Steaua Roşie, mai 1971 (Anul 22, nr. 102-127)

1971-05-05 / nr. 105

SEMICENTENAR CORNEL CEUCA director al Direcţiei comerciale judeţene Ne-am obişnuit să ne expri­măm sentimentele citind faptele, iar faptele oglindite în date şi cifre difuzate se fac ecoul uria­şului avînt care domneşte pre­tutindeni. In preajma marii sărbători a partidului nostru cităm cu satis­facţie printre nenumăratele rea­lizări ale creatorilor de bunuri materiale şi spirituale din jude­ţul Mureş şi cifra de 2,8 miliar­de lei, reprezentînd volumul mărfurilor cumpărate de popu­laţie din comerţul socialist în a­­nul 1970. Este tonifiantă realita­tea aceasta care ne permite să facem platformă politică din realizări şi nu numai din pro­gram. Entuziasmul nu ne-a lip­sit niciodată iar atunci cînd to­varăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a P.C.R. sublinia că: „...Continua îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă materială şi spirituală ale poporului reprezin­tă scopul suprem al întregii ac­­tivităţi politice şi organizatorice pe care a desfăşurat-o partidul nostru de la eliberarea ţării, sen­sul major al planurilor de edifi­care economică şi socială pe care le-a elaborat în programul stabi­lit de Congresul al IX-lea" ne-am întărit încă o dată convingerea că treptele pe care le avem de urcat în ridicarea nivelului de trai vor cunoaşte o sporire con­tinuă a fondului de marfă desti­nat populaţiei. Pentru că bunăstarea popu­laţiei în general — şi deci şi a judeţului nostru — ca fenomen social economic complex depinde ca latură materială, în primul rînd de sporirea bunurilor desti­nate consumului şi de creşterea puterii de cumpărare, considerăm deosebit de semnificativ a reţine faptul că în anul 1970 cumpără­turile populaţiei pe un locuitor se ridică la aproape 5.000 lei. Iar ca o expresie a creşterii puterii de cumpărare arătăm că aceşti 5.000 lei în acoperirea dife­ritelor trebuinţe de alimentaţie, de îmbrăcăminte sau de bunuri care ridică confortul sau satisfac necesităţi culturale, spre deose­bire de perioadele anterioare, au acoperit din ce în ce mai multe Deşi nu am fost scutiţi de greutăţi, anii 1965—1970 apar cu realizări care, raportate la mun­ca rodnică a Întregii Românii, justifică pentru comuniştii antre­naţi în aprovizionarea populaţiei din judeţul Mureş sentimentul unei îndatoriri îndeplinite, gene­rator de hotărîre pentru mai mult şi mai bine în viitor. Şi fiindcă „viitorul" a început, în preajma zilei de 8 Mai, putem raporta partidului şi opiniei pu­blice că şi trimestrul I al anului 1971 s-a încheiat cu un bilanţ rodnic pentru nivelul aprovizio­nării. Industria judeţului nostru, agricultura şi în general dezvol­tarea economică a ţării ne per­mit să dinamizăm aprovizionarea, cheltuieli pentru achiziţionarea bunurilor de uz îndelungat. Cifrele absolute ale salturilor cumpărăturilor în cincinalul ex­pirat se prezintă astfel: să favorizăm ridicarea standar­dului de v­iaţă. Baza materială a comerţului va cunoaşte de ase­menea o dezvoltare substanţială, volumul investiţiilor dublîndu-se în noul cincinal faţă de realiză­rile 1965—1970. Doresc să asigur opinia publi­că de preocupare a organelor şi organizaţiilor de partid, a între­gului aparat din comerţ pentru ridicarea competenţei profesiona­le, pentru modernizarea procesu­lui de aprovizionare-desface­­re, pentru întărirea spiritului de disciplină şi pentru conturarea tot mai pronunţată a profilului etic-moral-politic al lucrătorului din comerţul socialist. Aflată în legătură directă cu s-au făcut pe seama diminuării nivelul de înzestrare atins în a­cantitativea cumpărăturilor de nii dinainte de 1965, bunăstarea produse destinate alimentaţiei, primeşte un contur mai precis Astfel, pe acelaşi interval ero­dacă arătăm că cheltuielile mai luţia cantitativă a desfacerilor la pronunţare pentru achiziţionarea principalele produse alimentare de bunuri de uz îndelungat nu se prezintă după cum urmează: 1965 1970 Televizoare buc. 3.445 6.571 Frigidere 1­ 2.331 3.723 Mașini de spălat rufe 3.412 4.709 Aspiratoare de praf *» 1.417 2.336 Mașini de cusut ti 1.432 2.010 Mașini de gătit cu gaze .. 