Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)

1971-06-01 / nr. 128

Concurs de desene pe esíelt In cinstea Conferinţei municipale a Organizaţiei pionierilor şi a Zilei de 1 iunie, duminică s-a desfăşurat la Tîrgu-Mureş a doua ediţie a concursului de desene pe asfalt, organizat de Consiliul municipal al Organizaţiei pionierilor la care au participat peste 280 de pionieri şi şcolari din clasele II—IV, din toate şcolile oraşului şi satele aparţinătoare precum şi membrii cercului de artă plastică de la Casa pionierilor din municipiu. Acţiunea a reuşit să mobilizeze un mare număr de spectatori in Piaţa Trandafirilor unde s-a desfăşurat concursul. Timp de patru ore aici a avut loc un adevărat spectacol caracterizat de o mare animaţie. 67 de copii au primit premii şi un număr de peste 200 de ba­loane oferite de O.C.L. Produse industriale şi O.C.L. Alimentara. Temeie abordate de copii în desene au dovedit marea lor fan­tezie şi cunoaşterea vieţii. Desenele au fost inspirate din lumea co­piilor, din basme, din activităţile vacanţei, ele au ilustrat viaţa nouă citadină, noile construcţii, cucerirea cosmosului etc. La a doua sa ediţie, concursul de desene pe asfalt s-a dovedit deosebit de antrenant și fără îndoială el va deveni o tradiție pen­tru municipiul nostru. Calitatea de secretar al comitetului de primar at şi Comuna Sînpaul are 5 sate în care locuiesc peste 4.200 de locui­tori. In această localitate există două cooperative agricole de pro­ducţie, instituţii de învăţămînt şi de cultură etc. în alţi termeni spus, în Sînpaul, ca de altfel şi în alte localităţi apar şi există zilnic un larg şi bogat univers de probleme, care trebuie cunoscute, analizate şi rezolvate. Fireşte, orice proble­mă, fie ea de natură economică, socială sau culturală, stă în aten­ţia comitetului comunal de partid şi a consiliului popular. In Sînpaul, funcţia de secretar al comitetului de partid şi primar al comunei o deţine tovarăşul Ioan Popa. Aceste două funcţii le are din ianuarie. — Cîţiva ani înainte de a cu­mula şi funcţia de primar aţi fost secretar al comitetului comunal de partid. In dubla funcţie pe care o aveţi acum, rezolvarea diverselor probleme indiferent de ce natură ar fi ele, are loc în condiţii mai bune sau nu? — Evident, în condiţii mult mai bune. De ce? Pentru că se pot evi­ta o serie de paralelisme în activi­tatea celor două organe comunale — comitetul de partid şi consiliul popular, îmi aduc aminte că o pro­blemă sau alta făcea obiectul dis­cuţiei şi analizai atât în şedinţele comitetului de partid, ca şi în cele ale consiliului popular De aseme­nea, planurile de muncă cuprin­­deau aproape aceleaşi măsuri, aceleaşi obiective. Cu toate că lu­crurile se petreceau astfel, o serie de probleme se rezolvau cu întîr­ziere, altele nu pe deplin. Apoi, nu o dată, se ivea următorul aspect în activitatea economică şi social­­culturală de pe plan local: într-o problemă sau alta, cînd trebuia să se întreprindă o acţiune, să se dea curs unei propuneri sau cereri ve­nite din partea unor cetăţeni, co­mitetul executiv trebuia să se con­sulte cu comitetul de partid, să-i ceară părerea, şi invers. In felul acesta se pierdea timp, se tără­găna rezolvarea unor lucruri, chiar şi simple. Funcţiile pe care le cu­mulez de aproape o jumătate de an mi-au dat şi-mi dau posibilita­tea să asigur evitarea paralelismu­lui în muncă, să rezolv operativ problemele locale. — Referiţi-vă la