Steaua Roşie, decembrie 1970 (Anul 21, nr. 282-308)
1970-12-01 / nr. 282
I .................................................................................. | I A.S.A. - lider de toamnă! a diviziei B seria 1. Citiți amănunte în pagina a 2-a | O fază a meciului derbi A.S.A. — Sportul studențesc. I I III ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 282 (3.947) Marţi, 1 decembrie 1970 4 pagini, 30 de bani Magazin reprezentativ al Fabricii de confecţii din Sighişoara In cadrul acţiunilor de modernizare a unităţilor comerciale, la Tg.Mureş, magazinul de galanterie - bărbaţi „Adam" a fost profilat ca unitate reprezentativă a Fabricii de confecţii „Tîrnava“ din Sighişoara. Aici au fost puse în vînzare cămăşi bărbăteşti din tercot (67 la sută poliesteri şi 33 la sută bumbac) în diferite culori şi modele. Noile produse, mult căutate de publicul cumpărător, prezintă avantajul că sunt neşifonabile. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! in program amplu, Insufbdlidor, realist agresul agriculturii Prin reorganizarea I.M.A., se va amplifica eficacitatea tehnică şi economică a în agricultură Lucrătorii din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din judeţul nostru, au primit cu mult interes măsurile cu privire la îmbunătăţirea oganizării, planificării şi conducerii agriculturii cuprinse in expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Măsurile preconizate privind reorganizarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, constituie un program de o excepţională însemnătate pentru dezvoltarea în viitor a mecanizării tuturor ramurilor de producţie din cooperativele agricole. Ele vor amplifica eficacitatea tehnică şi economică a mecanizării. In prezent, majoritatea lucrărilor agricole din cooperativele agricole ale Tigureţului se execută cu mijloacele de producţie existente în cele 8 întreprinderi de mecanizare care deţin peste 2.100 de tractoare, 1.000 semănători, 1.000 combine, 450 remorci şi alte maşini şi utilaje. Suprafaţa medie deservită de o întreprindere este de peste 25 000 ha. Numărul de cooperative ce revin în prezent pe o întreprindere de mecanizare este de 21, variind de la 13—34 C.A.P. pe I.M.A. Situaţia este aceeaşi şi in ce priveşte numărul de tractoare, care variază între 170—340 buc., revenind în medie 280 tractoare pe I.M.A. Pe lîngă toate acestea avem întreprinderi situate în zone de relief accidentat, care pot să spun, au cel mai mare număr de cooperative pe care le deservesc. Aşa este cazul la I.M.A. Reghin care deserveşte 34 C . P. şi Miercurea Niraj 29. In asemenea situaţii conducerile întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii nu pot executa o îndrumare la nivelul necesităţilor crescînde. Deşi în acest an au fost organizate secţii de mecanizare aproape în fiecare C.A.P., din cauza lipsei unei îndrumări tehnice permanente din partea conducătorilor I.M.A., cauzată de fenomenele amintite, multe secţii nu s-au situat la nivelul cerinţelor, ing. ŞTEFAN TOLCER director adjunct la Direcţia agricolă a judeţului Mureş (Continuare in pag. a 3-a) mecanizării sire socialiste Acordul global, sistem drept, mobilizator Am studiat cu deosebită atenţie şi interes expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. In aceste măsuri, eu ca specialist care lucrez de mulţi ani în C.A.P. precum şi ţăranii cooperatori, alături de care îmi desfăşor activitatea, vedem un program realist pentru perfecţionarea activităţii în cooperativă, un stimulent puternic pentru înzecirea eforturilor în scopul creşterii continue a producţiei agricole şi a veniturilor, a bunăstării cooperatorilor. Din multiplele probleme sintetizate in expunerea cuprinzătoare a tovarăşului Nicolae Ceaușescu aş vrea să mă refer la aplicarea noii forme de organizare a muncii, prin introducerea acordului global, calculat