Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)

1971-06-11 / nr. 137

TERUBEO- ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII, Nr. 137 (4.110) Vineri, 11 iunie 1971 4 pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! La Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste COLECTIVELE DE MUNCA DIN JUDEŢUL NOSTRU RĂSPUND CU ENTUZIASM PRIN SUPLIMENTAREA ANGAJAMENTELOR Chemarea Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socia­liste adresată cetăţenilor de la oraşe şi sate din întreaga ţară in legătură cu înfăptuirea pla­nului de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1971 — 1975 a găsit un larg ecou şi în rîndurile oamenilor muncii ro­mâni, maghiari, germani din ju­deţul nostru. Acesta a fost încă un prilej de manifestare a înal­tului patriotism şi ataşament fa­ţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru, o dovadă grăitoare a creşterii conştiinţei socialiste, consacrării întregii e­­nergii în direcţia continuării o­­perei de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Ca răspuns la Chemarea Con­siliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste muncitorii, tehnicienii, inginerii, toţi sala­riaţii din întreprinderile indus­triale şi economice din judeţ şi-au exprimat hotărîrea de a munci cu şi mai mult entuziasm, folosind întreaga lor capacitate creatoare în scopul realizării e­­xemplare a sarcinilor ce le re­vin din actualul plan cincinal, conştienţi fiind că prin aceasta contribuie la dezvoltarea între­gii economii, la creşterea po­tenţialului economic al ţării, la înflorirea patriei socialiste şi, în final, la creşterea bunăstării oamenilor muncii. Avînd la ba­ză realizările primelor cinci luni din acest an, în care industria judeţului a obţinut peste plan o producţie globală în valoare de peste 104 milioane lei şi o producţie marfă în valoare de 132 milioane lei, colectivele din întreprinderile judeţului au tre­cut la reanalizarea amănunţită a tuturor resurselor şi rezerve­lor interne de care dispun, su­­plimentîndu-şi angajamentele iniţiale, luate la începutul anu­lui. Printre primele mari unităţi industriale care şi-au suplimen­tat angajamentele se numără Combinatul textil din Sighişoa­ra, Combinatul chimic din Tîr­­năveni, Combinatul de îngrăşă­minte azotoase Tg.-Mureş, U­­niunea judeţeană a cooperaţiei meşteşugăreşti şi altele. Dez­­bătînd Chemarea Consiliului Naţional a­l Frontului Unităţii Socialiste, harnicele colective de muncă din cadrul Combina­tului textil din Sighişoara au a­­nalizat cu spirit de răspundere posibilităţie de dezvoltare şi creştere a parametrilor de pro­ducţie şi ţinînd cont de rezulta­tele obţinute în primele 5 luni din anul curent, cînd au reali­zat peste prevederi o producţie marfă în valoare de 6.513 mii lei, şi-au suplimentat angaja­mentul luat iniţial cu inca 17 milioane lei Deci pînă la sfîrşi­­tul anului 1971 acest combinat va realiza o producţie marfă su­plimentară în valoare de 30 milioane lei care este echiva­lentă cu 235 mii bucăţi confec­ţii, 300 mii mp ţesături din mă­tase, 500 mii mp ţesături din bumbac, 100 mp ţesături din li­nă etc. Aceste sporuri de pro­ducţie se vor obţine prin­ reor­­ganizarea activităţii în unele secţii ale fabricilor din combi­nat, ceea ce va permite o utili­zare mai bună a suprafeţelor IOAN HUSAR (Continuare în pag.­­ 3-a) LA ZI, CU TOATE LUCRĂRILE AGRICOLE, de aplicare a acordului global trebuie explicat clar Actuala campanie agricolă de întreţinere a culturilor este prima cînd ţăranii cooperatori sunt retri­buiţi în acord global, şi care leagă direct venitul fiecărui cooperator de efortul depus, de producţia ob­ţinută. Muncindu-se după acest principiu, în majoritatea cooperati­velor agricole din judeţul nostru lucrările agricole, cele de între­ţinere sunt la zi, cîmpul arată deo­sebit de frumos, promite o recoltă sporită la hectar. La cooperativa agricolă din Gă­­neşti, numai la prăşitul porumbu­lui, alaltăieri erau peste 300 de cooperatori. Mulţi alţii participau la cosit, la lucrările în şcoala de viţă de vie, la stropitul viţei, în