Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)

1971-06-01 / nr. 128

Plecarea la ream a delegaţiei de partid si guvernaerernare condusa de Maresul NICOLAE CEAUŞESCU Luni dimineaţa a părăsit Capita­la, îndreptîndu-se spre Pekin, dele­gaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat, întovă­răşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze va face o vizită oficială de prietenie in această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ma­nea Mănescu, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R , vi­cepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului muni­cipal­­ București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chi­neze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Mie Verdeţ, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Da­­lea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilîneţ, Ion Stănescu, Mihai Ma­­rinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene, Ngu­yen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Re­publica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de nume­roşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scan­dau ,,P.C.R. — P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dragoste şi stimă, urărilor de drum bun a­­dresate de oamenii muncii veniţi ,la aeroport. Pionieri şi tineri ro­mâni, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secreta­rului general al partidului, celor­lalţi conducători de partid şi de stat - -' (Agerpres) VAGOANELE AŞTEAPTA ÎN DEPOZIT. Unde sunt descărcătorii ? în unităţile de exploatare a lemnului, lunile mai şi iunie sunt perioade de vîrf pentru transpor­tul materialului spre depozite şi fabrici. în fiecare zi spre punctele de descărcare gravitează însem­nate cantităţi de lemn rotund şi despicat. De organizarea muncii, de operativitatea şi răspunderea cu care se mişcă lemnul în depo­zite depinde în mare măsură con­tinuitatea procesului de produc­ţie atit în parchete cît şi în fa­brici. Este deci normal ca cei căro­ra li s-a încredinţat conducerea trasporturilor forestiere şi a des­cărcării şi depozitării materialului să manifeste deosebită grijă faţă de felul cum este utilizat parcul de vagoane, în cît timp sînt ele eliberate de la lămpi, în depozitele C.P.L. Reghin, pe care le-am vizitat de două ori în ultima vreme, apar dese necon­­cordanţe între ceea ce se aduce din pădure şi ce preia şi în cît timp preia fabrica masa lemnoa­să. Astfel, în perioada 1-14 mai în depozitul C.P.L. rămîneau ne­descărcate 40 de vagoane cu buşteni. Doisprezece frînari şi me­canici care răspund de compune­rea trenului forestier pierdeau cite o cursă, sau aşteptau la rămpi 4-5 ore pe zi. în ultima parte a lunii mai rămîneau nedescărcate 15-30 vagoane C.F.F. Factorii de răspundere cu care am stat de vorbă, în unităţi şi la C.E.I.L., mi au argumentat că se lucrează la modernizarea depozi­telor, că s-au creat, din această cauză gîtuiri. Acestea sunt unele din cauzele obiective care pot fi luate în seamă. Pe lîngă ele sînt însă și cauze subiective. De pildă, mi s-a argumentat că C.P.L. nu are descărcători, că fondul scriptic este limitat, că U.E.L. s-a înțeles cu C.P.L. să-l păsuiască pe această perioadă, că s-a căzut de acord să se tri­mită la pădure vagoane de rezer­vă etc. Este bine că între unităţi exis­tă relaţii economice strînse, o colaborare rodnică. Nu putem însă accepta ca o mare parte din vagoane să rămînă nedescăr­cate. C.P.L poate realiza o pro­ductivitate in prelucrare, în ca­drul U­­.L. apar însă pierderi mult mai mari. Aşa cum afirmam, zilnic 