Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)

1971-06-11 / nr. 137

IN DEZBATERE. Proiectul de lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat ACCEN­T PE PRECIZAREA RĂSPUNDERILOR Proiectul alege supus dezbate­rii colectivelor de întreprinderi, tu­­­­turor salariaţilor reprezintă un ca­dru legislativ favorabil îmbunătă­ţirii în continuare a organizării şi conducerii unităţilor economice. Totodată, în prevederile sale sunt sintetizate rezultatele preocupări­lor şi experimentărilor din ultimii ani în acest domeniu. Recunos­când de la bun început necesita­tea şi oportunitatea reglementării legale a sarcinilor complexe ce­­ revin întreprinderilor şi centralelor­­ economice, doresc să sugerez o serie de modificări şi completări care, după părerea mea, ar pre­ciza mai bine răspunderea între­prinderilor şi mai ales a centra­lelor, în privinţa atribuţiilor ce revin întreprinderilor în domeniul cerce­tării — dezvoltării, propun ca a­­liniatul ,,a" (subcapitolul A. Cer­cetare şi proiectare) din articolul 10 să fie formulat astfel: „Elabo­rează planul propriu de cerceta­re, proiectare şi planul tehnic, răspunde de realizarea lor, face propuneri pentru temele de cerce­tare care să fie cuprinse în planul de stat“. Fiind în practica legisla­ţiei noastre prevederea răspunderii pentru orice activitate, ar fi util să fie introdusă şi în obligaţiile întreprinderilor atunci cînd aces­tea elaborează planuri proprii de cercetare. Următoarele propuneri se referă exclusiv la articolul 32, unde sunt specificate expres atribuţiile princi­pale ale centralelor în domeniul cer­cetării — dezvoltării, in subcapito­­lul „A. Cercetare şi proiectare", aliniatul „a" propun să aibă ur­mătoarea formulare: „Elaborează planul de cercetare pentru centra­lă, pe baza studiilor proprii şi a propunerilor unităţilor componen­te, precum şi planul de proiectare şi planul tehnic şi răspunde de realizarea lor; face propuneri pentru temele de cercetare care să fie cuprinse în planul de stat". Este de drept necesar ca centra­la să ţină seama la elaborarea planurilor de propunerile unităţi­lor componente, in acelaşi subca­pitol, aliniatul „e", cred că ar fi bine ca centrala să organizeze ac­tivitatea de cercetare pentru sine şi unităţile sale componente şi să colaboreze cu alte unităţi de cer­cetare ştiinţifică. Avînd în vedere aceste necesităţi, aliniatul „e” să fie formulat astfel: „Organizează activitatea de cercetare pentru cen­trală şi unităţile componente şi colaborează cu unităţi de cerce­tare şi institute de invăţămint su­perior pentru cercetări proprii şi procedee tehnologice noi; face cercetări pe bază de contract pen­tru alte unităţi". La subcapitolul ,,B. Investiţii şi construcţii" ar fi necesară o com­pletare la aliniatul un­, în felul ur­mător: „Stabileşte, în colaborare cu furnizorii, grafice pentru livra­rea utilajelor din ţară şi din im­port, corelate cu termenele de pu­nere în funcţiune a investiţiilor, sau poate delega acest drept u­­nităţilor componente". Dreptul de­legării prevederii legale referitoare la stabilirea graficelor pentru livra­rea utilajelor trebuie înscrisă, cre­­îndu-se posibilitatea unităţilor com­ponente să facă uz de dreptul prevăzut la articolul 10 (aliniatul „e", subcapitolul „B. Investiţii şi construcţii"). Totodată, în ce priveşte activi­tatea de investiţii şi construcţii a centralei, cred că ar fi util ca articolul 32 să fie completat cu încă un aliniat — „k", astfel: „Urmăreşte modul in care unită­ţile componente asigură realizarea obiectivelor din investiţii şi răspun­de alături de acestea de punerea in funcţiune la termen a noilor ca­pacităţi". Motivarea acestei preci­zări rezultă, evident, din însăși formularea de mai sus. ing. ION BOITAN Grupul industrial de chimie Tîrnăveni BULETINUL DE IDENTITATE Este un lucru bine