182 2.099 1965 1970 Pîine to 48.278 60.618 Carne și preparate de carne to. 5.539 7.577 Ulei to. 2.453 3.318 Unt — margarină to. 582 951 Lapte hl. 69.103 145.265 Brînzeturi 16. 697 1.018 Ouă mii buc. 5.166 12.918 Bere hl. 92.050 131.529 Recunoştinţă şi angajament PUTERNICUL ECOU AL HOTARIRII COMITETULUI EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PAR­TIDULUI COMUNIST ROMÂN CU PRIVIRE LA UNELE MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE VIAŢA ALE MEMBRILOR COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE. Mulţumesc din inimă partidului Sunt mamă a 12 copii şi imi exprim din adincul inimii recunoştinţa profundă faţă de prevederile Ho­­tăririi Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele îmbunătăţiri ale condiţiilor de viaţă ale mem­brilor cooperativelor agricole de producţie. Din cei 12 copii a căror mamă sunt­ 7 sunt sub 16 ani, deci vor beneficia din plin de prevederile noii hotăriri. Aceeaşi bucurie manifestă şi celelalte sute de co­­operatori şi cooperatoare din cooperativa agricolă din Şincai. Eu, ca şi celelalte femei din satul nostru, suntem­ bucuroase că pentru prima dată in istorie şi noi, cei care muncim timpul, vom beneficia de asistenţă me­dicală şi medicamente gratuite în caz de internare in spital şi de înlesniri pentru tratamente în staţiu­nile balneoclimaterice, de ajutoare pentru copii, de concediu plătit pentru sarcină şi lehuzie, lucru la care in trecut nici nu ne gîndeam, nici măcar nu le visam. După cum este şi firesc noi, toţi cooperatorii, vom răspunde grijii ce ne poartă partidul prin parti­ciparea activă la lucrul cîmpului, la sporirea produc­ţiei vegetale şi animale in cooperativa agricolă un­de muncim. Asigurăm conducerea partidului nostru pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu personal, că de acum înainte, vom munci şi mai bine, că ne vom creşte copiii în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de pămintul strămoşesc şi vom face totul pentru pros­peritatea statului românesc, a patriei noastre socia­liste. AURELIA VAIDA, țărancă cooperatoare din C.A.P Şincai, brigada Fînaţe Cinema MIERCURI, 5 MAI TG.-MUREŞ — Arta: Adio, Granada. Select: Zile reci. Pro­gresul: Bănuit e mortul. Tinere­tului: B’D’ intră în acţiune. U­­nirea: 40 de minute pină în zori. Muncitoresc: 100 de carabine. Flacăra: Călugăriţa şi comisarul SIGHIŞOARA — Lumina: Se­chestru de persoană. Tirnava: Sub semnul lui Monte Cristo. LUDUŞ — Flacăra, în ghearele invizibile ale doctorului Mabuse. IERNUT — Lumina: Salariul groazei. SARMAŞU — Popular: King Kong evadează. REGHIN — Patria: Călugăriţa din Monza Victoria: Magazinul de pe Strada Mare. TÎRNAVENT — Melodia: Călugăriţa din Monza. SOVATA — Doina: Călătorie în jurul cra­niului meu. SÎNGEORGIU DE­ ­ PĂDURE — Popular: Hiberna­tus. FÎNTÎNELE — Patria: Ca­reta verde. MIERCUREA NIR­A­­JULUI — Nirajul. Străinii. Teatru TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia română, ora 16: Iarmarocul piti­cului Clip. Televiziune 18,00 — Economie, ştiinţă, con­ducere. Sistemul naţional de in­formatică şi conducere; 18.20 — Aplauze pentru colegii noştri: 19,10 — Tragerea Pronoexpres; 19,20 1.001 de seri; 19.30 -Telpj'i'-'ril’il de seară; 20,00 -50 de ani în 50 de evocări; 20.25 — Moment poetic; 20,35 — „In această ţară, comuniştii..