10-15 oameni pierd timpul în de­pozit aşteptînd descărcarea va­goanelor, alţi 20 muncitori fores­tieri aşteaptă trenul la lămpi timp de 3-4 ore zilnic, cu buştenii pre­gătiţi pentru încărcare. Personalul C.F.F. reclamă faptul că pleacă la ivirea zorilor în pă­dure şi se întoarce noaptea, iar în depozite vagoanele nu sunt descărcate in timpul normat. S-a promis că situaţia va fi evitată dar în realitate s-au realizat puţine lucruri. Numai cu vorbe nu se pot descărca vagoanele Este deci necesar să se găsească grabnic calea de înţelegere pen­tru descărcarea operativă a va­goanelor C.F.F. Este în interesul atît al complexului cît şi al uni­tăţii de exploatare, ca procesul de transport să se desfăşoare ritmic, fără perturbaţii care pot influenţa negativ, atît activitatea în parchete, cît şi pe cea din fabrică. Mijloacele de transport descărcîndu-se în timpul normat, se asigură un rulaj superior par­cului C.F.F. şi un spor important la productivitatea muncii persona­lului de pe trenurile forestiere şi din depozite. Desigur, în rezolva­rea pînă la capăt a problemei un cuvint de spus au şi serviciile de specialitate din C.E.I.L. Mureş. Este vorba în fond şi de depozi­tarea şi conservarea în bune con­diţii a buştenilor şi lemnului des­picat. GH. BARBULESCU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! TEJUIJIKOSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In cămările forestiere au rămas multe goluri • ALIMENTARELE DIN PĂDURE SUNT NECORESPUNZATOR A­­LIMENTATE • OMUL SFINŢEŞTE LOCUL • SOCOTEALA DE A­­CASA ŞI CEA DIN TIRG Tovarăşul Alexandru Marcu, şeful serviciului comercial în sec­torul alimentar al IJECOOP Tg.-Mureş ne declară că apro­vizionarea muncitorilor foresti­eri stă în centrul atenţiei coo­peraţiei de consum. Pentru o cît mai bună aprovizionare, în ultimul timp au fos luate o se­rie de măsuri, printre care: construirea unei brutării, cu o capacitate de 2.000 kg pîine la zi la Eremitu, lărgirea bru­tăriei de la Iod, procurarea unor cantităţi de produse, şi în primul rind conserve, peste repartiţii etc. In scopul apro­vizionării forestierilor din sec­torul Bistra-Mureşului cu pîine proaspătă, în cantităţi sufici­ente, s-a dispus ca unităţile de desfacere din acest sector să primească pîine de la Fa­brica de pîine din Reghin. Tot aici, în vederea ușurării apro­vizionării muncitorilor de la gurile de exploatare, s-au luat măsuri de deschidere a unei gestiuni la Cofu-Donca. Interlocutorul ne-a relatat, de asemenea, că aproviziona­rea magazinelor de desfacere pentru forestieri se face cu pri­oritate şi că în depozite există cantităţi suficiente de făină al­bă făină de mălai, ulei, slă­nină afumată, slănină sărată, conserve din carne, conserve de legume, brînzeturi şi alte produse. Greutăţi există în a­­provizionarea cu untură, deoa­rece Industria cărnii din Tg.­­Mureş nu onorează comenzile, nu livrează cantităţile ce-i sunt repartizate cooperaţiei de con­sum. Pe trimestrul I, de exem­plu, a rămas datoare cu 30 to­ne untură, la care în luna aprilie s-au mai adăugat încă 13 tone. Dar să vedem care este situ­aţia la faţa locului. Intrăm la magazinul de desfacere de la Isticeu, gestionar Ştefan Pre­­cup. Ca de obicei, sunt mulţi cumpărători. În general, ei sunt mulţumiţi de felul cum este aprovizionat magazinul. Zilnic, aici se primesc 400-600 kg de pîine proaspătă, există mari cantităţi de făină albă, făină de porumb, orez, zahăr, paste făinoase, slănină afuma­tă şi slănină sărată, mezeluri, conserve, ceapă verde, ridichi de lună şi alte produse solici­tate de cumpărători. Există şi