Steaua Roşie, februarie 1971 (Anul 22, nr. 26-49)

1971-02-02 / nr. 26

TERUA RO PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricul­tură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîm­­bătă, 30 ianuarie, în unităţi agri­cole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganu­lui au avut bucuria, in cursul di­mineţii de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadre­lor de bază din agricultură şi a activului de partid al judeţului Ia­lomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru secre­tar de stat la Ministerul Agricultu­rii, industriei alimentare, silvicultu­rii şi apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Co­mitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a pri­lejuit o nouă şi vibrantă manifes­tare de dragoste şi ataşament fa­ţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoştinţă pentru grija statorni­că ce o poartă dezvoltării agricul­turii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru po­por. Ca şi vizitele de lucru ale con­ducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în uni­tăţi agricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză con­cretă, la faţa locului, a probleme­lor complexe pe care le pune via­ţa, realităţile construcţiei socialis­te, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o da­tă o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului gene­ral al partidului , de a se sfă­tui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor, despre succesele şi preocupă­rile lor jalonînd prin indica­ţiile sale preţioase noi direcţii pen­tru ridicarea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsuri­lor şi neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să păşească ne­abătut pe drumul progresului său multilateral, în aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orîn­­duirii noastre, a legăturilor indi­solubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadre­lor de bază din agricultură şi ale activului de partid, la care sunt prezenţi membri ai Prezidiului Per­manent, ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adînc grăitor pentru înalta res­ponsabilitate patriotică a lucrăto­rilor din agricultura judeţului Ialo­miţa, hotăriţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie la ob­ţinerea de noi succese, a fost cu­vîntul participanţilor la Consfătui­re, atît de bogat în substanţă, atît de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transfor­mare a oamenilor din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze tovarăşul Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agri­cole, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, ţărani cooperatori, pen­sionari, secretari ai comitetelor co­munale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanţa ei deo­sebită pentru mersul înainte al a­­griculturii, pentru sporirea contri­buţiei sale la dezvoltarea econo­miei naţionale. Ei au exprimat a­­deziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură faţă de întregul complex de măsuri ela­borat de conducerea partidului, a­­dresînd în numele zecilor de mii de ţărani cooperatori, mecaniza­tori, lucrători din întreprinderile a­­gricole de stat, cele mai vii mulţu­miri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să pros­pere, încît viaţa oamenilor de la sate şi a întregului popor să de­vină tot mai îmbelşugată, mai în­floritoare. Cu îndreptăţită mîndrie, vorbi­torii au înfăţişat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită sprijinului permanent pri­mit din partea partidului , şi statu­lui, muncii însufleţite a ţărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai ro­ditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participanţii la Consfă­tuire au demonstrat că o dată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit ve­niturile oamenilor, iar satele ialo­­miţene, ca de altfel satele din în­treaga patrie, şi-au schimbat înfă­ţişarea. Trăsătura dominantă a lucrări­lor Consfătuirii a constituit-o anali­za multilaterală, bazată pe o bo­gată experienţă, pe realitate, a muncii din toate sectoarele agri­culturii judeţului. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care îşi pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele hotărîri ale conduce­rii partidului au stimulat şi mai mult iniţiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanşînd entuzias­mul şi hotărîrea lor de a face to­tul pentru transpunerea în viaţă a complexului de măsuri elaborat de partid. în acest spirit, de la tri­buna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să con­ducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animale pe care le oferă Bărăga­nul, au fost exprimate angajamen­te solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci şi de a le depăşi prin pro­ducţii suplimentare, prin mai bu­na organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbi­­nînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judi­cioasă la adresa muncii ministe­rului de resort, a altor foruri cen­trale legate nemijlocit, prin acti­vitatea lor, de problemele agricul­turii ca și la adresa organelor lo­cale. In încheierea lu­crarilor Consfă­tuirii, primit cu vii şi puternice o­­vaţii, care nu contenesc minute în şir, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secre­tarului general, care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu­­cel mai viu interes de toţi partici­panţii, fiind subliniată în repetate rinduri cu îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de participanţi aclamă, scandează numele parti­dului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă expre­sie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica in­ternă şi externă, marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. ION MĂRGINEANU CE SUNT ŞI CE AR TREBUI SĂ FIE MAGAZINELE DE PREZENTARE La baza înfiinţării magazinelor de prezentare a stat ideea îmbu­nătăţirii muncii de orientare a pro­ducţiei prin stabilirea unui contact direct, nemijlocit între producători şi marea masă de cumpărători şi nu în ultimul rînd, s-a avut în ve­dere cunoaşterea şi cercetarea ce­rerii de consum a populaţiei, în­drumarea şi educarea gustului cumpărătorului, prezentarea şi popularizarea mărfurilor. In acest sens, la Tîrgu-Mureş, în luna noiembrie a anului trecut a fost organizată o expoziţie-sondaj la care Combinatul textil din Sighi­şoara a prezentat 103 modele de cămăşi, compleuri (cravată-batis­­tă), pijamale (creaţie unică cu pantalon scurt). In urma sondaju­lui efectuat timp de 10 zile, pe baza buletinelor completate de peste 3.000 de cetăţeni s-a ajuns la concluzia că noile modele sa­tisfac gusturile cumpărătorilor. Ca urmare, localul fostului magazin de galanterie pentru bărbaţi ,,A­­dam" a fost amenajat ca magazin de prezentare a produselor com­binatului textil din Sighişoara. în­că din primele zile, noua unitate a cunoscut o afluenţă mare de cum­părători, mărfurile expuse s-au bu­curat de aprecierile cetăţenilor. Dar, pe măsură ce vînzările erau in continuă creştere, stocul de mărfuri scădea vertiginos. Astfel, şi-a făcut loc dezasortarea atît ca modele cît şi ca mărimi şi culori. Combinatul textil nu reuşeşte să menţină nivelul iniţial în ceea ce priveşte aprovizionarea. De fapt, acest lucru a fost sesizat de cum­părători care, nedumeriţi de schim­barea produsă, întreabă vînzăto­­rii: unde sînt sortimentele de că­măşi pe care le-aţi avut la des­chidere, ce se întîmplă cu mode­lele prezentate la expoziţie? Din cele 103 de creaţii noi, fir­ma producătoare nu a introdus în fabricaţia de serie decît 3 modele care, deşi fac parte din colecţia expoziţiei, nu reprezintă produse noi. Ce se întîmplă oare cu cele­lalte 100 de modele? Astfel se ex­plică de ce mărfurile prezentate la expoziţie nu se găsesc şi-n maga­zinul de prezentare. Iată deci o iniţiativă lăudabilă care întrezărea un reviriment in comerţul tîrgumureşean cu astfel de produse, o bună deservire a cumpărătorilor, dar care nu este continuată. Pe frontispiciul noii unităţi stă scris cu majuscule: „Magazin de prezentare al Combi­natului textil Sighişoara", firmă al cărei prestigiu trebuie ridicat, nu... întreprinderea producătoare, de comun acord cu comerţul trebuie să analizeze de urgenţă situaţia creată şi să intervină prompt pen­tru ca magazinul de prezentare, de altfel singura unitate speciali­zată din Tîrgu-Mureş în desfacerea cămăşilor, să fie aprovizionat cu întreaga gamă de produse care au existat iniţial. Din discuţiile purtate cu factori de răspundere din cadrul O.C.L. Produse industriale, a reieşit că pentru 1971 sunt necesare 20.000 cămăşi cu mînecă lungă şi blu­­zoane de vară, precum şi 2.000 pi­jamale, mărfuri pe care tîrgumure­­şenii le aşteaptă. La 19 decembrie 1970, un nou magazin de prezentare, al Com­binatului de sticlă şi faianţă din