Steaua Roşie, noiembrie 1970 (Anul 21, nr. 257-281)
1970-11-01 / nr. 257
Anul XXII. Nr. 257 (3.922) DUMINICA, 1 noiembrie 1970 4 pagini, 30 de bani TEAUA ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ■____________________ CU TOATE FORJELE CA LA INCHEIEREA ISAMINTAIILOR RECOLTĂRILOR C.A.P. DEAJ ÎNSAMÎNTEAZA SUPLIMENTAR 40 HA DE GRIU Sintem deja în luna noiembrie şi totuşi în cooperativele agricole din judeţul nostru griul mai trebuie însăminţat pe o suprafaţă de aproape 17.000 hectare. In această situaţie firesc ar fi ca, pe ogoare, ţăranii cooperatori, mecanizatorii să folosească cit mai raţional fiecare oră şi zi bună de lucru. Acolo unde s-a procedat aşa şi rezultatele sunt bune, încheindu-se însăminţarea griului. Asemenea exemple constituie multe I.A.S., printre care Batoş, Albeşti, Sighişoara etc. sau C.A.P. Ungheni, Bazna, Deal şi altele. La C.A.P. Deaj, de exemplu (preşedinte Fülöp Francisc şi ing. Vaier Cîmpean), muncindu-se bine, organizat, semănatul griului s-a terminat pe 580 ha, luîndu-se măsuri de a se insăminţa suplimentar alte 40 ha. PATRU OAMENI PE O SEMĂNĂTOARE... Iată cum stau lucrurile la cooperativa agricolă din Chimitelnic. Din 450 ha planificare a se însămînţa cu grîu, pînă vineri semănatul s-a făcut pe 210 ha! — Cum este posibil ca în această etapă să aveţi realizat mai puţin de 50 la sută din plan? — ne-am adresat primarului loan Bărdăşan — primei oficialităţi locale întîlnite. — ^Ne-au împiedicat ploile, din octombrie şi apoi merge încet culesul porumbului. In prezent însă situaţia, este cu totul alta. Pe cîmp sînt două semănători care lucrează cu spor. Teren eliberat este. Pe lingă cele 15 tractoare ale secţiei de mecanizare, au mai venit în ajutor alte patru de la Bogata şi aşteptăm cîteva şi din vecini, de la Singer. Ne-am deplasat la locul unde se însămînţa. Lucra o singură semănătoare, care avea patru oameni care supravegheau tuburile. Aceştia erau Piper Constantin, Moldovan Gheorghe, Orosan Vasile cărora li s-a alăturat şi mecanizatorul Roşea Tuliu — Cum este posibil să lucraţi aşa? — N-avem săminţă — răspunse Roşea. Veniţi şi vedeţi că nici colegul meu Vereş Iosif nu mai are decit numai pentru o tură ! — Bine, dar unde-i inginerul, brigadierul? — Brigadierul e dumnealui — Vasile Orosan — pe care l-aţi văzut pe semănătoare !... Din discuţia ce a avut loc a reieşit limpede că rămînerea în urmă a însămînţărilor la Chimitelnic se datoreşte în primul rînd slabei organizări a muncii. Semănătorile, tot din lipsă de săminţă, au mai stat inactive şi joi intre orele 7 şi 9,30 şi în alte zile. La 12 septembrie magazinerul Ioan Raţiu, care duminică a fost la nuntă, a binevoit să descuie magazia a doua zi, doar pe la ora 13, în toată epoca de semănat s-a lucrat foarte lent şi la eliberatul terenului. Tarlaua unde se aflau semănătorile a fost trifoiste şi este eliberată de mai bine de două săptămîni. Rămînerea în urmă la însămînţări mai este determinată şi de neînţelegerea, necooperarea dintre preşedintele Vasile Moldovan şi inginerul C.A.P. Lucian Petruşa. Mecanizatorii se plîng că inginerul vine tîrziu pe la secţie, există o slabă colaborare, se ocupă, mai mult de tot felul de sesizări şi mai puţin de munca organizatorică. Nu ne propunem să căutăm vinovatul, dar cert este că vineri pe la ora 11, şapte tractoare au fost nevoite să întrerupă lucrul pe motiv că nu era teren eliberat de grămezile de sfeclă. Nimeni din conducerea C.A.P. nu s-a sesizat, nici chiar primarul care a venit să-i ajute în munca organizatorică. Ce făceau în acea zi