cîteva aspecte concrete. — în comună există două co­operative agricole de producţie — una la Sînpaul şi cealaltă la Chi­­rileu. S-a constatat că în anii pre­cedenţi, în sectoarele zootehnice, şi mai ales în C.A.P. din Chirileu, organizarea muncii nu era în ra­port cu cerinţele din planurile de producţie stabilite Se impuneau deci măsuri şi acţiuni care să ducă la înlăturarea deficienţelor. Plena­ra comitetului comunal de partid, de la începutul anului, a dezbătut şi adoptat măsurile cu privire la îmbunătăţirea organizării muncii în sectoarele zootehnice ale celor două unităţi agricole. In primul rînd, comitetul de partid a urmărit şi urmăreşte prin măsurile ce le-a stabilit, cum este asigurată baza furajeră, cînd şi la ce nivel cau­ta- comunei tiv se recoltează şi se depozitează furajele, darea la timp în funcţiu­ne a construcţiilor zootehnice, cu ce simţ de răspundere muncesc oamenii din sectorul amintit. Dacă dezvoltarea sectorului zootehnic şi organizarea muncii în acest dome­niu au constituit subiecte de ana­liză ale comitetului comunal de partid, modul în care s-au desfă­şurat şi se desfăşoară lucrările a­­gricole din această primăvară au figurat nu de mult pe ordinea de zi a unei sesiuni a consiliului popular. In orice acţiune întreprin­să, căutăm să îmbinăm armonios activitatea comitetului de partid cu cea a consiliului popular, să ridi­căm in permanenţă rolul conducă­tor al organizaţiilor de partid în ansamblul activităţii ce se desfă­şoară în comună. — Calitatea de secretar al co­mitetului comunal de partid şi de primar vă îngăduie, desigur, să aveţi o permanentă legătură cu marea majoritate a cetăţenilor. A­­cest lucru condiţionează rezolvarea mai operativă a propunerilor, re­­clamaţiilor şi sesizărilor venite din partea lor? — Da. Şi pe mai multe căi. in primul rînd, prin legătura perma­nentă pe care o am cu membri și nemembri de partid, cînd este vorba de anumite propuneri, iar în al doilea rînd, orice cetățean are acces la secretarul comitetului de partid, deci și la primar, pentru a reclama ori sesiza o stare de lu­cru, pentru a rezolva o cerere. Din aceste întîlniri permanente, pot desprinde o serie de aspecte pri­vind modul cum merg treburile in­tr-un loc sau altul şi, în final se pot lua măsuri care să ducă la îmbunătăţirea activităţii politice, gospodăreşti şi social-culturale. — Cum aplicaţi în practică prin­cipiile muncii şi conducerii colecti­ve în funcţia pe care o aveţi? — Aplicarea principiului muncii şi conducerii colective are o mare însemnătate politică. Acesta este impus de faptul că, comitetul co­munal de partid şi consiliul popu­lar au în ansamblu sarcini comune pe tărâm politic, economic şi social­­cultural. Calitatea pe care o ci mă obligă să optez permanent ca fiecare membru al comitetului de partid, deputaţii, cu un cuvînt oa­menii care fac parte din organele de partid şi de stat comunale să militeze permanent pentru îndepli­nirea sarcinilor în toate domeniile de activitate: să dezvolte spiritul de iniţiativă al cetăţenilor, să fie receptivi la propunerile şi suges­tiile lor, să fie exigenţi cu ei în­şişi şi să nu tolereze abateri de la legile statului, să lucreze colectiv, dar şi să răspundă personal de anumite probleme. C. CROSTORU partid Preţurile de contractare intră în vigoare la data de 1 iunie 1971 ora zero. Preţul cu amănuntul plafon la varză albă intră în vigoare la data de 3 iunie 1971, ora zero, iar la restul produselor la data de 2 iunie 1971, ora zero. Cu data de 2 iunie 1971 se abrogă preţul cu amănuntul plafon la castraveţi de seră şi ardei graşi de seră — decizia nr. 259/1971; vinete de­ seră — decizia nr. 218/1971; roşii de seră — decizia nr. 271/1971. De asemenea, la data de 2 iunie 1971, se abrogă preţul de contractare respectiv cu amănuntul plafon la toate produsele din recolta anului 1970, cu excepția cartofilor de toamnă. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEJULUI MURES COMUNICĂ PRETURILE DE CONTRACTARE SI CU AMĂ­NUNTUL PLAFON STABILITE LA UNELE LEGUME SI FRUCTE PRIN DECIZIA NR. 295/1971, ASTFEL: Denumirea produsului Unit de Calitatea Extra- Ardei graşi, din mutaţii amănuntul kg 15,50 12 9,05 Castraveţi de salată, din mutaţii amănuntul kg 5,05 3,95 3,10 Cartofi timpurii şi de vară, din mutaţii amănuntul kg— 3,60 2,80 Mazăre verde păstăi, din mutaţii amănuntul kg— 2,30— Roşii de seră şi solarii amănuntul kg 9,808 6,20 Varză albă, din mutaţii amănuntul kg 3,40 2,70 2,05 Vinete din mutaţii Gunoare cu 4 frunze amănuntul kg 15 11,30 9,20 2,40 protectoare contract kg— 3 amănuntul kg— 4,45 3,60 Cireşe pietroase, so­iurile Boamba de Cotnari şi Germers­dorf din mutaţii amănuntul kg— 5,50 4,25 Cireşe pietroase, alte 3,90 soiuri, din mutații Cireşe soiuri ned­e­amănuntul kg 6,355 4,25 3,35 troase, din mutații amănuntul kg 5,35 Serbarea abecedarului In pragul tradiţionalei săr­bători a „Zilei internaţio­nale a copilului", şcolarii clasei l-a A de la Liceul „Unirea" din Tg.-Mureş, au organizat o reuşită serbare. Sîmbătă după amiază, sub conducerea dirigintei Ileana Căliman, copiii, reprezen­tând literele alfabetului, au prezentat în faţa cadrelor didactice şi părinţilor un fru­mos program. Cu acest pri­lej s-a organizat o interesan­tă expoziţie cu cele mai re­prezentative desene şi lu­crări practice făurite de gin­gaşele mâini ale copiilor, sub atenta îndrumare a cadrelor didactice. Un întreg univers au înmănunchiat lucrările practice, desenele, caietele de scris. De la broscuţe şi iepuraşi pînă la navele cos­mice, totul a fost lucrat cu grijă. Din poezii, din exuberanţa cu care fiecare a recitat, s-a degajat bucuria copiilor de a fi învăţat alfabetul şi stăruinţa învăţătorilor pentru a-i face să înţeleagă tai­nele cărţii. De vorbă cu scriitorul Romulus Guga, distins cu premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză pe anul 1970, pentru romanul .,Nebunul și floarea“ 99 Relatam într-unul din m­umerele recente ale ziarului nostru știrea cu privire la decernarea premiilor li­terare ale Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România pe anul 1970. Aveam bucuria să con­semnăm că doi scriitori mure­şeni, este vorba de Romulus Guga şi Sütő András, obţineau înalte distincţii pentru cărţile lor. Cu ctît mai mult ne bucură acest succes cu cît, într-o competiţie de mare severitate, în faţa unui juriu format din cele mai proeminente persona­lităţi ale literaturii româneşti, pre­zidat de acad. Al. Philippide, scrii­torul tîrgu mureşean Romulus Guga, cu romanul său „Nebunul şi floa­rea", a reuşit să obţină premiul de proză al ţării împreună cu colegul său clujean Augustin Buzura. Am relatat intr-un număr recent al ziarului impresiile scriitorului Sütő András cu prilejul obţine­rii acestui premiu. Cum Romu­lus Guga s-a întors recent dintr-o călătorie, avem plăcerea de a con­semna azi o convorbire cu el şi a publica fotografii de la