Sighişoara, a primit vizitatori. Cumpărătorii au găsit aici bibe­louri, servicii de masă, cafea, li­chior etc., de bună calitate şi la preţuri acceptabile. Afluenţa de cumpărători s-a materializat în realizarea unor vînzări in sumă de 70.000 de lei în numai 10 zile. A­­poi, după mai bine de o lună s-au vîndut produse în valoare de 31.800 de lei. Nu pentru că produ­sele magazinului n-ar mai fi fost căutate, ci datorită faptului că ele s-au epuizat în primele zile de la deschidere şi n-au mai fost înlo­cuite cu altele. In localul în care funcţionează acum magazinul de prezentare al Combinatului de sticlă şi faianţă din Sighişoara îşi desfăşura acti­vitatea unitatea de piese de schimb electrice şi de uz casnic care re­aliza o vînzare lunară de circa 150.000 de lei. De aici concluzia că problema eficienţei folosirii ra­ţionale a spaţiilor comerciale este lăsată pe planul al doilea. Astfel se contravine legilor şi hotărîrilor elaborate în acest sens. Ţesătoria „6 Martie" tot din Si­ghişoara preconiza să deschidă la Tg.-Mureş o unitate reprezentativă. O.C.L. a amenajat localul căruia i s-au executat reparaţiile şi mo­dernizările necesare. De o lună de zile acest spaţiu comercial stă imo­bilizat aşteptînd produsele fabricii. Cineva trebuie să răspundă de nefolosirea acestui local. Oare fa­brica ,,6 Martie" nu este interesată să facă cunoscute cetăţenilor pro­dusele ce le realizează? Dacă este interesată de ce tergiversează aprovizionarea magazinului? Stadiul discuţiilor şi tatonărilor n-a fost depăşit încă nici în ceea ce priveşte deschiderea magazi­nului de încălţăminte al Combina­tului „Clujana". Aceasta este de fapt situaţia, de loc satisfăcătoare a unităţilor reprezentative care s-au înfiinţat şi a celor care se preconiza să funcţioneze în municipiul Tîrgu-Mu­reş. Deşi magazinele de prezentare s-au dovedit a fi „seismografe" ale cerinţelor consumatorilor, condu­cerile „firmelor" producătoare s-au dovedit insensibile în ceea ce pri­veşte buna organizare şi aprovi­zionare a lor. Ce trebuie făcut pentru ca ma­gazinele de prezentare să-şi des­făşoare activitatea în bune condi­ţii ştiu atît producătorii cît şi co­merţul. Tocmai de aceea se impun măsuri urgente pentru redresarea activităţii acestora. TEOFIL TANASESCU judeţeană a lea Concurs celui de „Omagiu partidului“ a debutat cu succes Cel de-al X-lea concurs „Omagiu partidului“ al formaţiilor muzical­­coregrafice de amatori, care la fie­care ediţie cuprinde un număr tot mai mare de artişti amatori din ju­deţ, a debutat în faza judeţeană sîmbătă la Deda şi duminică la Re­ghin, cu un succes incontestabil, ca­re face cinste mişcării artistice de amatori judeţene. Aproape nicioda­tă sala căminului cultural din Deda nu a cunoscut un public atît de nu­meros ca în ziua în care aveau să se întîlnească aici cele mai bune formaţii muzical-coregrafice, cei mai buni solişti dansatori şi instru­mentişti de pe aceste meleaguri, cu rădăcini atît de adinei în arta şi cultura poporului nostru. Iar efortul le-a fost pe deplin răsplătit. Rînd pe rînd prin faţa lor s-au perindat formaţii de o incontestabilă noto­rietate în mişcarea cultural-artistică a judeţului, care nu de puţine ori au dus în întreaga ţară şi chiar şi peste hotare faima artiştilor amatori de pe aceste vechi plaiuri mureşene, confirmînd şi cu acest prilej trăini­cia unei arte izvorîte şi făurite de sute şi mii de artişti anonimi de-a lungul a zeci de generaţii. Astfel, am putut admira frumuse­ţea unor obiceiuri legate de îndelet­nicirile şi sărbătorile ţăranilor, transpuse scenic de membrii an­samblului folcloric din Idicel-Pădu­­re sau de cei din Ruşii Munţi, fru­museţea unor dansuri ca cele pre­zentate de echipele căminelor cul­turale din Săcalul de Pădure, Filea, Deda, coborîte parcă de sub frunza codrilor unde au fost zămislite şi păstrate pentru noi pînă azi. Sala Casei de cultură din Reghin a devenit duminică la fel de neîn­căpătoare pentru cei care au ţinut să fie prezenţi la una din cele mai reuşite reuniuni artistice ale anului, la care şi-au adus din plin contri­buţia, alături de mulţi alţii, înşişi artiştii amatori ai acestei prestigioa­se instituţii reghinene. Prezentă cu nu mai puţin de cinci formaţii ar­tistice, cu numeroşi solişti de muzi­că populară şi uşoară, Casa de cul­tură a contribuit din plin la reuşita acestei întreceri artistice, prin va­loarea incontestabilă a corului mixt, cu o îndelungă şi binecunoscută ac­tivitate, orchestra de cameră­ şi so­lista ei Ana Sachelarie, o neobosită şi veche activistă a Casei de cultu­ră, orchestra de muzică uşoară, compusă din cîţiva tineri instru­mentişti deosebit de talentaţi, pre­cum şi formaţia de dans modern.’ Un reuşit spectacol folcloric ne-a oferit şi formaţia de dansuri a că­minului cultural din Voivodeni ai cărei membri — români şi ma­ghiari — au dovedit aceeaşi măiestrie în executarea învîrtitei, bărbuncului sau ceardaşului, cea a căminului cultural din comu­na Logig, laureată ,a mai multor concursuri republic­­i, ansamblul folcloric din Nadaşa cu spectacolul intitulat „Nuntă ca la Nadăşa" şi" multe alte valoroase formaţii core­grafice. Nu putem omite de pe lista celor care s-au distins în mod deo­sebit nici grupul vocal feminin din Jabeniţa, cu un repertoriu exclu­siv din cîntece locale, echipa de fluieraşi a căminului cultural­ din Ilodac şi cea a Unităţii de exploa­tare a lemnului din Reghin. Cea de-a X-a ediţie a concursului „Omagiu partidului“ a formaţiilor muzical-coregrafice de amatori a început cu un succes care face cin­ste mişcării artistice de amatori din judeţ, înscriindu-se printre cele mai reuşite manifestări culturale închi­nate partidului, apropiatei sale săr­bători. ION CIURDARU Formaţia de dansuri româneşti a căminului cultural din Filea. Formaţia de dansuri germane a căminului cultural din Batoş. Formaţia de dansuri maghiare a căminului cultural din Glăjărie. „Luna cărţii la sate“ Ieri, 1 februarie, a început în în­treaga ţară „Luna cărţii la sate“, manifestare culturală de masă pen­tru oamenii muncii din mediul ru­ral, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniu­nea Centrală a Cooperativelor de Consum. In judeţul nostru, a XI-a ediţie , a „Lunii cărţii la sate“ a fost inau­gurată prin deschideri festive care au avut loc sîmbătă şi duminică cu participarea unor oameni de cultu­ră din judeţ în prezenţa a sute de oameni ai muncii de la sate. Pentru buna desfăşurare a mani­festărilor, a fost organizată o comi­sie judeţeană formată din reprezen­tanţi ai Uniunii judeţene a coopera­tivelor de consum, Comitetului ju­deţean pentru cultură şi artă, Co­mitetului judeţean al U.T.C. Principalele obiective ale activi­tăţii din „Luna cărţii la sate“ sunt intensificarea propagandei şi răspîn­­direa literaturii beletristice şi so­­cial-politice cu deosebire a aceleia care oglindeşte lupta partidului nos­tru pentru libertate socială şi naţio­nală, pentru edificarea socialismu­lui, difuzarea literaturii agricole, antrenarea tineretului sătesc pentru răspîndirea cărţii, răspîndirea crea­ţiei literare originale. Manifestările vor fi organizate astfel: 1—7 februarie „Săptămîna cărţii social-politice“; 8—14 februa­rie „Săptămîna cărţii agricole“; 15— 21 februarie „Săptămîna cărţii pen­tru tineret“; 22—28­ februarie „Săp­tămîna cărţii beletristice“. Au fost organizate în acelaşi scop şi comisii comunale. Vor fi deschise expoziţii pe ge­nuri de literatură la Sărmaşu, Fîn­­tînele, Iernut, Riciu, Deda. Cu participarea unor scriitori din capitală şi judeţ vor fi organizate zece întîlniri cu cititorii de la sate. In acest sens, cu ocazia inaugurării „Lunii cărţii la sate“, a avut loc prima întîlnire din acest ciclu la Aluniş cu participarea scriitorilor Katona Szabó István, Romulus Ou­­ga, Toth István, Zeno Griţulescu, Bartis Ferenc, Mara Nicoară, Vajda Ferenc. Intîlnirea s-a bucurat de prezenţa a peste 700 de cetăţeni ca­re au apreciat cu mult entuziasm manifestarea. Pentru popularizarea manifestări­lor au fost editate un afiş festiv şi un afiş program. Toate manifestări­le din timpul „Lunii cărţii la sate“ vor fi însoţite de expoziţii şi stan­duri de cărţi, organizate de unităţile cooperaţiei de consum, iar cadrele didactice, organizaţiile de U.T.C. şi pionieri vor desfăşura largi acţiuni de popularizare a cărţii. Vor fi, de asemenea, organizate concursuri şi seri literare, concursuri ghicitoare, seri de basm şi poezie, seri literare la căminele culturale şi biblioteci pe teme ca „Pagini din istoria po­porului nostru“; „Elogiul patriei în poezia noastră“; „Viaţa satului con­temporan oglindită în literatură“. Vor avea loc consfătuiri ale bi­bliotecarilor şi librarilor cu citito­rii, discuţii între ingineri agronomi şi membrii C.A.P. şi multe alte ma­nifestări. Citiţi în pag. a 3-a rubrica: BILANŢ LA SCARA CINCINALULUI /366­ /370 mmm ernte SUN TIRNAVENI

Next