Steaua Roşie, noiembrie 1970 (Anul 21, nr. 257-281)

1970-11-01 / nr. 257

Anul XXII. Nr. 257 (3.922) DUMINICA, 1 noiembrie 1970 4 pagini, 30 de bani TEAUA ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ■____________________ CU TOATE FORJELE C­A LA INCHEIEREA I­SAMIN­TAIILOR RECOLTĂRILOR C.A.P. DEAJ ÎNSAMÎNTEAZA SUPLIMENTAR 40 HA DE GRIU Sintem­ deja în luna noiembrie şi totuşi în cooperativele agricole din judeţul nostru griul mai trebuie în­­săminţat pe o suprafaţă de aproape 17.000 hectare. In această situaţie fi­resc ar fi ca, pe ogoare, ţăranii co­operatori, mecanizatorii să folo­sească cit mai raţional fiecare oră şi zi bună de lucru. Acolo unde s-a procedat aşa şi rezultatele sunt bu­ne, încheindu-se însăminţarea griu­lui. Asemenea exemple constituie multe I.A.S., printre care Batoş, Al­beşti, Sighişoara etc. sau C.A.P. Un­­gheni, Bazna, Deal şi altele. La C.A.P. Deaj, de exemplu (preşedin­te Fü­löp Francisc şi ing. Vaier Cîm­­pean), muncindu-se bine, organizat, semănatul griului s-a terminat pe 580 ha, luîndu-se măsuri de a se insăminţa suplimentar alte 40 ha. PATRU OAMENI PE O SEMĂNĂTOARE... Iată cum stau lucrurile la coope­rativa agricolă din Chimitelnic. Din 450 ha planificare a se însămînţa cu grîu, pînă vineri semănatul s-a fă­cut pe 210 ha! — Cum este posibil ca în aceas­tă etapă să aveţi realizat mai puţin de 50 la sută din plan? — ne-am a­­dresat primarului loan Bărdăşan — primei oficialităţi locale întîlnite. — ^Ne-au împiedicat ploile, din oc­tombrie şi apoi merge încet culesul porumbului. In prezent însă situa­ţia, este cu totul alta. Pe cîmp sînt două semănători care lucrează cu spor. Teren eliberat este. Pe lingă cele 15 tractoare ale secţiei de me­canizare, au mai venit în ajutor alte patru de la Bogata şi aşteptăm cîte­­va şi din vecini, de la Singer. Ne-am deplasat la locul unde se însămînţa. Lucra o singură semă­nătoare, care avea patru oameni ca­re supravegheau tuburile. Aceştia erau Piper Constantin, Moldovan Gheorghe, Orosan Vasile cărora li s-a alăturat şi mecanizatorul Roşea Tuliu — Cum este posibil să lucraţi aşa? — N-avem săminţă — răspunse Roşea. Veniţi şi vedeţi că nici co­legul meu Vereş Iosif nu mai are decit numai pentru o tură ! — Bine, dar unde-i inginerul, brigadierul? — Brigadierul e dumnealui — Va­sile Orosan — pe care l-aţi văzut pe semănătoare !... Din discuţia ce a avut loc a re­ieşit limpede că rămînerea în urmă a însămînţărilor la Chimitelnic se datoreşte în primul rînd slabei or­ganizări a muncii. Semănătorile, tot din lipsă de săminţă, au mai stat inactive şi joi intre orele 7 şi 9,30 şi în alte zile. La 12 septembrie magazinerul Ioan Raţiu, care dumi­nică a fost la nuntă, a binevoit să descuie magazia a doua zi, doar pe la ora 13, în toată epoca de semă­nat s-a lucrat foarte lent şi la eli­beratul terenului. Tarlaua unde se aflau semănătorile a fost trifoiste şi este eliberată de mai bine de două săptămîni. Rămînerea în urmă la însămînţări mai este determinată şi de neînţelegerea, necooperarea din­tre preşedintele Vasi­le Moldovan şi inginerul C.A.P. Lucian Petruşa. Mecanizatorii se plîng că inginerul vine tîrziu pe la secţie, există o sla­bă colaborare, se ocupă, mai mult de tot felul de sesizări şi mai puţin de munca organizatorică. Nu ne propunem să căutăm vinovatul, dar cert este că vineri pe la ora 11, şap­te tractoare au fost nevoite să în­trerupă lucrul pe motiv că nu era teren eliberat de grămezile de sfe­clă. Nimeni din conducerea C.A.P. nu s-a sesizat, nici chiar primarul care a venit să-i ajute în munca or­ganizatorică. Ce făceau în acea zi