legumi­cultura etc. Sfecla de zahăr pe ce­le 120 ha, prin participarea masivă în cîteva zile a 600 de cooperatori, in cadrul acestei săptămini va fi prăşită şi a treia oară. Incontesta­bil, acesta este un succes. Explica­ţia constă şi aici în noua formă de retribuire a muncii, a aplicării a­­cordului global. La Goneşti, ca de altfel peste tot, la lucrările de în­treţinere pentru prăşitul unui hec­tar la praşila I se atribuie 346 lei, la praşila a ll-a şi rărit 694 lei, iar pentru praşila a lll-a şi a IV-a cite 494 lei la fiecare lucrare. La toam­nă, la încheierea socotelilor, se mai adaugă la aceasta şi alte venituri bine cunoscute care constau în za­hăr, colete, borhot etc. In situaţia REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) A început recoltatul mazării Zilele acestea a început campania de recoltare a mazării pentru conserve. Aceasta pe cuprinsul judeţului nostru este culti­vată pe o suprafaţă de peste 1.000 de hectare. Recoltarea şi ba­­tozarea mazării pentru început se efectuează în trei centre şi a­­nume la Cheţani, Ogra şi Cipău, în total în judeţul nostru sunt 14 asemenea staţii. Mazărea rezultată de la batozare este concomi­tent şi spălată. De aici, în ambalaje speciale, este livrată Fabri­cii de conserve din Mureşeni, unde au şi fost recepţionate peste 14.000 kg din acest produs. Fotografia de mai sus înfăţişează un aspect de lucru de la staţia de batozare a mazării de la Cheţani, unde primele cantităţi au fost livrate de la ferma din localitate, ce aparţine de LAS. Tg.-Mureş. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 22 de grade. Timpul probabil. Vremea continuă să se amelioreze u­­şor şi treptat, cerul va pre­zenta înnorări după-amiaza, cu totul izolat averse slabe de ploaie. Temperatura în creştere, maximele vor fi cu­prinse între 24—28 grade, minimele între 8—13 grade. Vint slab din sud-est Convorbiri oficiale româno-coreene Joi 10 iunie, au început convor­birile oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat, şi delegaţia de par­tid şi guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, con­dusă de tovarăşul Kim Ir Sen, se­cretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri. La convorbiri au participat mem­brii delegaţiei române: Ion Gheor­ghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Manea­­ Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, Du­mitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului munici­pal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Ilies­cu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasa­dorul României în R.P.D. Coreea­nă, precum şi Ştefan Andrei, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu şi Constantin Mitea, membri su­pleanţi ai C.C. al P.C.R., consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au partici­pat: Toi En Ghen, membru al Co­mitetului Politic, secretar al C.C al P.M.C., preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., prim­­vicepreședinte al Cabinetului de Miniştri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, general de armată O Jin U, membru al Comi­tetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., şreful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene, Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreședinte al Cabine­tului de Miniștri, Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, membru al C.C. al P.M.C., ministrul afacerilor exter­ne, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al P.M.C., Kang Jang Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene în România. In cadrul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri asupra dez­voltării pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, precum şi asupra unor probleme de interes comun. Convorbirile s-au desfăşurat în­tr-o atmosferă de prietenie fră­ţească. Rîc­ul de m­îine, văzut în schiţa de sistematizare Profundele transformări care au avut loc în ţara noastră în anii construcţiei socialiste, am­ploarea şi complexitatea pro­blemelor ce se cer a fi rezol­vate în etapa actuală şi în perspectivă, au determinat ini­ţierea