brînză, dar oamenii ar vrea acum, cu ceapă verde, caş de oaie. Acesta însă fără nici o jus­tificare, lipseşte. Se solicită şi paie din ficat care, de aseme­nea constituie o raritate. De două săptămîni nu se găseşte nici baia de ardei. Lăsînd completarea golurilor in seama cooperaţiei de con­sum, ne continuăm drumul şi oprim la magazinul de desfa­cere de la „Floreşti“, gestionar Florea Fărcaş. De aici însă ieşim cum am intrat, cu „sacul gol, deoarece nu găsim ce să cumpărăm. N-au găsit nici forestierii, deoarece de două zile n-a mai fost pîine. (Noi am fost vineri, pîinea s-a terminat miercuri). Lipseau din maga­zin şi preparate din carne, în afară de costiţă afumată şi slănină afumată, nu ni s-a putut oferi nimic. Aşa că, cei care lucrează în acest sector, pentru a se aproviziona cu pîine, salam, slănină sărată, ceapă verde, ridichi sau alte produse de necesitate zilnică, au fost obligaţi să facă un drum lung pînă la Isticeu sau P. POPSOR (Continuare în pag. a 3-a) u, in adunările generale ale ţăranilor cooperatori Angajamente colective pentru sporirea producţiei, ca răspuns grijii pe care partidul le-o poartă In fiecare zi, la sediul Uniu­­tea de suprafaţă, extinderea lui că prin dezvoltarea unor nii judeţene Mureşi a coope­rativelor agricole sosesc noi şi noi veşti, date despre desfă­şurarea adunărilor generale ale membrilor cooperatori, despre satisfacţia şi recunoş­tinţa cu care au primit ţăranii cooperatori recentele măsuri adoptate­­de partid şi de stat pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale ţă­rănimii. In zecile de adunări gene­rale care au loc pînă în prezent, fiecare din vorbitori a subliniat importanţa deo­sebită a Hotărîrii adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. pentru ridicarea conti­nuă a nivelului de trai al ţă­rănimii. In cuvinte simple, iz­­vorîte din inimă, ţăranii co­operatori îşi fac simţite calda recunoştinţă faţă de partid, a­­probă politica profund ştiinţi­fică a partidului nostru de dezvoltare a agriculturii, de înălţare a satelor pe o nouă treaptă de civilizaţie şi bună­stare. Pretutindeni, la Apold, Gurghiu, Aţîntiş, Chirileu, Lu­duş, Pogăceaua, Rîpa de Jos, Cheţani, adunările generale au hotărît să răspundă grijii ce le se poartă partiduri prin sporirea producţiei la unita­sectoarelor de producţie, asi­­gurînd o mai bună utilizare a resurselor umane şi materiale din fiecare unitate coopera­tistă. Conştienţi de eforturile ma­teriale pe care le face statul pentru introducerea gratuităţii de tratamente, concedii şi aju­toare de boală, alocaţii pentru copii, reduceri la cheltuielile pentru tratamente în staţiu­nile balneoclimaterice, ţăranii muncitori hotărăsc mărirea contribuţiei la Casa de pensii a C.A.P. de la 3,5 la sută la 7 la sută din valoarea produc­ţiei globale. în acelaşi timp, adunările au găsit şi stabilesc căi pentru ca mărirea contri­buţiei la Casa de pensii să nu diminueze valoarea retri­buţiei muncii. In telegrama adresată C.C. al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adunarea generală a ţăranilor coopera­tori din Bogata se angajează să muncească în aşa fel încît contribuţia la fondurile Casei de pensii să fie acoperită din veniturile realizate prin depă­şirea producţiilor prevăzute. Adunarea generală a ţăra­nilor cooperatori din Gurghiu raportează conducerii partida­activităţi industriale cum ar fi atelier pentru construirea de porţi forjate, reparaţii de utilaje, atelier pentru fabri­carea de lăzi, cozi de unelte şi altele, să mărească venitul bănesc cu peste 1.200.000 de lei. Ele reprezintă surse noi