festivitatea memorabilă din 27 aprilie 1971, cînd s-au decernat premiile. — Deşi a trecut o lună de la fes­tivitate, o să vă rog să primiţi feli­citările mele şi să-mi împărtăşiţi ce a însemnat pentru dumnea­voastră obţinerea acestui premiu? — Vă mulţumesc pentru felici­tări şi înainte de a răspunde la în­­trebarea propriu-zisă aş dori să amintesc că bucuria mea cred că este şi a colectivului de redacţie al ziarului „Steaua roşie" care, a­­cum mai bine de trei ani, a publi­cat primul fragment apărut în pre­sa românească din acest roman al meu. De aceea regret că a doua zi după obţinerea premiului nu am putut să acord un interviu ziarului nostru, dar vă rog să mă credeţi că sentimentele mele sunt la ace­eaşi temperatură înaltă şi felicită­rile pe care mi le-aţi adresat le-aş înapoia dumneavoastră şi condu­cerii ziarului pentru pionieratul în­ceput acum trei ani. Şi acum să răspund la întreba­re. In primul rînd am avut un sen­timent de stupefacţie citind în di­mineaţa zilei de 27 aprilie, in timp ce lucram la apariţia revistei „Va­tra", în „Scînteia", comunicatul cu privire la premii. Prima reacţie a fost să mă aşez pe o bancă în Ciş­­migiu, apoi am mers pe Calea Vic­toriei, am cumpărat flori şi, potrivit invitaţiei făcute acum doi ani, la Congresul Scriitorilor, de acad. Geo Bogza, şi adresat scriitorilor, le-am depus la statuia lui Emines­­cu din faţa Ateneului. Şi aceasta pentru că în clipa aceea m-am sim­ţit pentru prima dată scriitor, du­pă foarte mulţi ani de activitate, aproape 13, şi doream să aduc omagiu celui mai scump cuvînt din cele care ne străbat sufletul. In orele acelea de dimineaţă trebuie să vă spun că am fost copleşit de emoţie pentru că eram departe de casă, de Tîrgu-Mureş şi de toţi prietenii, colaboratorii, cunoscuţii şi conducătorii noştri şi mă sim­ţeam singur în Bucureşti. Apoi a urmat restul, iar la ora 12 cînd mi s-a înmînat înalta distincţie şi au răsunat aplauzele am avut evident senzaţia că e păcat că oamenii îmbâtrînesc. Dar toate acestea sunt efuziuni lirice şi o nouă etapă înseamnă de fapt continuarea unui drum, acela de scriitor comunist, slujitor al Ro­mâniei socialiste. Iar acest premiu nu mi s-a acordat numai mie ci culturii mureşene şi ei înseamnă recunoaşterea valorilor personalită­ţilor care trăiesc şi creează aici. Şi cum „Vatra" urma să apară peste cîteva zile, acel sentiment de bâtrîneţe de care vorbeam s-a pre­schimbat în unul de copilărie în care simţeam şi mai mult că ţara şi partidul ne-au acordat o încredere pentru care noi nu vom precupeţi nimic din darurile ce le-a sădit în trupurile şi în sufletele noastre a­­cest pâmînt şi acest timp. — Ne-am bucurat pentru apari­ţia noii serii a revistei „Vatra" şi am citit-o cu interes şi plăcere, iar atenţia noastră se îndreaptă acum către planurile dv. de viitor pe care am vrea să le cunoaştem. — Lunile care vin vor aduce în librării o nouă ediţie, de data a­­ceasta cu banderolă de premiu al ţării, romanul meu „Nebunul şi floarea", a cărei primă ediţie a fost epuizată. La scurt timp va apare noul meu roman editat de Editura Cartea Românească din Bucureşti şi care se numeşte „Recviem", roman diin care promit, conform tradiţiei, să public înainte de apariţie un frag­ment în ziarul dumneavoastră. Apoi vor apare două cărţi, mai exact romanul „Nebunul şi floarea* în limba maghiară, în traducerea prozatorului maghiar Szekernyés László, la Editura Dacia, precum şi traducerea