oamenii? Un mare număr de cooperatori în orele dimineţii erau prezenţi cu vitele la vaccinau La C.A.P. o căruţă aştepta să ducă „delegaţii“ pe cîmp; alta cu doi cai, robuşti, a fost dată nuntaşilor pentru a aduce veselă din satul vecin Papiu Marian. In sediul C.A.P. ca şi în centrul satului oamenii aveau tot fela C.A.P. Bogata se lucrează cu spor la lucrările de pregătire a solului pentru însămînţări pe ultimele suprafeţe. lui de îndeletniciri, numai la sfeclă sau la transportul trifoiului de pe cîmp nu erau. Mecanizatorii Vereş Martin, Văidean Ioan şi alţii, care erau în căutare de teren liber pentru arături, ne-au declarat că dacă munca ar fi fost bine organizată la Chimitelnic însăminţarea griului putea fi încheiată în epoca optimă. LIPSA de răspundere faţa DE CALITATEA SEMĂNATULUI In aparenţă, la prima discuţie cu preşedintele C.A.P. Papiu Ilarian, Remus Crefelean, totul părea că merge bine şi că însăminţarea celor 160 ha, cite au mai rămas din cele 440 ha planificate, se va termina în următoarele cîteva zile. Teren eliberat este suficient, tractoarele şi semănătorile sunt dirijate operativ, inginerul Tătar Mihai abia a plecat de la semănători, aşa că la Papiu nu sunt probleme de campanie... Dar faptele de pe teren contravin vorbelor frumoase. în acea zi, adică vineri 30 octombrie, inginerul nici n-a dat pe la semănători. In tarlaua Ursoaia, în prezența brigadierului de cîmp Varga Iosif, ambele semănători lucrau fără tuburi. Din lipsă REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) . Din lipsă de control — staționări neproductive la C.A.P. Papiu Ilarian. Pagina a 3-a. — Am vizitat numeroase unităţi de desfacere a legumelor şi fructelor atît din oraş cît şi din centrele muncitoreşti, în special din localităţile de munte. Unele sînt bine aprovizionate, unele mai puţin bine, intrucît acum e perioada cînd fiecare gospodină îşi asigură rezervele de legume şi fructe pentru iarnă, ce ne puteţi spune despre posibilităţile de aprovizionare ale populaţiei? — De la bun început trebuie să arătăm faptul că dispunem de cantităţile de legume şi fructe necesare pentru satisfacerea solicitărilor. La toate centrele noastre avem cantităţi satisfăcătoare de ceapă uscată, morcovi, felină, varză, păstirnac şi alte produse, in cursul acestei săptămîni am pus la dispoziţia populaţiei 500 tone de cartofi. In săptămîna viitoare, de asemenea, magazinele de desfacere din oraşele judeţului vor fi aprovizionate cu peste 400 tone de cartofi. — Dar unităţile din centrele forestiere de pe văile Mureşului şi Gurghiului? — Am dat dispoziţie centrului de legume şi fructe din Reghin să expedieze 20 de tone de cartofi pentru aprovizionarea muncitorilor forestieri. — Arătăm că, în vizita făcută prin unităţile de desfacere, am constatat că majoritatea din ele sunt bine aprovizionate cu unele sortimente de legume şi fructe. Ce se prevede pentru viitor? — Condiţiile acestui an sunt bine cunoscute. Inundaţiile din primăvară, apoi îngheţul şi brumele timpurii ne-au creat mari greutăţi în aprovizionarea pe plan local. Acestea au făcut ca pentru a asigura legumele şi fructele solicitate de populaţie să facem eforturi deosebit de mari. Astfel, de la distanţe foarte mari, din numeroase judeţe ale ţării am fost nevoiţi să aducem pînă în prezent aproape 6.500 tone de legume, din care 2.736 tone roșii, 689 tone de varză, 1.129 tone de ceapă, 383 tone de vinete, 1.815 tone diferite legume, 1.196 tone de struguri, 775 tone de fructe etc. Nu este un secret dacă spunem că în multe cazuri costul transportului