oamenii? Un mare număr de coope­ratori în orele dimineţii erau pre­zenţi cu vitele la vaccinau La C.A.P. o căruţă aştepta să ducă „delegaţii“ pe cîmp; alta cu doi cai, robuşti, a fost dată nuntaşilor pentru a aduce veselă din satul vecin Papiu Ma­­rian. In sediul C.A.P. ca şi în cen­trul satului oamenii aveau tot fe­la C.A.P. Bogata se lucrează cu spor la lucrările de pre­gătire a solului pentru însă­mînţări pe ultimele suprafeţe. lui de îndeletniciri, numai la sfeclă sau la transportul trifoiului de pe cîmp nu erau. Mecanizatorii Vereş Martin, Văidean Ioan şi alţii, care erau în căutare de teren liber pen­tru arături, ne-au declarat că dacă munca ar fi fost bine organizată la Chimitelnic însăminţarea griului pu­tea fi încheiată în epoca optimă. LIPSA de răspundere faţa DE CALITATEA SEMĂNATULUI In aparenţă, la prima discuţie cu preşedintele C.A.P. Papiu Ilarian, Remus Crefelean, totul părea că merge bine şi că însăminţarea celor 160 ha, cite au mai rămas din cele 440 ha planificate, se va termina în următoarele cîteva zile. Teren eli­berat este suficient, tractoarele şi semănătorile sunt dirijate operativ, inginerul Tătar Mihai abia a plecat de la semănători, aşa că la Papiu nu sunt probleme de campanie... Dar faptele de pe teren contravin vorbelor frumoase. în acea zi, adică vineri 30 octombrie, inginerul nici n-a dat pe la semănători. In tarlaua Ursoaia, în prezența brigadierului de cîmp Varga Iosif, ambele semă­nători lucrau fără tuburi. Din lipsă REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) . Din lipsă de control — staționări neproductive la C.A.P. Papiu Ilarian. Pagina a 3-a. — Am vizitat numeroase uni­tăţi de desfacere a legumelor şi fructelor atît din oraş cît şi din centrele muncitoreşti, în special din localităţile de mun­te. Unele sînt bine aprovizio­nate, unele mai puţin bine, in­trucît acum e perioada cînd fiecare gospodină îşi asigură rezervele de legume şi fructe pentru iarnă, ce ne puteţi spu­ne despre posibilităţile de apro­vizionare ale populaţiei? — De la bun început trebuie să arătăm faptul că dispunem de cantităţile de legume şi fruc­te necesare pentru satisfacerea solicitărilor. La toate centrele noastre avem cantităţi satisfă­cătoare de ceapă uscată, mor­covi, felină, varză, păstirnac şi alte produse, in cursul acestei săptămîni am pus la dispoziţia populaţiei 500 tone de cartofi. In săptămîna viitoare, de ase­menea, magazinele de desfa­cere din oraşele judeţului vor fi aprovizionate cu peste 400 tone de cartofi. — Dar unităţile din centrele forestiere de pe văile Mureşului şi Gurghiului? — Am dat dispoziţie centru­lui de legume şi fructe din Re­ghin să expedieze 20 de tone de cartofi pentru aprovizionarea muncitorilor forestieri. — Arătăm că, în vizita făcută prin unităţile de desfacere, am constatat că majoritatea din ele sunt bine aprovizionate cu unele sortimente de legume şi fructe. Ce se prevede pentru viitor? — Condiţiile acestui an sunt bine cunoscute. Inundaţiile din primăvară, apoi îngheţul şi bru­­mele timpurii ne-au creat mari greutăţi în aprovizionarea pe plan local. Acestea au făcut ca pentru a asigura legumele şi fructele solicitate de populaţie să facem eforturi deosebit de mari. Astfel, de la distanţe foar­te mari, din numeroase judeţe ale ţării am fost nevoiţi să a­­ducem pînă în prezent aproape 6.500 tone de legume, din care 2.736 tone roșii, 689 tone de varză, 1.129 tone de ceapă, 383 tone de vinete, 1.815 tone diferite legume, 1.196 tone de struguri, 775 tone de fructe etc. Nu este un secret dacă spunem că în multe cazuri costul trans­portului a depășit costul