(V); 21,25 — Telecinemateca: Gropiţe (cu Shirley Temple, Frank Mor­gan — premieră); 22,55 — Tele­jurnalul de noapte. Radio Tg.-Mures JOI, 6 MAI In limba română : 2­6,30—7 . Emisiune pe teme agrare: Agri­cultura în plin proces de mo­dernizare (extinderea irigaţiilor, chimizarea). Muzică populară. 16,30—18. Cronica actualităţii. „Omagiu eroilor“, uvertură de Kozma Matei. Cadenţe ale cinci­nalului. Muzică uşoară. Emisiu­ne pentru femei. Gînduri la ani­versarea vîrstei de aur a parti­dului. Muzică. Vom munci mai mult şi mai bine Este greu să-mi aştern gindurile şi sentimentele pe care le-am încercat atunci cind am luat cunoş­tinţă de conţinutul recentei Hotăriri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Alături de alte măsuri lua­te de partid privind viaţa şi munca noastră a coope­ratorilor, printre care: acordarea de pensii de bă­­trîneţe, retribuirea muncii prin aplicarea acordului global, credite pe termen lung pentru producţie şi altele, noile măsuri dovedesc grija permanentă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale ţăranilor cooperatori şi ale familiilor lor. Deşi la anii mei aş avea tot dreptul să stau acasă deoarece dispun de pensie de bătrîneţe şi de lot în folosinţă, muncesc totuşi cu drag în coope­rativa agricolă. Şi nu intr-o muncă uşoară, ci în zoo­tehnie. Anul trecut am efectuat 617 norme conven­ţionale. Anul acesta, pentru a răsplăti prin fapte noile înlesniri de care beneficiem noi, cooperatorii, incepînd cu copiii cei mai mici, cu mamele lor şi cu noi bătrînii, voi căuta să realizez din nou acelaşi ru­mor de norme. Desigur, acestea fiind condiţionate şi de realizarea şi depăşirea producţiei. Şi voi reuşi. In primul trimestru ,■ in raport cu depăşirea produc­ţiei am beneficiat de un venit suplimentar de peste 600 de lei. Eu, ca şi consătenii mei, ne-am exprimat în una­nimitate recunoştinţa fierbinte faţă de partid şi ne angajăm să ne aducem din plin contribuţia la crea­rea bazei materiale, care să facă posibilă aplicarea cu maximum de eficienţă a noilor măsuri. La cei 68 de ani ai mei, sunt datorii să muncesc cu dragoste, alături de toţi cooperatorii din comună, pentru înflo­rirea unităţii noastre. IOAN ŞUTEU, țăran pensionar — C.A.P. Ungheni La Casa de cultură a sindicatelor Pentru membrii cercului turis­tic se va organiza miercuri, 5 mai, la ora 19 (în sala nr. 6), o seară tematică: „Rezervaţii na­turale şi locuri pitoreşti în ju­deţul Mureş". In cadrul studioului artistului amator, în aceeaşi zi, la ora 18 (în sala nr. 3), sub titlul „Cîn­­tare partidului", va avea loc o audiţie muzicală şi un recital de versuri. Joi, 6 mai, la ora 18, va avea loc o seară literară pe tema „Scriitorii mureşeni cînta patria şi partidul", la care membri ai cenaclurilor literare „Liviu Re­­breanu" şi „Aranka György" vor prezenta din lucrările lor premiate la concursul de crea­ţie organizat în cinstea semi­centenarului. Pentru elevii şcolilor profesio­nale din Tg.