cunoscut că buletinul de identitate este actul care dovedeşte identitatea unei persoane. De aceea, posesorii lui au obligaţia de a-l păstra în per­manenţă asupra lor în cele mai bune condiţiuni pentru a nu fi expus pierderii, furtului ori de­teriorării. Deşi organele de mili­ţie au atras atenţia în repetate rînduri, cu ocazia diferitelor şe­dinţe cu populaţia sau cu ocazia înmînării buletinelor de identitate asupra importanţei păstrării aces­tui act, se constată totuşi o creş­tere a numărului de buletine de identitate pierdute, furate sau de­teriorate. Astfel, în cursul anului 1970, formaţiunile de evidenţa populaţiei au înregistrat 2.325 ce­reri privind pierderea buletinului de identitate şi 47 reclamaţii pri­vind furtul acestui act. In ace­eaşi perioadă au fost preschimba­te 2.387 buletine, ca urmare a de­teriorării lor. Aceste cifre vorbesc de la sine şi demonstrează lipsa de răspundere a celor în cauză. Una din cauzele acestei situaţii se datoreşte faptului că buletinele de identitate sunt păstrate de unii cetăţeni împreună cu banii sau la buzunarul sacoşei, sunt uitate la farmacii cu ocazia primirii unor medicamente în mod gratuit sau în magazine cu ocazia cumpărării u­­nor obiecte. In mod frecvent, a­­ceste acte de identitate sunt lă­sate drept garanţii şi uneori a­­bandonate la administraţia pie­ţelor cînd se împrumută cîntare, la hoteluri şi campinguri cind se închiriază camere, la administraţia dormitoarelor comune, a spitale­lor şi în multe alte locuri. În cele ce urmează vom exem­plifica cîteva cazuri. Turcu Ale­xandru, salariat al administraţiei pieţii din Reghin reţine buletinul de identitate de la persoanele care împrumută cîntare, pînă aceştia le înapoiază. In această situaţie a fost găsit buletinul de identitate a lui Varga Ioan din Dumbrava şi Gorea Nicolae din comuna Me­rii Petchii. Nu rare sînt cazurile cînd unele persoane îşi lasă bu­letinul drept garanţie pînă vor pre­zenta adeverinţe de la locul de muncă. Aşa au procedat Pereş Irina din comuna Glodeni şi Matei Matilda din Tg.-Mureş, care fiind internate la maternitatea din Tg.­­Mureş au lăsat drept garanţie actele de identitate, iar ulterior au depus reclamaţie la organul de mi­liţie, în care arătau că actele res­pective au fost pierdute. Un cetă­ţean din Sighişoara, într-o recla­­maţie arată că „în împrejurări necunoscute i s-a furat buletinul de identitate", ca apoi, în urma verificărilor făcute de organele noastre, să se constate că respec­tivul avea buletinul de identitate intr-un dulap la locuinţa sa. Neatenţia de care dau dovadă unii cetăţeni în păstrarea actelor de identitate înlesneşte activita­tea unor infractori pentru a intra cu uşurinţă în posesia acestor ac­te, ca apoi, prin falsificarea lor, să săvîrşească diferite infracţiuni. Astfel, un infractor înrăit, in timp ce era cazat la un grup social din Tg.-Mureş a furat de la doi cetă­ţeni buletinele de identitate şi li­bretele C.E.C., iar prin falsificarea lor şi-a însuşit suma de 4.250 lei. Pentru reducerea cazurilor de pierderi şi furturi de buletine de identitate, considerăm necesar a reaminti unele din obligaţiile po­sesorilor acestora. Astfel, fiecare cetăţean este dator să păstreze buletinul de identitate in perma­nenţă asupra sa in cele mai bune condiţiuni pentru evitarea deterio­rării. Este interzisă depunerea sau pri­mirea acestui act in gaj, buletinul de identitate neputind fi folosit decit de persoana căreia i s-a e­­liberat. Pierderea, furtul sau dis­trugerea trebuie anunţată in ter­men de 15 zile la organul de mi­liţie; persoanele care găsesc bu­letine de identitate sunt obligate să le depună imediat la cel mai apropiat organ de miliţie. Neres­­pectarea acestor obligaţii se sanc­ţionează cu amendă. Reamintim cu această ocazie îndatoririle func­ţionarilor din întreprinderi şi insti­tuţii. Ei