mea pe care am făcut-o prietenului şi colegului meu Sütő András la romanul său „Un lea­găn roşu pe cer", titlul versiunii româneşti care de altfel, de pe a­­cum circulă cu acest nume pe lista cărţilor premiate. Şi, desigur, mai presus de toate, editarea revistei „Vatra" care, spre bucuria noastră, a cunoscut un mare interes de public, solicitările făcute revistei pentru numere fiind foarte mari. De citeva zile am scos de sub tipar numărul doi al re­vistei. — Vă mulţumim pentru relatare şi vă dorim noi succese în activi­tatea scriitoricească şi la condu­cerea revistei. Aşteptăm cu interes fragmentul din romanul „Recviem* promis pentru publicare în ziarul „Steaua roşie". Convorbire consemnată de OLGA APOSTOL ASPECTE DE LA FESTIVITATEA DE DECERNARE A PREMIILOR UNIU­NII SCRIITORILOR De la dreapta la stingă: acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, acad. Alexandru Philip­pide, Gheorghe Astaloş, laureat al Premiului de dramaturgie, Romu­lus Guga, Alexandru Ivasiuc, Laurenţiu Fulga, vicepreşedinte al Uniu­nii Scriitorilor din Republica Socialistă România, Ştefan Augustin Doinaş, Ov. S. Crohmălniceanu; rîndul doi (de la dreapta la stingă) Beke György, laureat pentru traducere in limba maghiară a litera­turii române, Eugen Jebeleanu, Fănuş Neagu, Vasile Nicolescu, dis­tins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri, Nicolae Breban. Scriitorul Eugen Jebeleanu, cu proaspătul laureat al Premiului Uniu­nii Scriitorilor, tîrgumureşeanul Romulus Guga. Cei doi laureaţi ai Premiului pentru proză: scriitorul clujean Augus­tin Buzura (in centru), Romulus Guga (dreapta), împreună cu Nicolae Breban, redactorul șef al revistei România Literară. • ••••••»«»«•tvitMittsteesei În cămările forestiere (Urmare din pag. 1) la alte unităţi. Deci, după cum se vede, ca şi in alte domenii de activitate, şi în comerţ omul sfinţeşte locul. Negăsind în magazinul de la Floreşti produsele pe care le caută consumatorii, noi ne­am îndreptat spre­ alte maga­zine, încercîndu-ne norocul. Şi oprim la Fîncel. Tot vineri. Aici am găsit ... un lacăt mare pe uşă. Dacă ne opream cu o zi înainte aveam acelaşi ghinion. Nu de alta, dar în zilele de joi magazinul este închis, ges­tionarul deplasîndu-se la Re­ghin pentru aprovizionare. Tot închis este şi în zilele de mier­curi, gestionarul avînd zi libe­ră. Cînd este atunci deschis? La fel, am găsit tot cu lacăt pe uşă şi magazinul de apro­vizionare al muncitorilor fores­tieri de la Rachitaş. Şi tot pen­tru a treia zi la rînd. Miercuri gestionarul a fost liber, joi la aprovizionare iar vineri... asta n-o mai știm. Poate chiar dacă găseam deschis acest maga­zin, mare lucru nu realizam. Căci, privind prin geam, am văzut gondolele goale. Vizitînd aceste magazine, precum și altele, ne-am schim­bat impresia despre ele. De la „pomul lăudat" ne-am întors cu sacul gol. Vina este, desi­gur, în primul rînd a gestiona­rilor acestor unităţi, care nu numai că neglijează aprovizio­narea, dar nu respectă nici orarul de funcţionare. Ni se pare că şi orarul de funcţiona­re este necorespunzâtor, atita timp cit în zilele de miercuri toate unităţile de aprovizionare a muncitorilor forestieri de pe Valea Gurghiului sunt închise, gestionarii avînd zi liberă, iar joi sunt închise pentru aprovi­zionare. Nu intenţionăm să tragem o concluzie asupra celor con­statate. Lăsăm s-o tragă IJECOOP, cu care ocazie să ia şi măsurile corespunză­toare in interesul asigurării bunei aprovizionări a munci­torilor forestieri. 