pe bază de norme. Prin aceasta echipa sau brigada, fiecare lucrător, vor fi retribuiţi în raport direct cu eforturile făcute, cu rezultatele dobîndite în producţie, ceea ce va spori răspunderea şi interesul pentru executarea corespunzătoare a tuturor lucrărilor, în vederea obţinerii de producţii cît mai mari. Anul acesta, de exemplu, la tutun, introducînd retribuirea la 1.000 lei venit, unii cooperatori harnici care au făcut toate lucrările la timp, au reuşit să obţină producţii mari, depăşind o dată sau chiar de două ori planul stabilit. Nu acelaşi lucru am reuşit să facem la sfecla de zahăr, care, după cum se ştie, este cultura de bază în cooperativa noastră. De ce? Pentru că nu în toate cazurile s-a stabilit un plan realist pe echipă sau brigadă. Aceasta a făcut ca în anul în curs să realizăm o producţie medie de numai 30.000 kg sfeclă la hectar. Ţinînd seama însă de realizările anterioare de 32.000 kg sfeclă la hectar în 1969 sau peste 45.000 kg la hectar în 1968, ceea ce am făcut în acest an — e drept, nu aşa de favorabil — este puţin. Pentru a reedita tradiţia producţiilor mari, deoarece avem condiţii, este necesar ca producţia de sfeclă planificată la hectar atît pe C.A.P. cît şi pe brigăzi să fie cit mai realist făcute. De asemenea, Direcţia agricolă ar trebui să ţină seama ca aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice s-o facă proporţional cu producţia globală planificată, cu indicatorii de plan. Spun aceasta deoarece nici în acest an nu am beneficiat de o cantitate suficientă de îngrăşăminte chimice şi nici pentru producţia viitoare nu avem asigurate, cel puţin pînă acum, cantităţile ce se cer a se aplica la această cultură. De asemenea, am avea nevoie de introducerea cu mai mult curaj a tehnicii noi la cultura sfeclei de zahăr, adică să dispunem de un număr mai mare de freze, nivelatoare, de tractoare mici, dotate cu un set complex de maşini. In situaţia cînd pentru cooperatori se asigură de-acum un minim garantat, iar brigadierilor salariul lunar, plata în acord global va constitui, după părerea mea, factorul cel mai mobilizator de intensificare a eforturilor ţăranilor cooperatori pentru sporirea producţiei..In acest mod se vor retribui corespunzător eforturile efective depuse pentru creşterea producţiei agricole introdueîndu-se răspunderea tuturor cooperatorilor pentru bunul mers al muncii. Prin aceasta agricultura va progresa în ritm mai rapid, asigurindu-se cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare şi o mai bună aprovizionare a populaţiei. NICOLAE LEPĂDAT inginer-şef la C.A.P. Sînpetru de r In întreprinderile municipiului Sighişoara sarcinilor de plan pe 1970 silirea producţiei anului umor Ca pretutindeni în ţara noastră, pasiunea de a realiza cu promptitudine măreţul program stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. pulsează febril şi în fiinţa fiecărui comunist şi om al muncii din municipiul Sighişoara. In aceste zile înainte de încheierea anului pretutindeni, în combinatele şi întreprinderile sighişorene se depun eforturi susţinute pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate pe acest an, de către colectivele neafectate de inundaţii şi, eforturi deosebite pentru recuperarea pierderilor de producţie la cele lovite de furia apelor în cursul inundaţiilor din luna mai 1970. Colectivele de muncă de la Combinatul de sticlă şi faianţă, „Nicovala" şi cooperativa meşteşugărească „Sporul" au raportat cu luni în urmă realizarea înainte de termen a sarcinilor de producţie stabilite pentru perioada actualului cincinal. Conştienţi de înalta lor răspundere, la chemarea Comitetelor judeţean şi municipal de partid, oamenii muncii de la aceste întreprinderi, în frunte cu comuniştii, luptă cu hotărîre pentru a înscrie în bilanţul activităţii lor depăşiri cît mai mari la