sunt obligaţi să verifice ac­tele de identitate ale fiecărei per­soane care se prezintă la unitatea respectivă fie pentru angajare, fie pentru ridicarea unor drepturi, pentru a se stabili dacă sunt vala­bile şi aparţin persoanei respecti­ve. Când constată anumite nere­guli, ei trebuie să anunţe cel mai apropiat organ de miliţie. Conducerea Inspectoratului mi­liţiei judeţene face apel la toţi conducătorii de întreprinderi, in­stituţii, şcoli etc., de a reaminti cu ocazia diferitelor şedinţe ce se ţin cu salariaţii, obligaţiile ce le au privind păstrarea buletinului de identitate. BERECZKI ARPAD Locotenent colonel de miliţie PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE pentru săptămîna 13 iunie —­ DUMINICA, 13 IUNIE 8,30 Deschiderea emisiunii. 9,00 Matineu duminical pentru co­pii I. 9,00 Viaţa satului. II, 15 Albumul compozitorilor ro­mâni. 12,00 De strajă patriei. 12.30 Aspecte de la cel de-al II-lea Festival de folclor „Maria Tă­­nase“ — Craiova 1971. 13.00 Emisiune în limba maghiară. 14.30 Duminică sportivă. — Tenis de cîmp- România — Iugoslavia. 18.30 Film serial pentru tineret: Planeta Giganţilor. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară — Sport. 20.10 Reportajul săptămînii. 20.30 Film artistic: Omul care trece prin zid. 22.05 Selecţiuni din Festivalul de muzică uşoară ..Orfeul de aur“ de la Slin­ey Briag (R.P. Bul­garia). 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Telesport. LUNI 14 IUNIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.15 Scena. 18.45 Stop-cadru. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 2011) Roman foileton- Nicholas Nickleby (II). 21.00 Dinamica societăţii româneşti.­­.21.30 Steaua fără nume — muzică­­ uşoară. 22.30 Telejurnalul de coapte — Sport. 22.45 închiderea emisiunii. MARŢI, 15 IUNIE 10.00—11.00 Teleşcoală. 18.00 Revista literară TV. 18.30 Ura, vacanţa! 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară — Sport. 20.10 România ’75. 20.30 Seară de teatru. Asta-i ciudat de Miron Radu Paraschivescu. 22.00 Breviar juridic. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.30 Campionatele europene de box — sferturi de finală. Transmisiune directă de la Madrid. MIERCURI, 16 IUNIE 17.00 Campionatele europene de box. — înregistrare de la Madrid. 18.00 Ex­terra ’71. 18.25 Mult e dulce și frumoasă ... 18.40 Confruntări. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Telecinemateca: Johnny Be­linda. 22.00 Teleglob: Mongolia. Reportaj filmat.. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Campionatele europene de box — sferturi de finală. Transmisiune directă de la Madrid. JOI, 17 IUNIE 16.30 Deschiderea emisiunii. 17.30 Emisiune In limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricul­tură. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 19 iunie 20.00 15 minute despre sănătate. 20.15 Ancheta TV. — Apele în peri­col! 21.05 Antologia umorului. — Inter­pretează Dem. Rădulescu şi Monica Ghiuţă. 21,35 Festivalul de muzică uşoară „Orfeul de aur“ de la Slincev Briag (R.P. Bulgaria). — Se­­lecţiuni de la gala laureaţilor. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Campionatele europene de box — semifinale. Transmisiu­ne directă de la Madrid. VINERI, 18 IUNIE 16.00 Campionatele europene de box — semifinale. — înregistrare­ de la Madrid. 17.00 Teleșcoală. 18.00 Căminul. 18.40 In dezbaterea opiniei publice. 18.55 Lumea copiilor. Povestiri pe degete. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Mai aveţi o întrebare? 21.10 Film artistic: Acţiunea vultu­rul. 22.40 Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 19 IUNIE 16.15 Emisiune In limba germană. 18.00 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 20.40 Film serial: Incoruptibilii. 21.30 Cîntece de altădată. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Finalele campionatelor euro­pene de box. Transmisiune de la Madrid. BÎCIUL DE MILNE (Urmare din pag. 1) tradiţional al micro-zonei fruc­­te­ vii şi al zonei carne-cereale, întrunind condiţii din cele mai favorabile, s-a propus înfiin­ţarea şi dezvoltarea unor obiec­tive industriale pentru prelucra­rea şi valorificarea superioară a producţiei agricole, obiective cu caracter intercooperatist. Observăm în schiţa de siste­matizare amplasarea obiective­lor, „zona industrială" a co­munei. Aici va lua fiinţă o secţie de prelucrare a fructelor şi strugurilor, cu sectoare pentru sortarea şi expedierea la ex­port, sortarea şi expedierea pentru piaţa internă, un sector de pulpare, altul de uscare şi vinificare etc. Alături, o secţie de prelucrare a laptelui şi alta de pregătire a nutreţurilor com­binate şi brichetarea furajelor. In „zona industrială" s-au stabilit de asemenea, depozite de zonă pentru sfecla de za­hăr şi cînepă, o fabrică de cărămizi, care să asigure ma­teriale de construcţie pentru locuitorii de pe valea Comlo­­dului precum şi necesităţile pentru dotările social-culturale din localităţile din jur. Tot aici e prevăzut să funcţioneze şi o fabrică de prefabricate din be­ton. Alte semne şi culori din schiţă ne înfăţişează viitorul centru civic, cu şcoli, grădiniţe şi alte obiective social-culturale, zone verzi, baza de agrement cu terenuri de sport etc., care sa satisfacă cerinţele culturale şi de civilizaţie ale cetăţenilor din comună, din care un număr tot mai mare îl vor ocupa cei din unităţile cu profil industrial, în etapa a doua e prevăzut să se treacă la construcţia de locuinţe în clădiri cu parter şi un nivel, preconizîndu-se ca în­că în cursul acestui an să se înalţe un bloc cu 120 de apar­tamente. Concomitent, vor pă­trunde şi alte semne ale urba­nizării şi civilizaţiei, apa pota­bilă, canalizarea şi, poate, în­călzirea centrală. Fără doar şi poate, toate a­­cestea deocamdată figurează numai în schiţă, dar mîine vor fi realităţi. — In acţiunile de dezvoltare a localităţii — ne spune prima­rul comunei — noi ţinem seama şi respectăm întocmai schiţa de sistematizare. Desigur, după părerea noastră, îmbunătăţiri s-ar mai putea aduce. De exem­plu, zona industrială s-ar putea amplasa în altă parte, aici, un­de este stabilită, fiind locul cel mai potrivit pentru dezvoltarea centrului civic. In orice caz, la noi s-au făcut paşi importanţi pe calea urbanizării. Modernul şi impunătorul magazin univer­sal, microcomplexul care cu­prinde multe secţii prestatoare de servicii, brutăria, cişmelele cu apă potabilă, drumul asfal­tat etc. constituie toate semne vizibile ale înaintării pe calea urbanizării și civilizației. Modul de aplicare (Urmare din pag. 1) cînd toate lucrările au fost făcute la timp a fost posibilă şi efectua­rea, conform tarifelor, a plăţii a­­vansului în contul acordului glo­bal. Fără îndoială că desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor de în­treţinere la Găneşti îşi are expli­caţia şi în faptul că ţăranilor coo­peratori li s-a expus din timp, în detaliu ce înseamnă acordul glo­bal şi care este relaţia între hăr­nicie, producţie mare şi venit. Situaţie similară este şi la coo­perativa agricolă din Iernut. Şi aici şeful fermei pentru cultivarea sfeclei Nagy Carol, ca urmare a încheierii la timp a praşilei a ll-a pe cele 230 ha, a efectuat plata avansului, iar în prezent coopera­torii execută praşila a lll-a, împreu­nă cu şefii brigăzilor de cîmp loan Henteş şi Gheorghe Velcherean din Lechinţa, a lui Szakács Şte­fan, Biro loan şi Ghip loan din Iernut, se ţine o evidenţă strictă a tuturor lucrărilor, pentru ca la a acordului global toamnă, în funcţie de normele e­­fectuate, cooperatorii să cumpere contra-cost produsele în cereale ce li s-ar fi cuvenit după sfeclă. Şi aici tarifele după care s-au achi­tat praşila I, a ll-a şi rărit au fost cele menţionate la C.A.P. Găneşti. Sunt însă cazuri unde cooperato­rii nu cunosc în amănunţime mo­dul de aplicare a acordului global. Un asemenea aspect este în ac­tualitate la cooperativa agricolă din Crăciuneşti. Aici nu numai ţă­ranii cooperatori ce lucrează efec­tiv cele 180 ha de sfeclă, dar nici ing. Tekse Illés, Sipos Endre, repre­zentantul C.A.P. în consiliul asocia­ţiei de sfeclă de la Tg.