-Mureş se va orga­niza în aceeaşi zi, la ora 18, un concurs „Cine ştie răspunde" pe tema „România, ţară de e­­roi". Vor fi evocate figurile unor militanţi comunişti — pilde de abnegaţie în lupta pentru cau­za partidului, a poporului mun­citor. Sub titlul generic „Forţa evo­catoare a filmului" va avea loc vineri, la ora 18, o seară de fil­me documentare. Vor fi proiec­tate cele mai reuşite creaţii ale cinecluburilor Combinatului chi­mic Tirnăveni şi respectiv al Casei de cultură a sindicatelor: „In noaptea aceea şi zilele care au urmat", „Dramatica încleş­tare" şi „Nuntă la Lueriu". In sala de festivităţi a Grupu­lui şcolar de construcţii se va desfăşura sîmbătă, 8 mai, la ora 19, spectacolul literar-muzical­­coregrafic intitulat „Te-ai năs­cut din popor şi de la-nceput ai fost viitor". Spectacolul, or­ganizat in colaborare cu Comi­tetul municipal U.T.C., va fi sus­ţinut de tineri artişti amatori din licee, şcoli profesionale şi Casa de cultură a sindicatelor. Cu prilejul Zilei victoriei, pen­tru duminică (9 mai) s-a pregă­tit o întîlnire a pionierilor şi şcolarilor cu ofiţeri ai Forţelor Armate, la care discuţiile se vor purta în jurul temei „Ultima zi de război, prima zi de pace". Premieră la Teatrul de păpuşi Una dintre piesele mult aplau­­date de publicul spectator la „Săptămina teatrelor de păpuşi — Constanţa 1970" a fost :"Joaca" de Alexandra Davidescu. Scrisă pen­tru preşcolari şi şcolari mici, ea va fi prezentată în premieră de actorii secţiei române a Teatrului de pă­puşi din Tg.-Mureş în cadrul „Săptămînii festive" dedicate semi­centenarului partidului, vineri, 7 mai, la ora 16. TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT DACA IUBIŢI CAII... Dr. Roth, directorul unei her­ghelii, este asasinat; asupra lui se găseşte un microfilm, dova­dă a unei activităţi de spionaj în slujba unei ţări străine. Pină la urmă, poliţia — pe care o tot încurcă cercetările paralele în­treprinse de un tînăr care vrea să dovedească nevinovăţia doc­torului — descoperă adevărul şi „cei răi" îşi primesc pedeapsa. Scenariul e foarte prost con­struit, pentru că nu afli pină la urmă nici obiectivele vizate de spioni, nici sistemul lor de lu­cru, nici stadiul la care se aflau în momentul demascării, nici în folosul cui au întreprins această condamnabilă activitate. Cit pri­veşte acţiunea de cercetare şi descoperire a vinovaţilor, nu e nici ea urmărită şi analizată sis­tematic, aşa cum ar fi normal, poliţia din film venind cu solu­ţiile gata fabricate, pe nu ştim ce baze, şi rezolvînd totul cu o uşurinţă care ar trebui să-i fa­că invidioşi pe toţi veritabilii poliţişti din lume. In schimb, capătă pondere personajele se­cundare, care se învîrt de cato­­colo fără nici o treabă şi nici o noimă, ridicînd mereu noi sem-Cinema Progresul : BĂNUIT E MORTUL Producţie a studiourilor DEFA ne de întrebare, inclusiv in min­tea spectatorilor, care ajung să nu mai înţeleagă nimic. Pornind la lucru cu un ase­menea material de bază, tînă­­rul regizor Rainer Bär a încercat să-şi demonstreze măcar cali­tăţile de viitor O­rneast. Şi a iz­butit. A suplinit lipsurile grave ale scenariului cu o mare inven­tivitate in găsirea unor unghiuri de filmare insolite, cu un ecle­raj care creează atmosferă, cu momente de suspens şi „lovituri de teatru", convingîndu-ne de faptul că pe un scenariu de valoare ar putea realiza, pro­babil, o operă de excepţie. Nu­mai că — şi „Clanul sicilieni­lor” a probat-o convingător săp­­tămîna trecută — tensiunea reală a unui film poliţist nu se creează, şi interesul spectatori­lor nu se captează cu aseme­nea mijloace exterioare. Ele tre­buie să fie conţinute in însăşi trama povestirii. Aşa că, deo­camdată, singurul lucru pentru care merită văzut filmul (în afa­ra promisiunilor de viitor ale tinărului cineast) sunt caii. Caii hergheliei cu pricina, filmaţi şi cind trebuie şi cînd nu, dar tot­deauna superb, producîndu-ne o adevărată îneîntare. Deci, dacă iubiţi caii ... ZENG FODOR EXPOZIŢIE CU VINZARE Cooperaţia meşteşugărească a deschis în sala de expoziţii din