indicatorii de plan. După preliminările efectuate şi în funcţie de planul iniţial, Combinatul de sticlă şi faianţă va depăşi cu peste 13 milioane lei producţia globală, cu 9 milioane lei producţia marfă vîndută şi încasată, cu 1,4 milioane lei valută livrările la export şi peste 18,8 milioane lei livrările la fondul pieţii. Colectivul de lucrători de la „Nicovala", va depăşi cu cite 2 milioane lei producţia globală şi marfă, întreprinderea „7 Noiembrie", pe lîngă recuperarea integrală a pierderilor cauzate de inundaţii, va realiza peste plan 400 mii lei producţie globală, peste 300 mii buc. cărămizi şi 200 mii buc. blocuri ceramice, iar Combinatul textil, greu afectat de inundaţii, va recupera 14,5 milioane lei din pierderea înregistrată. Cu rezultate bune se înscriu în tabloul realizărilor şi cooperaţia meşteşugărească şi întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă. Astfel, cooperativa „Prestarea" va depăşi producţia marfă cu peste 1,3 milioane lei, livrările la fondul pieţii cu 1,2 milioane lei; cooperativa „Sporul" cu 600 mii lei producţie marfă şi cu 250 mii lei livrări la fondul pieţii, iar I.G.C.L. va înregistra recuperarea pierderilor din inundaţii în întregime şi o depăşire de 160 mii lei la producţia marfă. Rezultate mai bune se pot înregistra şi la întreprinderea „Lemeta", întreprinderea pentru prelucrarea tulpinilor de in, întreprinderea de tehnică medicală şi celelalte organizaţii economice din municipiul Sighişoara. Pentru realizarea acestor preliminări, comitetele de partid şi birourile organizaţiilor de bază din întreprinderile municipiului şi-au înscris in programul lor de activitate măsurile adecvate care să mobilizeze colectivele largi de comunişti şi oameni ai muncii la realizarea în termen a sarcinilor economice, folosind din plin formele muncii politice şi experienţa proprie, metode care întotdeauna s-au dovedit eficace în obţinerea rezultatelor dorite, chiar şi atunci cînd condiţiile au fost din cele mai vitrege. Cunoscînd că anul 1971 este primul an al noului cincinal, care începe în majoritatea întreprinderilor noastre încă înainte de sfîrşitul anului 1970, colectivele de muncă din întreprinderile municipiului au trecut cu hotărîre la pregătirea în mai bune condiţiuni a planului de producţie pentru noua etapă. Spre deosebire de perioadele precedente a fost elaborată aproape in întregime tehnologia de producţie pentru anul 1971, s-a a- IOAN DÂNAŞAN secretar al Comitetului municipal Sighişoara al P.C.R. (Continuare in pag. a 3-a) 20 de ani de la crearea consiliilor populare primul gospodar al comunei Energie, plin de viaţă, cu spirit de iniţiativă, gospodar priceput, neobosit. Aşa ni l-a caracterizat tovarăşul Emil Dunca, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid, pe Leon Truţia, primarul comunei Gurghiu. Aşa îl cunosc şi cetăţenii din cele 10 sate care fac parte din această comună şi aşa trebuie să fie omul investit cu conducerea treburilor de stat şi obşteşti. La început, desigur, n-a fost uşor. Atunci, în primăvara anului 1963, cînd a fost ales preşedinte al comitetului executiv al consiliului popular, Leon Truţia nu avea experienţă. Avea în schimb capacitate, putere de muncă şi voinţă. Şi în plus, avea sprijinul organizaţiei de partid, al deputaţilor, al cetăţenilor din comună. De la bun început, ales în fruntea comunei, preşedintele şi-a dat seama că sarcinile multiple, complexe şi de mare răspundere nu pot fi duse la îndeplinire numai prin antrenarea deputaţilor şi a maselor largi de cetăţeni la conducerea treburilor obşteşti, la rezolvarea acestora în deplină concordanţă cu interesele statului şi ale oamenilor muncii. Sfătuindu-se în permanenţă cu cetăţenii, însuşindu-şi propunerile şi sugestiile lor, primarul a reuşit să atragă masele largi la înfăptuirea sarcinilor care au stat