-Mureş şi nici chiar şeful fermei, Aszalós An­drei, nu le-au fost şi nu le este clară modalitatea de aplicare a a­­cordului global. Necunoscînd ei, este şi firesc ca nici ţăranii coope­ratori să nu fie lămuriţi. Aşa s-a a­­juns ca acum, la plata avansului pentru praşila I, a ll-a şi rănit, să se creeze confuzii care, subliniem, provin din vina factorilor cu munci de răspundere aflaţi la conduce­rea C.A.P. şi a asociaţiei de sfeclă din Tg.-Mureş. În acest sens au fost create neînţelegeri în inter­pretarea tarifului de plată mai a­­les în ce priveşte praşila a ll-a şi variful sfeclei care se cumulează la 690 lei şi în felul greşit cum s-a popularizat în sat. Iată ce înseamnă să lucrezi su­perficial. Dacă la C.A.P. din Cră­ciuneşti, din primăvară, cînd s-au definitivat formaţiunile de lucru, s-ar fi afişat la sediul C.A.P., al brigăzilor din satele componente, nominal ce suprafaţă prăşeşte, producţiile prevăzute a se obţine şi valoarea acordului global, de­falcat pe faze de lucrări, s-ar fi observat greşeala, iar discuţiile de acum nu ar fi avut loc. Ţinînd sea­ma ca sintem­ în toiul lucrărilor de întreţinere, de efectuare a praşi­lei a lll-a la sfecla de zahăr, se impune ca operativ conducerea a­­sociaţiei intercooperatiste pentru cultivarea sfeclei de zahăr din Tg.­­Mureş să se deplaseze la faţa lo­cului, să clarifice confuzia existen­tă, învăţămintele de aici fiindu-i utile in desfăşurarea unei activităţi mai bune in cele 30 de ferme cul­tivatoare de sfeclă de zahăr din judeţ. ★ Azi, la Madrid Start în campionatele europene de box MADRID 9. — De la trimisul Agerpres, Paul Ochialbi: Ince­­pînd de vineri, timp de 9 zile, a­­tenţia amatorilor de sport va fi polarizată de reuniunile celei de-a 19-a ediţii a campionate­lor europene de box, care se vor desfăşura pe ringul „Palatu­lui sporturilor din Madrid". Bo­xul, disciplină olimpică, se bu­cură în Spania de o mare popu­laritate. De-a lungul anilor, în­­cepind cu uriaşul Paolino Uz­­cudum şi terminînd cu Pedro Carascco, campion european al „uşorilor", pugiliştii spanioli au jucat un rol important în lupte­le pentru obţinerea centurilor continentale sau mondiale. A­­cum, spectatorii spanioli aşteap­tă ca reprezentanţii lor să evo­lueze cu succes şi într-o compe­­tiţie a amatorilor. La această ediţie a „europe­nelor" şi-au anunţat participa­rea boxeri din 27 de ţări afilia­te la A.E.B.A. Ca şi la Bucu­reşti, campionatele europene de la Madrid programează întîlniri la 11 categorii (de la semimus­­că 48 kg la grea, plus 81 kg), întîl­ni­rile au loc pe distanţa de trei reprize a 3 minute, şi vor fi conduse de un corp de arbitri­­judecători, printre care se nu­mără şi oficialul român C. Chi­­riac. Galele se vor desfăşura în „Palatul sporturilor", care are o capacitate de peste 15.000 de locuri, şi a fost inaugurată cu 11 ani în urmă. După examenul medical al participanţilor, pro­gramat pentru joi 10 iunie di­mineaţa, va urma mult aştepta­ta tragere la sorţi. Astăzi, vineri 11 iunie, în jurul orei 20 (ora Bucureşti), va avea loc de­filarea participanţilor, în cadrul ceremoniei de deschidere, după care va urma prima reuniune a campionatelor. In continuare, programul se prezintă astfel: sîmbăta 12 iunie, două gale (de la ora 18 şi respectiv 22, ora Bucureşti); duminică 13 iu­nie: două gale (orele 18 şi 20); luni 14 iunie: două gale (orele 18 şi 20); marţi 15 iunie (orele 18 şi 