Steaua Roşie, februarie 1971 (Anul 22, nr. 26-49)
1971-02-02 / nr. 26
TERUA RO PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, în unităţi agricole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului au avut bucuria, in cursul dimineţii de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid al judeţului Ialomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale conducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în unităţi agricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză concretă, la faţa locului, a problemelor complexe pe care le pune viaţa, realităţile construcţiei socialiste, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului , de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor, despre succesele şi preocupările lor jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direcţii pentru ridicarea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor şi neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să păşească neabătut pe drumul progresului său multilateral, în aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură şi ale activului de partid, la care sunt prezenţi membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adînc grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura judeţului Ialomiţa, hotăriţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie la obţinerea de noi succese, a fost cuvîntul participanţilor la Consfătuire, atît de bogat în substanţă, atît de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oamenilor din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze tovarăşul Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, ţărani cooperatori, pensionari, secretari ai comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanţa ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea contribuţiei sale la dezvoltarea economiei naţionale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură faţă de întregul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd în numele zecilor de mii de ţărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, încît viaţa oamenilor de la sate şi a întregului popor să devină tot mai îmbelşugată, mai înfloritoare. Cu îndreptăţită mîndrie, vorbitorii au înfăţişat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită sprijinului permanent primit din partea partidului , şi statului, muncii însufleţite a ţărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participanţii la Consfătuire au demonstrat că o dată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomiţene, ca de altfel satele din întreaga patrie, şi-au schimbat înfăţişarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experienţă, pe realitate, a muncii din toate sectoarele agriculturii judeţului. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care îşi pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele hotărîri ale conducerii partidului au stimulat şi mai mult iniţiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanşînd entuziasmul şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a complexului de măsuri elaborat de partid. în acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci şi de a le depăşi prin producţii suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii ca și la adresa organelor locale. In încheierea lucrarilor Consfătuirii, primit cu vii şi puternice ovaţii, care nu contenesc minute în şir, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general, care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cucel mai viu interes de toţi participanţii, fiind subliniată în repetate rinduri cu îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de participanţi aclamă, scandează numele partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă expresie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă şi externă, marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. ION MĂRGINEANU CE SUNT ŞI CE AR TREBUI SĂ FIE MAGAZINELE DE PREZENTARE La baza înfiinţării magazinelor de prezentare a stat ideea îmbunătăţirii muncii de orientare a producţiei prin stabilirea unui contact direct, nemijlocit între producători şi marea masă de cumpărători şi nu în ultimul rînd, s-a avut în vedere cunoaşterea şi cercetarea cererii de consum a populaţiei, îndrumarea şi educarea gustului cumpărătorului, prezentarea şi popularizarea mărfurilor. In acest sens, la Tîrgu-Mureş, în luna noiembrie a anului trecut a fost organizată o expoziţie-sondaj la care Combinatul textil din Sighişoara a prezentat 103 modele de cămăşi, compleuri (cravată-batistă), pijamale (creaţie unică cu pantalon scurt). In urma sondajului efectuat timp de 10 zile, pe baza buletinelor completate de peste 3.000 de cetăţeni s-a ajuns la concluzia că noile modele satisfac gusturile cumpărătorilor. Ca urmare, localul fostului magazin de galanterie pentru bărbaţi ,,Adam" a fost amenajat ca magazin de prezentare a produselor combinatului textil din Sighişoara. încă din primele zile, noua unitate a cunoscut o afluenţă mare de cumpărători, mărfurile expuse s-au bucurat de aprecierile cetăţenilor. Dar, pe măsură ce vînzările erau in continuă creştere, stocul de mărfuri scădea vertiginos. Astfel, şi-a făcut