a depășit costul legumelor. Prin eforturile care s-au depus şi se depun încă, asigurăm şi în continuare o aprovizionare satisfăcătoare. In prezent, pe lingă cantităţile suficiente de varză, ceapă uscată, morcovi şi alte produse, avem încă struguri, gogoşari verzi etc. — Care e situaţia rezervelor pentru iarnă? — In prezent toate eforturile sunt îndreptate pentru ca odată cu aprovizionarea curentă, să asigurăm stocurile necesare aprovizionării unităţilor în timpul iernii. Menţionez că cantităţile prevăzute a se însiloza depăşesc cu mult pe cele din anul trecut. Astfel, pe lîngă cele peste 1.800 tone de cartofi, vom asigura pentru rezerva de iarnă însilozarea cantităţilor de morcovi, ceapă, păstîrnac, ţelină şi chiar pătrunjel prevăzute în plan. La unele produse avem posibilităţi să depăşim cantităţile planificate. Avem şi peste 600 tone de mere. Aşadar, atît în prezent cit şi în viitor, deşi nu putem spune că există un belşug de legume şi fructe, populaţia din oraşele şi centrele muncitoreşti ale judeţului nostru are posibilitatea să se aprovizioneze cu legume şi fructe. Bineînţeles, datorită în bună măsură eforturilor ce se fac pentru procurarea din alte judeţe din ţară. Căci, o analiză a felului cum unităţile agricole din judeţul nostru şi-au onorat contractele de livrare a legumelor şi fructelor ne-ar arăta că aportul acestora la aprovizionarea populaţiei n-a fost pe măsura posibilităţilor. Majoritatea lor motivează neonorarea contractelor pe seama unor cauze obiective. Desigur, au fost şi cauze obiective. Au fost însă şi alte cauze. Analizînd problema aprovizionării populaţiei, Consiliul popular al municipiului Sighişoara a tras concluzia că golurile ivite în aprovizionarea populaţiei cu unele sortimente de legume şi fructe se datoresc în mare măsură neonorării contractelor de către I.A.S. şi C.A.P. din raza municipiului. Ele au livrat Centrului de legume şi fructe abia 10 la sută din cele 2.620 tone de legume contractate. Este adevărat că terenurile pe care aceastea au cultivat legumele au fost inundate, compromiţîndu-se culturile. Adevărat este însă şi faptul că nici conducerile C.A.P. şi nici cele ale I.A.S. P. POPSOR (Continuare în pag. a 2-a) Eforturi susţinute pentru aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe Convorbire cu MILICĂ GIURA, directorul I.L.F. Tg.-Mureş PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, UNIȚI-VĂ ! !" .1 Pagina a 4-a —«BBWfffgSI ACTUALITATEA II INTERNATIONALA! 0. : * ¥ * hzmnvmHnf «war«?• «r-c-w'ttî, . «wxWMg i 'M y » TG.-MUREȘ. ALEEA CARPAȚI P© şantierul „AZOTS“ Saieşti : Fără discuţie, etapa a treia de dezvoltare a Combinatului chimic „Azomureş" din Tg.-Mureş, constituie atît ca valoare cit şi ca importanţă economică, cel mai de seamă obiectiv din planul de investiţii al judeţului. Iată cîţiva parametri care prezintă dimensiunile noului obiectiv. Se vor construi aici 4 fabrici destinate obţinerii amoniacului, azotatului de amoniu, acidului azotic şi ureei. Atît cantitativ cit şi valoric, volumul producţiei va înregistra creşteri importante, în faza finală capacitatea apropiindu-se de triplare. In cele trei luni de activitate s-au atacat şi se lucrează la aproape toate poziţiile din proiect: staţia de neutralizare şi instalaţia de demineralizare a apei gazometrul CO2, fabrica de uree, de-pozite şi platforme de depozitare, turnul de granulare a azotatului de amoniu, cazangerie etc. Pe scurt, cu excepţia fabricii de amoniac s-au început lucrările la toate poziţiile componente ale acestui complex — Azot 5. Cu