20); miercuri 16 iunie: două gale (orele 18 şi 20); joi 17 iunie: semifinalele (două ga­le orele 18 şi respectiv 22); vi­neri 18 iunie: zi de odihnă; sim­­bătă 19 iunie: finalele de la ora 19 ora Bucureştiului. ★ La actuala ediţie participă 226 de boxeri din următoarele ţări (in paranteză sunt trecuţi numărul de boxeri pe care-i prezintă fiecare ţară): R.D. Germană (11), R.F. a Germa­niei (11), Austria (7), Belgia (5), Bulgaria (11), Cehoslovacia (5), Danemarca (8), Scoţia (7), Fin­landa (7), Franţa (7), Ţara Ga­lilor (7), Grecia (11), Olanda (8), Ungaria (11), Anglia (11), Irlanda (10), Italia (11), Norve­gia (4), Polonia (11), România (11), Elveţia (5), Suedia (5), Tur­cia (11), U.R.S.S. (11), Iugoslavia (10) şi Spania (11). •­ Dintre cei 11 campioni euro­peni de anul trecut vor fî pre­zenţi la Madrid Gedo (Unga­ria) — semimuscâ, Dumitrescu (România) — cocoş, Orbán (Un­garia) — pană, care a trecut la semiuşoarâ, Cuţov (România) — semiuşoarâ, care-şi va face debutul la europene la „uşoa­ră“. Tregubov (U.R.S.S.) — mij­locie mică şi Alexe (România) — grea. Pînâ în prezent, la campiona­tele europene de box, pugiliştii din România au cucerit 37 de medalii, dintre care 6 de aur, 10 de argint şi 21 de bronz. Ia­tă acum lista celor 11 selecţio­­nabili români pentru Madrid: semimusc**: Aurel Mihai (Farul Constanţa) 24 de ani, zugrav, campion naţional; muscă: Con­stantin Gruiescu (Steaua) 26 de ani, campion naţional; cocoş: Aurel Dumitrescu (Steaua) 22 de ani, mecanic, campion european şi naţional; pană: Gabriel Po­­metcu (Rapid Bucureşti), 24 de ani, matriţei, campion naţional; semiuşoară: Vasile Antoniu (Di­namo) 28 de ani, mecanic, cam­pion naţional; uşoară: Calistrat Cuţov (Dinamo), 23 de ani, elec­trician, campion european; se­­mimijlocie: Victor Zilberman (Steaua), 24 de ani, electrician, campion naţional; mijlocie mi­că: Ion Györfi (Dinamo), 23 de ani, mecanic, campion naţio­nal; mijlocie: Alec Nastase (Steaua), 23 de ani, lăcătuş; se­migrea: Horst Stump; grea: Ion Alexe (Dinamo Bucureşti), 25 de ani, lăcătuş, campion balcanic şi naţional. Colectivele de muncă (Urmare din pag. 1) şi, în general, a tuturor capaci­tăţilor de producţie, sporind totodată simţitor cantitatea şi calitatea producţiei şi în special a productivităţii muncii. Şi membrii cooperaţiei meşte­şugăreşti din judeţ au răspuns cu entuziasm la Chemarea Con­siliului Naţional al Frontului U­­nitâţii Socialiste. Ei s-au anga­jat să muncească in aşa fel ca produsele create să satisfacă cerinţele utilitare şi pretenţiile mereu sporite ale populaţiei, să onoreze cu promptitudine co­menzile atrăgînd astfel spre u­­nitâţile de deservire un număr tot mai mare de clienţi. De ase­menea, s-au luat o serie de mă­suri care să asigure o folosire mai raţională a timpului de lu­cru, a materiilor prime şi ma­terialelor, sporirea în continuu a gamei de produse noi care să satisfacă cele mai diverse nece­sităţi ale publicului larg consu­mator. Avind în vedere cele expuse mai sus şi realizările obţinute în primele 5 luni din acest an, timp în care au produs peste preve­deri mărfuri in valoare de 11.431 mii lei, lucrătorii coope­raţiei meşteşugăreşti din judeţ au hotărît să suplimenteze an­gajamentul iniţial de a realiza peste plan mărfuri în valoare de aproape 17 milioane lei la 25 milioane lei. Râspunzind recentei Chemări a Consiliului Naţional al­ Fron­tului Unităţii Socialiste cu pri­vire la îndeplinirea în mod e­­xemplar a sarcinilor actualului cincinal, colectivele unor între­prinderi din Reghin au hotărît suplimentarea angajamentelor pe anul în curs. Dintre acestea se remarcă in mod deosebit I.P.M.S. care şi-a suplimentat angajamentul iniţial prin care colectivul de aici se angaja să producă în plus încălţăminte şi articole sportive în valoare de 3,5 milioane lei cu încă 3 mi­lioane.

Next