legu­melor. Prin eforturile care s-au depus şi se depun încă, asigu­­răm şi în continuare o aprovi­zionare satisfăcătoare. In pre­zent, pe lingă cantităţile sufi­ciente de varză, ceapă uscată, morcovi şi alte produse, avem încă struguri, gogoşari verzi etc. — Care e situaţia rezervelor pentru iarnă? — In prezent toate efortu­rile sunt îndreptate pentru ca odată cu aprovizionarea curen­tă, să asigurăm stocurile nece­sare aprovizionării unităţilor în timpul iernii. Menţionez că can­tităţile prevăzute a se însiloza depăşesc cu mult pe cele din anul trecut. Astfel, pe lîngă ce­le peste 1.800 tone de cartofi, vom asigura pentru rezerva de iarnă însilozarea cantităţilor de morcovi, ceapă, păstîrnac, ţe­­lină şi chiar pătrunjel prevă­zute în plan. La unele produse avem posibilităţi să depăşim cantităţile planificate. Avem şi peste 600 tone de mere. Aşadar, atît în prezent cit şi în viitor, deşi nu putem spune că există un belşug de legume şi fructe, populaţia din oraşele şi centrele muncitoreşti ale ju­deţului nostru are posibilitatea să se aprovizioneze cu legume şi fructe. Bineînţeles, datorită în bună măsură eforturilor ce se fac pentru procurarea din alte judeţe din ţară. Căci, o ana­liză a felului cum unităţile a­­gricole din judeţul nostru şi-au onorat contractele de livrare a legumelor şi fructelor ne-ar arăta că aportul acestora la aprovizionarea populaţiei n-a fost pe măsura posibilităţilor. Majoritatea lor motivează ne­­onorarea contractelor pe seama unor cauze obiective. Desigur, au fost şi cauze obiective. Au fost însă şi alte cauze. Anali­­zînd problema aprovizionării populaţiei, Consiliul popular al municipiului Sighişoara a tras concluzia că golurile ivite în aprovizionarea populaţiei cu unele sortimente de legume şi fructe se datoresc în mare mă­sură neonorării contractelor de către I.A.S. şi C.A.P. din raza municipiului. Ele au livrat Cen­trului de legume şi fructe abia 10 la sută din cele 2.620 tone de legume contractate. Este adevărat că terenurile pe care aceastea au cultivat legumele au fost inundate, compromi­­ţîndu-se culturile. Adevărat este însă şi faptul că nici conduce­rile C.A.P. şi nici cele ale I.A.S. P. POPSOR (Continuare în pag. a 2-a) Eforturi susţinute pentru aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe Convorbire cu MILICĂ GIURA, directorul I.L.F. Tg.-Mureş PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, UNIȚI-VĂ ! !" .1 Pagina a 4-a­ ­—«BBWfffgSI ACTUALITATEA I­I INTERNATIONALA! 0. : * ¥ * hzmnvmHnf «war«?­­• «r-c-w'ttî, . «wxWMg i 'M y » TG.-MUREȘ. ALEEA CARPAȚI P© şantierul „AZOT­S“ Saieşti : Fără discuţie, etapa a treia de dezvoltare a Combinatului chimic „Azomureş" din Tg.-Mureş, con­stituie atît ca valoare cit şi ca im­portanţă economică, cel mai de seamă obiectiv din planul de in­vestiţii al judeţului. Iată cîţiva parametri care prezintă dimen­siunile noului obiectiv. Se vor construi aici 4 fabrici destinate obţinerii amoniacului, azotatului de amoniu, acidului azotic şi u­­reei. Atît cantitativ cit şi valoric, volumul producţiei va înregistra creşteri importante, în faza fina­lă capacitatea apropiindu-se de triplare. In cele trei luni de activitate s-au atacat şi se lucrează la a­­proape toate poziţiile din proiect: staţia de neutralizare şi instalaţia de demineralizare a apei gazo­­metrul CO2, fabrica de uree, de-­pozite şi platforme de depozitare, turnul de granulare a azotatului de amoniu, cazangerie etc. Pe scurt, cu excepţia fabricii de a­­moniac s-au început lucrările la toate poziţiile componente ale a­­cestui complex — Azot 5. Cu toate acestea, din 