toate acestea, din 66 de milioane de lei, la care s-ar mai adăuga restructurarea ulterioară a planului cu 10 milioane de lei, la finele lunii septembrie s-a realizat doar 38 de milioane de lei (60 la sută din planul pe 1970). Deci, stadiul fizic al lucrărilor este sub cotele programate. Ca în multe alte cazuri se găsesc motivări, se aduc justificări „obiective". Pe primul plan s-ar situa faptul că aprobările au fost date abia în luna iulie, aşa că n-au mai existat posibilităţi de contractare şi achiziţionare de la diferiţi furnizori ai materialelor necesare. Trebuie să arătăm însă că la nivelul forului tutelar se cunoştea că se vor construi cele 4 fabrici, ceea ce presupune că au fost cuprinse în balanţele materiale la nivel de minister. Acelaşi for tutelar, Ministerul Construcţiilor Industriale, avea cuprins în programul de lucrări pentru acest an şi Azotul 5. Şi, totuşi, dacă ne întoarcem puţin mai în urmă, încă în luna februarie se ştia că urmează a se ataca o asemenea construcţie. De aici şi posibilitatea de a pretinde repartiţii şi a încheia contracte de livrare cu furnizorii, astfel ca în 6 luni să se poată asigura realizarea acestor prevederi contractuale. Cert este că la ora actuală la turnul de granulare a azotatului de amoniu fundaţiile nu sunt turnate, fapt ce va aduce prejudicii la montajul celor 800 de tone utilaje existente deja pe şantier; la obiectivul ambalare-depozitare, stadiul actual necorespunzător se datorează lipsei de pe şantier a 18 bucăţi grinzi GI-6 şi 30 bucăţi grinzi GS. La depozitul pentru uree în vrac se simte lipsa a 85 bucăţi grinzi diverse şi 240 chesoane; la aducţiunea de apă, pentru realizarea planului este absolut necesar să intre 467 bucăţi tuburi. Toate acestea se pun pe seama constructorului, a antreprenorului general al lucrării — I.C.M. Cluj. Dar şi beneficiarul are contribuţia sa la unele din rămînerile în urmă. Nici pînă în prezent nu s-a primit proiectul definitiv pentru fabrica de amoniac, fapt ce creează pericolul — încă din acest stadiu de început — ca obiectivul să nu intre la termen în producţie. Constructorul, pe drept cuvint, motivează impasul prin neexistenta detaliilor de execuţie a lucrărilor la acest obiectiv. Si are dreptate. Ca urmare firească a stadiilor fizice actuale subantreprizele nu-şi pot onora nici ele prevederile de contract. Întreprinderea de montaj faţă de planul anual de 10 milioane de lei şi-a anunţat încă de pe acum posibilităţile, scontînd ca la finele anului să realizeze cca. 6 milioane de lei. O situaţie similară prezintă întreprinderea de instalaţii Bucureşti, care intenţionează să-şi realizeze planul valoric pe alte şantiere, unde dispune de front de lucru. La situaţia nerealizărilor acestui subantreprenor şi-a adus„aportul" şi proiectantul. Pentru cablul de 6 kilovolţi nu s-a executat canalul din lipsa detaliilor de execuţie. Iar cum stabilirea acestor detalii presupune existenţa pe şantier a proiectantului, lucrarea va fi amînată pentru cel puţin o lună, cînd iarna nu va mai permite realizarea ei. Şi chiar dacă cablul se află deja pe şantier în proporţie de 80 la sută, totuşi nu poate fi folosit. Cea mai grea situaţie o are întreprinderea de lucrări speciale, unde,din cele 3 milioane de lei prevăzute nu s-a realizat și nici nu se va realiza nimic, intrucît lucrările sunt condiţionate de anotimp. Antreprenorul trebuia să asigure stadii fizice corespunzătoare încă de la data de 1 septembrie. Aceasta, în baza unor norme care limitează executarea unor instalaţii hidrofuge la hala de compresoare