Margit şi alţii), în ultimă instanţă specta­colul acesta poate fi un bun în­ceput de stagiune şi este. Regizo­rul Eugen Mercus s-a menţinut la nivelul ridicat al unei profesiona­­lităţi riguroase şi acest lucru con­tribuie fără îndoială la succesul spectacolului. DAN CULCER SPORT • SPORT • SPORT • SPORT In campionatul judeţean de fot­bal: Lacul Ursi Sovata a de­venit lider După consumarea etapei a IX-a a campionatului judeţean de fot­bal, Lacul Ursu Sovata a devenit noul lider, în urma victoriei obţi­nute în deplasare asupra Oţelului Tg.-Mureş. Viitorul Tg.-Mureş, care a deţinut şefia clasamentului pînă în prezent, jucînd pe teren propriu, nu a reuşit să întreacă pe Avintul Reghin, terminind la egalitate, du­pă ce la pauză a condus cu 2—0. Iată rezultatele înregistrate: 1 1 Oţelul Reghin — Energia Fînti­­mele 2—1; Voinţa Miercurea Niraj — Gloria Tg.-Mureş 1—1; Lemna­rul Tg.-Mureş — Dermagant Tg.­­Mureş 1—3; Comerţul Tg.-Mureş — Fabrica de zahăr Tg.-Mureş 1—0; Oţelul Tg.-Mureş — Lacul Ursu So­vata 0—1; Viitorul Tg.-Mureş — A­­vîntul Reghin 2—2; Energia Iernut — Mureşul Luduş 0—1; Voinţa Tir­năveni — Tractorul Sărmaşu 1—0 (meciul s-a întrerupt). CLASAMENTUL campionatului judeţean de fotbal 1. Lacul Ursu Sovata 9 2. Viitorul Tg.-Mureş 9 3. Voinţa Tîrnăveni 9 4. Dermagant Tg.-Mureş 9 5. Oţelul Reghin 9 6. Avintul Reghin 9 7. Energia Fîntînele 9 8. Mureşul Luduş 9 9. Fabr. zahăr Tg.-Mureş 9 10. Gloria Tg.-Mureş 9 11. Lemnarul Tg.-Mureş 9 12. Energia lernut 9 13. Comerţul Tg.-Mureş 9 14. Oţelul Tg.-Mureş 9 15. Tractorul Sărmaşu 9 16. Voinţa M. Niraj 9 7 1 1 14— 7 15 5 4 0 20— 5 14 6 0 3 26—14 12 5 2 2 17—10 12 4 3 2 9— 5 11 4 2 3 16—12 10 5 0 4 14—12 10 4 1 4 18—14 9 3 3 3 6—10 9 3 2 4 6—12 8 2 3 4 14—14 7 2 3 4 11—16 7 2 2 5 5—23 6 2 1 6 14—17 5 2 1 6 9—16 5 1 2 6 5—17 4 Tenis Ediţia a XI­I-a a „Cupei Mureşul“ Pe terenurile complexului spor­tiv din parcul „23 August" din Tg.­­Mureş au fost organizate timp de patru zile, întrecerile tradiţionale ale celei de a XlI-a ediţii a „Cu­pei Mureşul" la tenis, la care au participat 26 concurenţi din clubu­rile şi asociaţiile sportive Electrica Timişoara, Constructorul Hunedoa­ra, Politehnica Cluj şi Mureşul Tg.­­Mureş. Concursul de închidere al sezo­nului s-a desfăşurat în bune con­­diţiuni şi pe un timp frumos cu excepţia primei zile, constituind un bun prilej de verificare al stadiu­lui actual de pregătire al tert­s­­manilor. Iată primii clasaţi: Simplu bărbaţi: 1. Lucian Boidor (Politehnica Cluj); 2. Tom­a Ovics (Mureşul); în finală Boidor a în­trecut pe Ovics cu 6—4. 7—5. 3—4. Ionel Spâtaru (Electrica Timişoara); 3—4. Attila Fodor (Mureşul Tg.­­Mureş). Dublu bărbaţi: 1. Lucian Boldor, Ilie Giurgiu (Politehnica Cluj); 2. Tom­a Ovics, Andrei Balogh (Mu­reşul Tg.-Mureş). In finală: 2—6. 6—4. 6—4. 3—4. Schnitzer, Asza­lós (Mureşul), Spâtaru, (Electrica Timişoara), Horvath (Constructorul Hunedoara). Simplu femei: 1. Vera Dudás (Mureşul Tg.-Mureş); 2. Vera Rado (Politehnica Cluj). Finala: 6—0, 1—6, 7—5, 3—4. Ana Breda (Mu­reşul Tg.