în faţa consiliului popular. Şi rezultatele n-au întîrziat să se arate. în anul 1965 comuna Gurghiu a ocupat locul întîi în fostul raion Reghin în întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. Premiul şi diploma primite de comună au dus la intensificarea eforturilor deputaţilor, ale cetăţenilor din comună pentru continua dezvoltare şi înfrumuseţare a localităţilor. Prin muncă neobosită, în mod voluntar, ei au construit noi edificii social-culturale, drumuri şi poduri, trotuare, au lărgit zonele verzi, au plantat pomi şi arbori ornamentali, schimbînd an de an înfăţişarea comunei. Şi iată că în anul 1969 comuna Gurghiu înregistrează un nou succes, ocupînd de data aceasta primul loc pe judeţ în întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor rurale. în ultimii ani „inventarul“ comunei Gurghiu s-a îmbogăţit cu un impunător şi modern local pentru liceu la Gurghiu, cu un cămin cultural şi un local pentru cooperativă înălţate la Orşova, cu un cămin cultural şi un magazin la Comori. Au fost, de asemenea, renovate şcoala şi căminul cultural din Adrian, s-au construit drumuri spre Orşova şi Adrian, mii de metri pătraţi de trotuare din beton etc. — Consider că cea mai mare realizare din ultimii ani o reprezintă digul care l-am construit anul acesta — ne declară primarul. Prin construirea acestui dig am îndreptat rîul Gurghiu pe vechea lui albie, apărînd de inundaţii o jumătate de sat. Relatîndu-ne despre realizările obţinute pînă în prezent, cu sprijinul cetăţenilor, primarul — primul gospodar al comunei — ne „divulgă“ planurile de viitor. Astfel, nu peste mult, în centrul comunei se va înălţa un modern şi spaţios complex comercial, în imediata lui apropiere se va construi un dispensar. Consiliul popular se preocupă intens de îmbunătăţirea iluminatului public. In acest sens, în curînd actualele becuri de pe străzi se vor înlocui cu lumină fluorescentă. Primarul ar fi avut încă multe de spus. Nu i-am răpit însă timpul deoarece era preocupat de organizarea sesiunii festive, prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la crearea consiliilor populare. Făcînd bilanţul rodnic al celor două decenii de activitate, în sesiunile festive consiliile populare se angajează să-şi intensifice activitatea în întîmpinarea semicentenarului partidului, pentru obţinerea de noi succese în construirea socialismului, în îndeplinirea grandiosului program adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R. P POPŞOR VEDERE DIN GURGHIU preţuri de contractare şi achiziţionare a cartofilor de toamnă Printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri, au fost aprobate noi preţuri de contractare şi achiziţionare a cartofilor de toamnă. Hotărîrea prevede ca preţurile decumpărare a cartofilor care se preiau în vrac să fie stabilite pe trei clase de calităţi, faţă de o singură clasă pînă acum, ţinîndu-se seama de însuşirile lor calitative, determinate de soi şi mărime. Pentru a primi noile preţuri îmbunătăţite, producătorii trebuie să sorteze cartofii, astfel încît ei să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute. In cazurile în care se preiau şi cartofi nesortaţi, aceştia se vor plăti în funcţie de cantităţile determinate pe soiuri şi sub Stas, scăzîndu-se cite o sută lei la tonă pentru cheltuielile de sortare necesare a se efectua ulterior. Unităţile agricole şi producătorii pot obţine venituri suplimentare prin livrarea cartofilor în saci puşi la dispoziţie de întreprinderile valorificatoare. Pentru aceşti cartofi se vor primi în plus 25 lei la tonă peste preţurile prevăzute în hotărîre. In cazurile în care producătorii transportă singuri cartofii, cu mijloace proprii sau închiriate, ei vor primi contravaloarea cheltuielilor. De asemenea, pentru cartofii păstraţi de producători în timpul iernii, aceştia primesc, peste