CO2, hala de acid azotic şi depozitul de acid azotic, staţia de neutrelizare etc., pînă la 15 noiembrie. Timpul fiind înaintat, aceste lucrări nu mai pot fi executate. Luînd în considerare stadiile fizice atinse şi faptul că antreprizele nu-şi vor realiza sarcinile, întreprinderea de construcţii montaj Clui s-a angajat să preia o parte din obligaţiile acestora, astfel incit la finele anului să se apropie de prevederile iniţiale de plan. Pe de altă parte, în urma aceloraşi contracte, întreprinderile de montaj, instalaţii şi lucrări GH. NARTEA (Continuare in pag. a 2-o) S-au dat în folosinţă lucrările din etapa a ll-a de dezvoltare de la „Metalotehnica“ In ziua de 30 octombrie au fost date în folosinţă — cu o lună mai devreme lucrările din cadrul etapei a Il-a de dezvoltare a întreprinderii „Metalotehnica" din Tg.-Mureş. Din valoarea investiţiilor de 40 milioane lei — din care 75 la sută reprezintă utilaje şi instalaţii —, s-au executat o hală de prelucrări cu o suprafaţă de 6.000 mp, o staţie de transformare şi o modernă secţie de tratamente termice. Prin noua investiţie, producţia anuală a întreprinderii va spori cu 73 milioane lei. Durata de recuperare a investiţiilor este de 2,4 ani. In noile dotări vor lucra 900 de salariaţi care, în prealabil, au fost calificaţi în cadrul întreprinderii. Modernizări la „Nicovala“ In anul 1970, la Întreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara, din fondul de mică mecanizare, s-au realizat o serie de modernizări ale diferitelor locuri de muncă. Printre acestea se numără şi secţia de turnătorie şi modelărie, care după intrarea completă în funcţiune a noilor lucrări îşi va dubla capacitatea de producţie. Pentru aceste lucrări s-au cheltuit aproape 600.000 de lei. De asemenea, pînă la sfîrşitul anului vor intra în producţie şi două noi cubirouri. În urma acestor modernizări, pe lîngă faptul că spaţiul de producţie s-a dublat, condiţiile de muncă sunt incomparabil mai bune ca înainte. De asemenea, s-au creat condiţiile necesare asigurării ritmicităţii producţiei, care pînă acum, din cauza spaţiilor necorespunzătoare la aceste secţii, în multe cazuri suferea întreruperi. în prima cursă De la cheiul de armare al Şantierului naval din Galaţi, a plecat în cursă de probă, pe mare, mineralierul ,,Cugir" de 12 500 tone, care va intra in patrimoniul flotei comerciale a ţării noastre. în acest voiaj, specialiştii şantierului gălăţean şi cei ai beneficiarului urmăresc comportarea cargoului in situaţii diferite de navigaţie, funcţionalitatea motoarelor şi a aparatelor de bord, regimul de viteză, manevrabilitatea, stabilitatea şi ancorarea. Mineralierul „Cugir" este cea de-a noua navă din cele 11 prevăzute în planul de producţie al şantierului gălăţean pe anul în curs. (Agerpres) Dinamo confirmă Intilnirea Dinamo — U.T.A., derbiul sezonului fotbalistic de toamnă, s-a disputat sîmbătă la Bucureşti. Echipa bucureşteană, liderul clasamentului a cîştigat la , scor, învingînd echipa campioană cu 4—1. Cu excepţia începutului partidei, dinamoviştii au jucat spectaculos, organizînd atacuri de toată frumuseţea şi deosebit de periculoase la poarta lui Gornea. Dinu, Radu Nunweiller, Dumitrache au manifestat o deosebită poftă de joc în acest meci. De menţionat reintrarea în formaţie a lui Nelu Nunweiller, după o absenţă de peste 2 ani. Pe cît de mulţumitoare a fost evoluţia echipei bucureştene, pe atît de dezamăgitoare s-a dovedit evoluţia echipei arădene. Golurile au fost înscrise de Dumitrache (2), Doru Popescu şi Dinu, respectiv Domide.