piaţa 7 Noiembrie, o interesantă expoziţie cu vînzare. Aici poate fi găsită o gamă variată de produse de artizanat, artă populară, cusături alese, covoare orientale şi româneşti, împletituri din paie şi foi de porumb, decoraţiuni interioare, mic mobiler modern şi stil. Nou este şi faptul că din această expoziţie cumpărăturile mai voluminoase se transportă la cerere, in mod gratuit, la domiciliul cumpărătorului. Expoziţia este deschisă zilnic între orele 8—12,30 şi 17 20. Angajamentele devin fapte (Urmare din pag. 1) Majoritatea celor amintiţi de­ţin titlul de fruntaşi in întrece­rea socialistă de mulţi ani în şir. Ei se remarcă îndeosebi prin cantitatea şi calitatea ireproşa­bilă a muncii, prin reducerea consumurilor specifice de ma­terii prime şi materiale, prin a­­jutorarea tovarăşilor de muncă şi în special printr-o disciplină exemplară in orele de produc­ţie. Secretarul comitetului de par­tid Ignat Şonfălean, a ţinut să ne informeze că rezultatele ob­ţinute în cinstea măreţei ani­versări a semicentenarului par­tidului se datoresc în primul rind abnegaţiei şi hotărîrii cu care a muncit şi munceşte în­tregul colectiv, dorinţei fiecăruia de a se întrece pe el însuşi, de a da produse tot mai multe şi de calitate ireproşabilă. In­terlocutorul nostru nu a uitat să precizeze că succesele in pro­ducţie se datoresc şi condiţiilor bune de muncă asigurate prin grija partidului şi statului nos­tru, care au alocat însemnate In­vestiţii pentru construcţia şi u­­tilarea noii fabrici. Recent a început montarea unei noi benzi automate in atelierul II confecţii mănuşi, a cărui capa­citate de producţie va creşte cu 33 la sută în urma intrării în funcţiune a noii linii tehnolo­gice. Am prezentat doar citeva crimpeie din activitatea însufle­ţită a colectivului de muncă de la Fabrica de pielărie şi mâ­nuşi, care alături de întregul nostru popor nu precupeţeşte nimic pentru a participa pe măsura puterilor lui la vasta o­­peră de făurire a unei Românii socialiste prospere și înflori­toare. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Cu adîncă durere In suflet, In­­doliata familie anunţă încetarea din viaţă a scumpei noastre: so­ţie, mamă, soră, bunică, cumnată şi soacră. MOLDOVAN LESIAN ROZALIA înhumarea va avea Ioc m­ier­­curi 5 mai 1971, ora 17, la bise­rica ortodoxă de lemn. ­,~­ Premierele săptămînii viitoare ROMEO ŞI JULIETA — Cea mai recentă trans­punere cinematografică a capodoperei lui Shakes­peare, în viziunea lui Franco Zefirelli — regizor celebru, din a cărui creaţie am văzut deja „Femeia îndărătnică“. Un film care a dezlănţuit violente controverse în critica cinematografică şi a obţinut numeroase distincţii internaţionale de prestigiu. DOAR UN TELEFON — O comedie maghiară care satirizează anchiloza birocratică a unor in­stituţii, demagogia şi falsa principialitate, abu­zurile şi servilismul unor notabilităţi care favo­rizează nepotismul. GENOVEVA DE BRABANT — Ecranizarea celei mai celebre melodrame din istoria literaturii, cu foarte puţine din virtuţile, în schimb cu toate pă­catele genului. Tîrgul de primăvară Unitatile comerțului de stat VA OFERĂ PRODUSE IN SORTIMENT BOGAT, SORTIMENT DE SEZON UNELE PRODUSE CU REDUCERI DE PRET PINA LA 30 LA SUTA. Întreprinderea INDUSTRIALĂ LOCALA Luduş cu sediul în oraşul Luduş STR­AVRAM IANCU NR. 10 angajeaza — STRUNGAR CATEGORIILE II—VI. Condiţii de salarizare conform H.C.M 914/1968. Informaţii suplimentare la biroul personal, telefon 351, interior 20 Luduş I. R. I. M. Reghin STR. AXENTE SEVER NR. 6 angajează urgent _ SUDOR Informații suplimentare se pot primi la telefon nr. 166, 169.

Next