preţurile prevăzute prin hotărîre, cheltuielile de păstrare, în limita a 300 lei pentru o tonă. Toate aceste prevederi se aplică încă din această toamnă pentru cantităţile de cartofi ce se vor livra de aici înainte. In vederea stimulării producătorilor în sporirea recoltei de cartofi şi pentru specializarea unor zone şi unităţi în această cultură, începînd cu recolta anului viitor, cooperativele agricole, membrii acestora şi producătorii individuali din regiunile în care nu se produce porumb vor putea cumpăra, din fondul de stat, la preţul de vînzare cu amănuntul, anumite cantităţi de porumb pentru cartofii vînduţi statului pe bază de contract.' ’ ' ? La nivelul’’cantităţilor de cartofi prevăzute a se prelua la fondul de stat din recolta anului viitor, producătorii vor primi în plus, datorită îmbunătăţirii preţurilor de contractare şi achiziţie a cartofilor de toamnă, circa 100 milioane lei. (Agerpres) Buletin meteorologic săptămînal Ultima săptămînă a lunii noiembrie s-a caracterizat — din punct de vedere meteorologic — printr-o vreme tipică de toamnă, cu ceaţă frecventă, cerul mai mult noros şi cu precipitaţii sub formă de ploaie şi burniţă care au măsurat pe teritoriul judeţului Mureş cantităţi cuprinse între 4 şi 12 litri pe metru pătrat. Temperaturile aerului au fost cuprinse între valoarea maximă de 13 grade înregistrată în ziua de 23 noiembrie şi cea minimă de minus 3 grade înregistrată in ziua de 25 noiembrie. Timpul probabil pentru săptămina în curs: Vom avea în general vreme relativ călduroasă faţă de anotimp. La începutul intervalului cerul va fi mai mult noros, iar zilele vor fi ploioase şi ceţoase, în restul săptămînii cerul va fi schimbător, cu precipitaţii slabe sub formă de ploaie, pe alocuri lapoviţă şi în regiunile muntoase ninsoare. Temperaturile vor oscila între minus 5 şi minus 3 grade fiind temperaturi minime, iar maximele de valori vor fi cuprinse între 3 şi 8 grade. Vîntul în general va sufla slab din sectorul vestic şi sud-vestic. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tg.-Mureş Hermes şi Mercur au ajuns faţă-n faţă. Cei doi zei ai comerţului (de fapt unul şi acelaşi, dar în variantele greacă şi romană) se uită unul la altul în centrul municipiului Tg.-Mureş, de pe frontispiciul a două magazine. Deşi istoriceşte, Hermes (zeul grec) l-a precedat pe Mercur (zeul roman), la Tg.-Mureş a ajuns primul zeul roman. Hermes a apărut în urbea de pe Mureş în urmă cu numai cîteva zile, ca mentor al noului magazin de prezentare a Combinatului de industrie alimentară. Probabil s-a mirat cînd l-a zărit pe Mercur şi s-a întrebat de ce l-au chemat şi pe el o dată ce mai tînărul său confrate era prezent în centrul Tîrgu-Mureşului. într-adevăr, o dată ce există un Mercur, de ce mai era nevoie, peste drum de el, şi de un Hermes? Nu e oare acesta un semn de sărăcie în domeniul fanteziei la ,,naşii“ magazinelor din municipiul nostru? Ca şi cum un tată care are un fiu cu numele Ion, îi dă următorului născut numele de Ionică, parcă n-ar exista alte zeci şi sute de nume din care ar fi putut alege. Desigur, denumirea pe care o poartă un magazin nu e cea mai esenţială problemă. Şi, trebuie să menţionăm cu satisfacţie, după primele zile de funcţionare, că ,,Hermes“ promite a fi o unitate comercială foarte utilă, avînd produse variate, mult solicitate de public. Sperăm că începutul bun va fi continuat, că impresia favorabilă produsă la început de drum va fi consolidată în continuare. Totuşi, nu poate fi ignorat nici aspectul sesizat în rîndurile noastre. Dacă tîrgumureşenii se vor obişnui uşor cu „Mercur şi Hermes faţă-n faţă“, această curiozitate, poate unică, va fi remarcată zilnic de vizitatorii oraşului, din ţară şi de peste hotare şi, fără îndoială, pe mulţi îi va face să zîmbească, nu fără o notă de ironie ! ERNEST LOR