loc dezasortarea atît ca modele cît şi ca mărimi şi culori. Combinatul textil nu reuşeşte să menţină nivelul iniţial în ceea ce priveşte aprovizionarea. De fapt, acest lucru a fost sesizat de cumpărători care, nedumeriţi de schimbarea produsă, întreabă vînzătorii: unde sînt sortimentele de cămăşi pe care le-aţi avut la deschidere, ce se întîmplă cu modelele prezentate la expoziţie? Din cele 103 de creaţii noi, firma producătoare nu a introdus în fabricaţia de serie decît 3 modele care, deşi fac parte din colecţia expoziţiei, nu reprezintă produse noi. Ce se întîmplă oare cu celelalte 100 de modele? Astfel se explică de ce mărfurile prezentate la expoziţie nu se găsesc şi-n magazinul de prezentare. Iată deci o iniţiativă lăudabilă care întrezărea un reviriment in comerţul tîrgumureşean cu astfel de produse, o bună deservire a cumpărătorilor, dar care nu este continuată. Pe frontispiciul noii unităţi stă scris cu majuscule: „Magazin de prezentare al Combinatului textil Sighişoara", firmă al cărei prestigiu trebuie ridicat, nu... întreprinderea producătoare, de comun acord cu comerţul trebuie să analizeze de urgenţă situaţia creată şi să intervină prompt pentru ca magazinul de prezentare, de altfel singura unitate specializată din Tîrgu-Mureş în desfacerea cămăşilor, să fie aprovizionat cu întreaga gamă de produse care au existat iniţial. Din discuţiile purtate cu factori de răspundere din cadrul O.C.L. Produse industriale, a reieşit că pentru 1971 sunt necesare 20.000 cămăşi cu mînecă lungă şi bluzoane de vară, precum şi 2.000 pijamale, mărfuri pe care tîrgumureşenii le aşteaptă. La 19 decembrie 1970, un nou magazin de prezentare, al Combinatului de sticlă şi faianţă din Sighişoara, a primit vizitatori. Cumpărătorii au găsit aici bibelouri, servicii de masă, cafea, lichior etc., de bună calitate şi la preţuri acceptabile. Afluenţa de cumpărători s-a materializat în realizarea unor vînzări in sumă de 70.000 de lei în numai 10 zile. Apoi, după mai bine de o lună s-au vîndut produse în valoare de 31.800 de lei. Nu pentru că produsele magazinului n-ar mai fi fost căutate, ci datorită faptului că ele s-au epuizat în primele zile de la deschidere şi n-au mai fost înlocuite cu altele. In localul în care funcţionează acum magazinul de prezentare al Combinatului de sticlă şi faianţă din Sighişoara îşi desfăşura activitatea unitatea de piese de schimb electrice şi de uz casnic care realiza o vînzare lunară de circa 150.000 de lei. De aici concluzia că problema eficienţei folosirii raţionale a spaţiilor comerciale este lăsată pe planul al doilea. Astfel se contravine legilor şi hotărîrilor elaborate în acest sens. Ţesătoria „6 Martie" tot din Sighişoara preconiza să deschidă la Tg.-Mureş o unitate reprezentativă. O.C.L. a amenajat localul căruia i s-au executat reparaţiile şi modernizările necesare. De o lună de zile acest spaţiu comercial stă imobilizat aşteptînd produsele fabricii. Cineva trebuie să răspundă de nefolosirea acestui local. Oare fabrica ,,6 Martie" nu este interesată să facă cunoscute cetăţenilor produsele ce le realizează? Dacă este interesată de ce tergiversează aprovizionarea magazinului? Stadiul discuţiilor şi tatonărilor n-a fost depăşit încă nici în ceea ce priveşte deschiderea magazinului de încălţăminte al Combinatului „Clujana". Aceasta este de fapt situaţia, de loc satisfăcătoare a unităţilor reprezentative care s-au înfiinţat şi a celor care se preconiza să funcţioneze în municipiul Tîrgu-Mureş. Deşi magazinele de prezentare s-au dovedit a fi „seismografe" ale cerinţelor consumatorilor, conducerile „firmelor" producătoare s-au dovedit insensibile în ceea ce priveşte buna organizare şi aprovizionare a lor. Ce trebuie făcut pentru ca magazinele de prezentare să-şi desfăşoare activitatea în bune condiţii ştiu atît producătorii cît şi comerţul. Tocmai de aceea se impun măsuri urgente pentru redresarea activităţii acestora. TEOFIL TANASESCU judeţeană a lea Concurs celui de „Omagiu partidului“ a debutat cu succes Cel de-al X-lea concurs „Omagiu partidului“ al formaţiilor muzicalcoregrafice de amatori, care la fiecare ediţie cuprinde un număr tot mai mare de artişti amatori din judeţ, a debutat în faza judeţeană sîmbătă la Deda şi duminică la Reghin, cu un succes incontestabil, care face cinste mişcării artistice de amatori judeţene. Aproape niciodată sala căminului cultural din Deda nu a cunoscut un public atît de numeros ca în ziua în care aveau să se întîlnească aici cele mai bune formaţii muzical-coregrafice, cei mai buni solişti dansatori şi instrumentişti de pe aceste meleaguri, cu rădăcini atît de adinei în arta şi cultura poporului nostru. Iar efortul le-a fost pe deplin răsplătit. Rînd pe rînd prin faţa lor s-au perindat formaţii de o incontestabilă notorietate în mişcarea cultural-artistică a judeţului, care nu de puţine ori au dus în întreaga ţară şi chiar şi peste hotare faima artiştilor amatori de pe aceste vechi plaiuri mureşene, confirmînd şi cu acest prilej trăinicia unei arte izvorîte şi făurite de sute şi mii de artişti anonimi de-a lungul a zeci de generaţii. Astfel, am putut admira frumuseţea unor obiceiuri legate de îndeletnicirile şi sărbătorile