66 de milioane de lei, la care s-ar mai adăuga restructurarea ulterioară a planului cu 10 milioane de lei, la finele lunii septembrie s-a rea­lizat doar 38 de milioane de lei (60 la sută din planul pe 1970). Deci, stadiul fizic al lucrărilor este sub cotele programate. Ca în multe alte cazuri se găsesc moti­vări, se aduc justificări „obiecti­ve". Pe primul plan s-ar situa fap­tul că aprobările au fost date a­­bia în luna iulie, aşa că n-au mai existat posibilităţi de con­tractare şi achiziţionare de la di­feriţi furnizori ai materialelor ne­cesare. Trebuie să arătăm însă că la nivelul forului tutelar se cunoştea că se vor construi cele 4 fabrici, ceea ce presupune că au fost cuprinse în balanţele ma­teriale la nivel de minister. Ace­laşi for tutelar, Ministerul Con­­­­strucţiilor Industriale, avea cu­prins în programul de lucrări pen­tru acest an şi Azotul 5. Şi, totuşi, dacă ne întoarcem puţin mai în urmă, încă în luna februarie se ştia că urmează a se ataca o asemenea construcţie. De aici şi posibilitatea de a pretinde repar­tiţii şi a încheia contracte de li­vrare cu furnizorii, astfel ca în 6 luni să se poată asigura realiza­rea acestor prevederi contrac­tuale. Cert este că la ora actuală la turnul de granulare a azotatului de amoniu fundaţiile nu sunt tur­nate, fapt ce va aduce prejudicii la montajul celor 800 de tone u­­tilaje existente deja pe şantier; la obiectivul ambalare-depozita­­re, stadiul actual necorespunzător se datorează lipsei de pe şantier a 18 bucăţi grinzi GI-6 şi 30 bu­căţi grinzi GS. La depozitul pen­tru uree în vrac se simte lipsa a 85 bucăţi grinzi diverse şi 240 chesoane; la aducţiunea de apă, pentru realizarea planului este absolut necesar să intre 467 bu­căţi tuburi. Toate acestea se pun pe seama constructorului, a an­treprenorului general al lucrării — I.C.M. Cluj. Dar şi beneficiarul are contri­buţia sa la unele din rămînerile în urmă. Nici pînă în prezent nu s-a primit proiectul definitiv pen­tru fabrica de amoniac, fapt ce creează pericolul — încă din acest stadiu de început — ca obiecti­vul să nu intre la termen în pro­ducţie. Constructorul, pe drept cuvint, motivează impasul prin neexistenta detaliilor de execuţie a lucrărilor la acest obiectiv. Si are dreptate. Ca urmare firească a stadiilor fizice actuale subantreprizele nu-şi pot onora nici ele prevede­rile de contract. Întreprinderea de montaj faţă de planul anual de 10 milioane de lei şi-a anun­ţat încă de pe acum posibilităţi­le, scontînd ca la finele anului să realizeze cca. 6 milioane de lei. O situaţie similară prezintă întreprinderea de instalaţii Bucu­reşti, care intenţionează să-şi rea­lizeze planul valoric pe alte şan­tiere, unde dispune de front de lucru. La situaţia nerealizărilor a­­cestui subantreprenor şi-a adus„a­­portul" şi proiectantul. Pentru ca­blul de 6 kilovolţi nu s-a executat canalul din lipsa detaliilor de e­­xecuţie. Iar cum stabilirea acestor detalii presupune existenţa pe şantier a proiectantului, lucrarea va fi amînată pentru cel puţin o lună, cînd iarna nu va mai per­mite realizarea ei. Şi chiar dacă cablul se află deja pe şantier în proporţie de 80 la sută, totuşi nu poate fi folosit. Cea mai grea situaţie o are în­treprinderea de lucrări speciale, unde,din cele 3 milioane de lei prevăzute nu s-a realizat și nici n­u se va realiza nimic, intrucît lu­crările sunt condiţionate de ano­timp. Antreprenorul trebuia să a­­sigure stadii fizice corespunză­toare încă de la data de 1 sep­tembrie. Aceasta, în baza unor norme care limitează executarea unor instalaţii hidrofuge la hala de compresoare