pentru sporirea veniturilor bă­neşti prin utilizarea mai bună a resurselor materiale şi u­­mane. Cooperativele agricole din Cheţani şi Luduş au ho­tărît să realizeze prin coope­rare o cărămidărie şi o ba­lastieră. La Ripa de Jos s-a propus înfiinţarea unei cojo­carii şi a unui darac de lină. Prin hotărîrile aduse, adu­nările generale ale ţăranilor cooperatori exprimă angaja­mentul colectiv al celor ce lu­crează pe ogoare de a munci în aşa fel încît să sporească rodnicia ogoarelor, să se asi­gure realizarea şi depăşirea planurilor de producţie. Parti­ciparea masivă la lucru­­ membrilor cooperatori — spu­nea Andrei Fredel din Apold — exprimă hotărirea lor fer­mă de a asigura plantelor condiţii optime de dezvoltare, cale sigură pentru realizarea unor recolte bogate. V. OLTEAN­U Pagina a II-a Dwwtwcji' SPORTIVA I Timpul probabil pentru săptămîna în curs Avind in vedere condiţiile atmosferice actuale privite mai ales prin prisma umidităţii aerului şi solului, cît şi a circulaţiei aeriene, se apreciază că vremea râmîne instabilă, cu în­­norări pronunţate dupâ-amiaza cind vor că­dea averse de ploaie insotite de descărcări electrice. Cantitativ, precipitaţiile vor fi mai reduse iar teritorial mai restrînse. Temperatura aerului, mai coborîta in prime­le zile, va creşte ulterior oscilind intre limitele corespunzătoare perioadei la care ne referim. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tirgu-Mureş Grad sporit de confort la campingul din Tg.-Mureş La campingul din Tg.-Mureş, situat pe malul Mureşului, în ve­cinătatea ştrandului, s-au efectu­at importante lucrări pentru spo­rirea gradului de confort. El are o capacitate pentru 140 de per­soane. Din cele 60 căsuţe, 10 au fost transformate, asigurîndu-se cite două camere pentru familişti. In toate căsuţele este introdus curentul electric, apa caldă şi re­ce, funcţionează duşuri etc. S-au amenajat şi locurile pentru par­carea autoturismelor, precum şi cele destinate corturilor. Un bu­fet, care funcţionează in incinta campingului, asigură zilnic meni­uri variate, preparate calde şi reci, specialităţi la grătar şi bău­turi alese. în cursul acestei luni, peste 1.500 de turişti au beneficiat de serviciile acestui camping, din care mulţi veniţi din Anglia, Fran­ţa, Austria, R.F. a Germaniei, Un­garia etc. Începînd de la 20 iunie, aici vor fi găzduiţi din două în două zile numeroşi turişti din Cehoslovacia. ADALBERT RIES pensionar 1­IUNI Primăvara domneşte pretutindeni în deplina ei măreţie, în strai de gingaşe culori şi de parfum. Oriunde-ţi în­torci privirea — flori, minunate flori. O veri­tabilă simfonie de cu­lori şi de miresme. Şi printre ele — fiori mai gingaşe şi mai minu­nate zburdă-n soarele atît de darnic în acest an şi-i înalţă un imn de slavă — copiii. S-au scris multe des­pre copii, dar veşnic se va mai scrie, căci ei sînt bucuria adevărată a­­noastră, florile care ne înfrumuseţează via­ţa. „Fie ca veşnic să fie soare, Fie ca veşnic să fiu eu!" Pentru ca florile să existe ce trebuie soare, grija unei mîini price­pute. Iar celor mai mi­nunate dintre flori — copiilor — le trebuie mamă, căci ea le este soarele, fericirea, via­ţa. lată ce ginduri mi-au trezit versurile de mai sus. Dar mi-au mai a­­mintit ceva: că noi, cu fiecare prilej, încă din fragedă copilărie învă­ţăm pe copii să-şi iu­bească mama. Dar oa­re am făcut totul, — deşi pare paradoxală o asemenea necesitate! — pentru a le învăţa pe mame să-şi iubeas­că copiii? Ii învăţăm pe copii să-şi iubească patria, prima lor mamă şi, ală­turi de ea, propria ma­mă. Şi ei le iubesc pe amîndouă