-Mureş); Marieta Gher­­cioiu (Politehnica Cluj). Un gest semnificativ In urmă cu cîteva săptămîni am primit, cu bucurie, vestea că generalul-maior în rezervă ALE­XANDRU DOBRICEANU din Bucureşti, doreşte să doneze ora­şului Tîrnăveni un număr de cărţi din biblioteca sa personală. Motivul? Răspunsul ni-l dă însuşi dona­torul în cartea sa: „Dansul de foc al traiectoriilor“, Ed. Militară, 1967, care rememorează eroicele lupte ale ostaşilor români împo­triva fasciştilor în cel de-al doi­lea război mondial, în paginile 18—40 sunt descrise amănunţit luptele de pe Mureş (Blăjel, Adă­­muş, Dîmbău, Tîrnăveni, Cucer­­dea, etc.) ale Regimentului I artile­rie grea moto, al cărui comandant era colonelul Alexandru Dobri­­ceanu. Amintirea luptelor, a lo­curilor şi a oamenilor justifică hotârîrea sa. Donaţia cuprinde circa 100 vo­lume în limba franceză şi circa 350 de lucrări din diferite dome­nii, în limba română. Pentru Bi­blioteca orăşenească din Tîrnă­­veni aceste cărţi reprezintă pri­ma donaţie în istoricul ei, invi­­tîndu-ne prin acest generos şi dezinteresat gest la păstrarea lor ca pe nişte obiecte de cel mai mare preţ. Am stat de vorbă cu fostul co­mandant al Regimentului I arti­lerie grea moto despre oameni şî fapte petrecute pe valea Mure­şului. Domnia-sa îşi aminteşte despre Tîrnăveni, de locuitorii săi români, maghiari şi saşi care l-au primit deopotrivă de călduros. I-am arătat că azi oraşul Tîrnă­­veni numără peste 24.000 de lo­cuitori; industria sa îşi aduce a­­portul la îmbogăţirea economiei naţionale şi că, printre altele, are o frumoasă casă de cultură, care va găzdui şi cărţile donate. Biblioteca publică din oraşul nostru, înfiinţată în anul 1949 cu circa 2.000 de volume numără azi aproape 40.000 de volume, care , în decursul unui an calendaristic | circulă în oraşul nostru aproape | o dată şi jumătate. Iată de ce | tov. general Alexandru Dobri­­ceanu doreşte să revadă aceste locuri cu care ocazie îşi va îm­părtăşi amintirile sale de veteran de război. prof. MARIA MOLDOVAN Tîrnăveni 0 m wm. MIERCURI, 11 OCTOMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Artai Intilnirea (la orele 11 — 15 — 17,30 — 20). Select: Aşa am venit. Progresul: Această femeie. Tineretului. Ani­­cika. Unirea: Simpaticul domn „R“. Muncitoresc: Cei 1.000 de ochi ai doctorului Mabuse. Flacăra: Visul domnului Gentil. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Noul angajat. Tîrnavai Nu fii trist LUDUŞ — Flacăra: Dreptul de a te naşte. IERNUT — Lumina: Aşteaptă pî­nă se întunecă. SĂRMAŞU — Popular: Vînătorul de căprioare. REGHIN — Patria: întoarcerea doctorului Mabuse. Victoria: Bă­ieţii în haine de piele. TIRNA­­VENI — Melodia: Petrecerea. SOVATA — Doina: Urmărirea SÎNGEORGIU DE PADURE — Popular: Vînătorul de căprioare. FÎNTÎNELE — Patria: Băieţii din strada Pal. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Ghici, cine vine la cină? Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Cine-l salvează pe Albert Cobb? ★ TEATRUL DE PĂPUŞI, sec­ţia maghiară, ora 11: Balonul scăpat; ora 16: Hainele noi ale împăratului. Televiziune 18,00 — Microavanpremieră; 18,05 — Universal şotron — en­ciclopedie pentru copii; 18,30 — Cabinetul economic TV; 19,20 — 1.001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Reflector; 20,15 — Tele­ cinemateca: Comoara din Sierra Madre; 22,20 — Cărţi şi idei; 22,50 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş JOI, 15 OCTOMBRIE In limba română: 6—6,30: Jur­nal de dimineaţă. Muzică. Sfatul medicului. 18—19,30: Cronica ac­tualităţii. Muzică corală. Reflecţii pe teme economice. Literatură şi artă. Poşta muzicală. Pe adresa slujitorilor catedrei. Piese vocale şi instrumentale de mare popu­laritate. In limba maghiară: 6,30—7: Pe teme agrare. Muzică preferată. 16,30—18: Cronica actualității. Cîntă orchestra populară condusă de Dima József, voce Márkus, Erzsébet. ‘Jurnalul tineretului: „Dona Juana“ de Şt. Stoian. Pe marile şantiere ale socialismului. |

Next