ţăranilor, transpuse scenic de membrii ansamblului folcloric din Idicel-Pădure sau de cei din Ruşii Munţi, frumuseţea unor dansuri ca cele prezentate de echipele căminelor culturale din Săcalul de Pădure, Filea, Deda, coborîte parcă de sub frunza codrilor unde au fost zămislite şi păstrate pentru noi pînă azi. Sala Casei de cultură din Reghin a devenit duminică la fel de neîncăpătoare pentru cei care au ţinut să fie prezenţi la una din cele mai reuşite reuniuni artistice ale anului, la care şi-au adus din plin contribuţia, alături de mulţi alţii, înşişi artiştii amatori ai acestei prestigioase instituţii reghinene. Prezentă cu nu mai puţin de cinci formaţii artistice, cu numeroşi solişti de muzică populară şi uşoară, Casa de cultură a contribuit din plin la reuşita acestei întreceri artistice, prin valoarea incontestabilă a corului mixt, cu o îndelungă şi binecunoscută activitate, orchestra de cameră şi solista ei Ana Sachelarie, o neobosită şi veche activistă a Casei de cultură, orchestra de muzică uşoară, compusă din cîţiva tineri instrumentişti deosebit de talentaţi, precum şi formaţia de dans modern.’ Un reuşit spectacol folcloric ne-a oferit şi formaţia de dansuri a căminului cultural din Voivodeni ai cărei membri — români şi maghiari — au dovedit aceeaşi măiestrie în executarea învîrtitei, bărbuncului sau ceardaşului, cea a căminului cultural din comuna Logig, laureată ,a mai multor concursuri republici, ansamblul folcloric din Nadaşa cu spectacolul intitulat „Nuntă ca la Nadăşa" şi" multe alte valoroase formaţii coregrafice. Nu putem omite de pe lista celor care s-au distins în mod deosebit nici grupul vocal feminin din Jabeniţa, cu un repertoriu exclusiv din cîntece locale, echipa de fluieraşi a căminului cultural din Ilodac şi cea a Unităţii de exploatare a lemnului din Reghin. Cea de-a X-a ediţie a concursului „Omagiu partidului“ a formaţiilor muzical-coregrafice de amatori a început cu un succes care face cinste mişcării artistice de amatori din judeţ, înscriindu-se printre cele mai reuşite manifestări culturale închinate partidului, apropiatei sale sărbători. ION CIURDARU Formaţia de dansuri româneşti a căminului cultural din Filea. Formaţia de dansuri germane a căminului cultural din Batoş. Formaţia de dansuri maghiare a căminului cultural din Glăjărie. „Luna cărţii la sate“ Ieri, 1 februarie, a început în întreaga ţară „Luna cărţii la sate“, manifestare culturală de masă pentru oamenii muncii din mediul rural, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum. In judeţul nostru, a XI-a ediţie , a „Lunii cărţii la sate“ a fost inaugurată prin deschideri festive care au avut loc sîmbătă şi duminică cu participarea unor oameni de cultură din judeţ în prezenţa a sute de oameni ai muncii de la sate. Pentru buna desfăşurare a manifestărilor, a fost organizată o comisie judeţeană formată din reprezentanţi ai Uniunii judeţene a cooperativelor de consum, Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, Comitetului judeţean al U.T.C. Principalele obiective ale activităţii din „Luna cărţii la sate“ sunt intensificarea propagandei şi răspîndirea literaturii beletristice şi social-politice cu deosebire a aceleia care oglindeşte lupta partidului nostru pentru libertate socială şi naţională, pentru edificarea socialismului, difuzarea literaturii agricole, antrenarea tineretului sătesc pentru răspîndirea cărţii, răspîndirea creaţiei literare originale. Manifestările vor fi organizate astfel: 1—7 februarie „Săptămîna cărţii social-politice“; 8—14 februarie „Săptămîna cărţii agricole“; 15— 21 februarie „Săptămîna cărţii pentru tineret“; 22—28 februarie „Săptămîna cărţii beletristice“. Au fost organizate în acelaşi scop şi comisii comunale. Vor fi deschise expoziţii pe genuri de literatură la Sărmaşu, Fîntînele, Iernut, Riciu, Deda. Cu participarea unor scriitori din capitală şi judeţ vor fi organizate zece întîlniri cu cititorii de la sate. In acest sens, cu ocazia inaugurării „Lunii cărţii la sate“, a avut loc prima întîlnire din acest ciclu la Aluniş cu participarea scriitorilor Katona Szabó István, Romulus Ouga, Toth István, Zeno Griţulescu, Bartis Ferenc, Mara Nicoară, Vajda Ferenc. Intîlnirea s-a bucurat de prezenţa a peste 700 de cetăţeni care au apreciat cu mult entuziasm manifestarea. Pentru popularizarea manifestărilor au fost editate un afiş festiv şi un afiş program. Toate manifestările din timpul „Lunii cărţii la sate“ vor fi însoţite de expoziţii şi standuri de cărţi, organizate de unităţile cooperaţiei de consum, iar cadrele didactice, organizaţiile de U.T.C. şi pionieri vor desfăşura largi acţiuni de popularizare a cărţii. Vor fi, de asemenea, organizate concursuri şi seri literare, concursuri ghicitoare, seri de basm şi poezie, seri literare la căminele culturale şi biblioteci pe teme ca „Pagini din istoria poporului nostru“; „Elogiul patriei în poezia noastră“; „Viaţa satului contemporan oglindită în literatură“. Vor avea loc consfătuiri ale bibliotecarilor şi librarilor cu cititorii, discuţii între ingineri agronomi şi membrii C.A.P. şi multe alte manifestări. Citiţi în pag. a 3-a rubrica: BILANŢ LA SCARA CINCINALULUI /366 /370 mmm ernte SUN TIRNAVENI