cu toată pu­terea şi puritatea su­fletului lor. Şi prima dintre ele, mama-pa­­trie, zi de zi le dă mai mult, se străduieşte să le înfrumuseţeze viaţa, copilăria. Şi cu aceeaşi dra­goste grijulie trebuie să-l înconjoare pe co­pil propria mamă, care pentru el întruchipea­ză idealul frumuseţii, bunătăţii, hărniciei, pe care el o investeşte cu puteri miraculoase. Nici firele albe ce i se aş­tern în păr de la an la an, nici ridurile ce-i năpădesc cu vremea chipul, nici mîiniile bă­tătorite de muncă — nimic, nimic în lume nu e în stare să-i sca­dă farmecul în ochii lui de copt. Şi aşa, mînă-n mină, cele două mame — patria şi propria mamă — ţes într-o armonie deplină zestrea lui su­fletească, îl învaţă să fie liniştit, curajos, demn, harnic, să ia pieptiş cărările vieţii şi să urce sus, tot mai sus! Nimic să nu ni se pară greu pentru a le deschide copiilor noş­tri poarta spre un vii­tor tot mai fericit, căci fericirea lor este ferici­rea noastră a tuturor, succesele lor — che­zăşia succeselor de mîine ale patriei şi po­porului nostru. MARIA ŞUTEU Fie ca veşnic să fie mama. i*r Mărturii în dire­ cn ţara noastră, grija pentru o­­crotirea copilului constituie o im­portantă problemă de stat. Dova­dă sunt măsurile ce se iau de către partidul şi statul nostru cu scopul de a asigura tinerei ge­neraţii condiţii de viaţă şi de dezvoltare mereu mai bune. Iată cîteva cifre edificatoare: • Faţă de 8 creşe cu 290 de locuri, existente în judeţul nos­tru în anul 1966 în mediul ur­ban, în 1970 funcţionau 15 ase­menea unităţi cu 741 de locuri, reprezentînd o creştere de 255 la sută. • în anii 1970—1971, numărul copiilor cuprinşi în cele 355 uni­tăţi preşcolare ajunge la 17.659 (3­6 ani), care sunt îndrumaţi de 714 educatoare. Potrivit planului pe această perioadă, reţeaua de grădiniţe se compune din 38 gră­diniţe cu orar redus, în mediul urban; 275 grădiniţe săteşti din care 13 cu orar redus şi 262 cu orar sezonier; 21 grădiniţe cu că­mine ale consiliilor populare şi 21 grădiniţe cu cămine aparţinind instituţiilor şi întreprinderilor.­­ Prevederile planului cinci­nal 1971—1975 marchează o dez­voltare considerabilă a institu­ţiilor de ocrotire a copilului. 0 în următorii ani se vor con­strui pe cuprinsul judeţului, din fondurile alocate de stat, noi creşe şi grădiniţe la Tg.-Mureş, Reghin, Tîrnăveni, Sighişoara, Luduş.­­ în curînd, la Tirgu-Mureş, în strada Lungă, urmează să se dea în folosinţă o creşă desti­nată copiilor salariaţilor de la „Prodcomplex“. D In cadrul grădiniţelor din localităţile cu populaţie mai nu­meroasă din rîndul naţionalităţi­lor conlocuitoare, funcţionează şi secţii cu limba de predare ma­ghiară şi germană.­­ La apărarea sănătăţii co­piilor veghează şi cele 24 dispen­sare de pediatrie şcolare şi 7 staţionare de copii încadrate cu personal medical de înaltă cali­ficare. Faţă de anul 1966, numă­rul paturilor pentru nou născuţi a crescut cu 105,83 la sută, iar al paturilor de pediatrie cu 38,97 la sută.­­ Un ajutor de seamă din partea statului în creşterea co­­piilor reprezintă alocaţia de stat. Recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu pri­vire la unele măsuri de îmbună­tăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agrico­le de producţie prevede acorda­rea de ajutoare în acest sens şi ţăranilor cooperatori. Astfel, fa­miliilor de cooperatori din care cel puţin unul din soţi lucrează în cooperativa agricolă de pro­ducţie, li se acordă, începînd de la data de 1 ianuarie 1972, un ajutor lunar de 50 lei, pentru fie­care copil în vîrstă de pînă la 16 ani împliniţi.

Next