CO2, hala de a­­cid azotic şi depozitul de acid a­­zotic, staţia de neutrelizare etc., pînă la 15 noiembrie. Timpul fiind înaintat, aceste lucrări nu mai pot fi executate. Luînd în considerare stadiile fizice atinse şi faptul că antrepri­zele nu-şi vor realiza sarcinile, întreprinderea de construcţii­ mon­­taj Clui s-a angajat să preia o parte din obligaţiile acestora, ast­fel incit la finele anului să se a­­propie de prevederile iniţiale de plan. Pe de altă parte, în urma aceloraşi contracte, întreprinderi­le de montaj, instalaţii şi lucrări GH. NARTEA (Continuare in pag. a 2-o) S-au dat în folosinţă lucrările din etapa a ll-a de dezvoltare de la „Metalotehnica“ In ziua de 30 octombrie au fost date în folosinţă — cu o lună mai devreme lu­crările din cadrul etapei a Il-a de dezvoltare a între­prinderii „Metalotehnica" din Tg.-Mureş. Din valoarea in­vestiţiilor de 40 milioane lei — din care 75 la sută repre­zintă utilaje şi instalaţii —, s-au executat o hală de pre­lucrări cu o suprafaţă de 6.000 mp, o staţie de trans­formare şi o modernă secţie de tratamente termice. Prin noua investiţie, pro­ducţia anuală a întreprinde­rii va spori cu 73 milioane lei. Durata de recuperare a investiţiilor este de 2,4 ani. In noile dotări vor lucra 900 de salariaţi care, în preala­bil, au fost calificaţi în ca­drul întreprinderii. Modernizări la „Nicovala“ In anul 1970, la Întreprin­derea „Nicovala“ din Sighi­şoara, din fondul de mică mecanizare, s-au realizat o serie de modernizări ale dife­ritelor locuri de muncă. Prin­tre acestea se numără şi secţia de turnătorie şi mode­lă­rie, care după intrarea completă în funcţiune a no­ilor lucrări îşi va dubla ca­pacitatea de producţie. Pen­tru aceste lucrări s-au chel­tuit aproape 600.000 de lei. De asemenea, pînă la sfîr­­şitul anului vor intra în pro­ducţie şi două noi cubirouri. În urma acestor moderni­zări, pe lîngă faptul că spa­ţiul de producţie s-a dublat, condiţiile de muncă sunt in­comparabil mai bune ca îna­inte. De asemenea, s-au cre­at condiţiile necesare asigu­rării ritmicităţii producţiei, care pînă acum, din cauza spaţiilor necorespunzătoare la aceste secţii, în multe ca­zuri suferea întreruperi. în prima cursă De la cheiul de armare al Şantierului naval din Galaţi, a plecat în cursă de probă, pe mare, mineralierul ,,Cu­­gir" de 12 500 tone, care va intra in patrimoniul flotei co­merciale a ţării noastre. în acest voiaj, specialiştii şan­tierului gălăţean şi cei ai beneficiarului urmăresc com­portarea cargoului in situa­ţii diferite de navigaţie, func­ţionalitatea motoarelor şi a aparatelor de bord, regimul de viteză, manevrabilitatea, stabilitatea şi ancorarea. Mineralierul „Cugir" este cea de-a noua navă din cele 11 prevăzute în planul de producţie al şantierului gă­lăţean pe anul în curs. (Agerpres) Dinamo confirmă Intilnirea Dinamo — U.T.A., derbiul sezonului fot­balistic de toamnă, s-a dis­putat sîmbătă la Bucureşti. Echipa bucureşteană, liderul clasamentului a cîştigat la , scor, învingînd echipa cam­pioană cu 4—1. Cu excepţia începutului partidei, dina­­moviştii au jucat spectacu­los, organizînd atacuri de toată frumuseţea şi deosebit de periculoase la poarta lui Gornea. Dinu, Radu Nun­­weiller, Dumitrache au ma­nifestat o deosebită poftă de joc în acest meci. De men­ţionat reintrarea în forma­ţie a lui Nelu Nunweiller, după o absenţă de peste 2 ani. Pe cît de mulţumitoare a fost evoluţia echipei bucu­­reştene, pe atît de dezamă­gitoare s-a dovedit evoluţia echipei arădene. Golurile au fost înscrise de Dumitrache (2), Doru Popescu şi Dinu, respectiv Domide.

Next