18 inovaţii aplicate în producţie Combinatul de sticlă şi faian­ţă din Sighişoara s-a remarcat nu numai prin realizările pe linie de producţie ci şi prin aplicarea unui număr important de invenţii, inovaţii şi raţionalizări. Dintre cele 23 de inovaţii înre­gistrate la sfîrşitul anului trecut şi în primele cinci luni din acest an, 18 au şi fost aplicate în pro­ducţie. Drept urmare, a sporit sim­ţitor calitatea produselor şi în spe­cial productivitatea muncii, rea­­lizîndu-se pe această cale peste 355.000 lei economii postcalculate. Cireşe ♦ de mai la Batoş Din livada de peste o mieri de hectare ce se întinde pe dealue­­le Uilei-Batoş în aceste zile a în­ceput recoltarea cireşelor de mai. Primele cantităţi de peste 1.000 kg au şi fost livrate unităţilor de desfacere. STEAUA ROȘIE PAGINA . ­ Concert de muzică populară Orchestra de muzică populară „Cindrelul" a Filarmonicii de stat Sibiu şi soliştii săi vocali şi instru­mentişti oferă publicului tîrgumu­reşean azi, la orele 17 şi 20:30, pe scena Teatrului de vară, un concert folcloric, îşi vor da con­cursul. Angela Moldovan, artistă emerită și Ion Cristoreanu, solist al Radioteleviziunii Române. Pre­zentarea programului, presărat cu momente vesele, va fi făcută de Ilie Telic-Sibianu. sINIsis ! ! A­N D­A MARŢI, 1 IUNIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Preţul puterii. Select: Cuţitul în apă. Progresul: Răzbunarea Sfîntului. Tineretului: Căpitanul Korda. Unirea: Sărutul. Muncito­resc: împuşcături pe portativ. Flacăra: întoarcerea doctorului Mabuse. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Pomul de Crăciun. Tîrnava: Tatăl meu, comandantul. LUDUŞ — Flacăra: Din plictiseală. IER­­NUT — Lumina: Marele semn albastru. SÂRMAŞU — Popular: Faţa pierdută. REGHIN — Pa­tria: Haiducii lui Şaptecai. Victo­ria: Vînătorul de căprioare. TÎR­­NAVENI — Melodia: Haiducii lui Şaptecai. SO­VATA — Doina: Bella. SÎNGEORGIU DE PĂDU­RE — Popular: Degetul de fier. FÎNTÎNELE - Patria: Frunza de vită. MIERCUREA NIRAJU­LUI — Nirajul. Cine va deschide uşa? Televiziune 10,00—11,00 — Teleşcoală. Lite­ratura română: Chimie. 18,00 — Revista literară TV; 18,30 — De ziua voastră, copii ! Nicolae Găr­­descu, Iurie Darie şi Mihaela Is­­trate, Florin Piersic, Tudorel Po­pa, Margareta Pîslaru, Ion Lu­cian, R. Zoila, Dem Savu, Irina Bora Dem, Rădulescu, Aurel Gi­­roveanu, Daniela şi Aşchiuţă ofe­ră celor mici, de ziua lor, un spectacol vesel; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de sea­ră, sport; 20,10 — România ’75. Un milion de noi locuri de mun­că; 20,30 — Seară de teatru. ..Ul­tima întrebare“ de Ştefan Ber­­ciu; 21,45 — Breviar juridic; 22,00 — In turneu la Bucureşti... trio-ul Dave Brubeck. Invitatul formaţiei, saxofonistul Gerry Mulligan; 22,20 — Opinia dv.: „dezbateri literar-artistice“; 22,50 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş MIERCURI, 2 IUNIE în limba română: 6,30—7: în­­tîlnire matinală. Muzică. 16,30— 18. Cronica actualităţii. Poşta muzicală. Anchetă socială. Locu­rile de agrement. Selecţiuni din opereta „Vînzătorul de păsări“ de Zeller. Slujitorii catedrei. Pre­lucrări de folclor, în limba maghiară: 6—6,30: E­­misiune pentru sate. Muzică populară. 18—19,30: Cronica ac­tualităţii. Cronica de concert. Re­flecţii pe teme economice. Muzi­că uşoară. Viaţa literară. Pre­zenţe româneşti peste hotare. Jo­curi populare.

Next