unui vast program de sis­tematizare a teritoriului şi loca­lităţilor urbane şi rurale. Dar iată-ne în una din locali­tăţile rurale din judeţul nostru, la Rîciu, în faţa schiţei de sis­tematizare. Prin diferite semne şi culori, schiţa ne îndeamnă la popas în Rîciul de mîine, în care deosebirile dintre oraş şi sat vor dispare treptat. După cum era şi normal, stu­diile privind sistematizarea şi organizarea centrului civic s-au făcut în strinsă corelare cu or­ganizarea teritoriului, pe baza potenţialului natural, economic şi social. Astfel, avîndu-se în vedere condiţiile naturale, e­­conomice şi sociale, s-au pro­pus importante modificări şi in modul de folosinţă al terenului, pentru a se încadra în mod ar­monios în noile condiţii de dez­voltare a localităţii. Astfel, prin punerea în valoare a terenu­rilor neproductive sau slab pro­ductive, s-a propus creşterea suprafeţei cultivate cu vii la 100 hectare, iar a livezilor la 150 hectare, în structura totală a terenului agricol, prin modifi­cările propuse, suprafaţa ara­bilă va reprezenta 73 la sută păşunile 13 la sută, fîneţele 3 la sută, viile 4,5 la sută, livezile 6,5 la sută. Cea mai mare parte din terenul arabil va fi destinată culturii cerealelor, 60 la sută, iar 21 plantelor furajere. Concomitent cu concentrarea şi specializarea producteei agri­cole, o mare dezvoltare vor cunoaşte activităţile industriale. Avînd în vedere că Rîciul este aşezat în centrul economic și P. POPSOR (Continuare în pag. a 3-a) in R.P.D. Vizita protocolară la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Mun­cii din Coreea, preşedintele Ca­binetului de Miniştri, împreună cu soţia sa, Kim Song E, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheor­­ghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zăng Zun Thek, Yang Hyong Seop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jong Sop, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Solemnitatea unor decorări Joi dimineaţa, a avut loc so­lemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, so­ţiei sale, Elena Ceauşescu, şi to­varăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii" — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Su­preme a conferit ordinul „Drapelul Republicii” clasa a ll-a, membrilor delegaţiei de partid şi guverna­mentale române. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a în­mînat tovarăşului Kim Ir Sen, so­ţiei sale, Kim Săng E, tovarăşului Toi En Ghen, membru al Comite­tului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, pre­şedintele prezidiului Adunării Populare Supreme, şi tovarăşului Kim Ir, membru al Comitetului Po­litic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia" clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit de asemenea, ordinele „Steaua Republicii So­cialiste România" clasa a ll-a şi „23 August“ clasa a ll-a unor to­varăşi din conducerea de partid şi de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte dis­tincţii române şi coreene, cu pri­lejul vizitei oficiale în R.P.D. Core­eană a delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a ţării noastre, re­prezintă o expresie grăitoare a le­găturilor trainice de prietenie şi colaborare statornicite între cele două partide şi ţări, a sentimen­telor de stimă şi solidaritate in­­ternaţionalistă pe care le nutresc reciproc popoarele român şi core­ean. Spectacol de gală In onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, a membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale româ­ne, la Teatrul Mare din Phenian a avut loc, joi seara, un spectacol de gală. Apariţia în loja oficială a tovară­şilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi a soţiilor lor, a membrilor conducerii de partid şi de stat a celor două ţări a fost întîmpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Democrate Coreene. 3.000 de artişti profesionişti şi amatori au prezentat apoi, timp de două ore, epopeea muzicală şi co­regrafică „Patria noastră glorioa­să", înmănunchind cîntece popu­lare şi revoluţionare interpretate de coruri şi orchestre reunite, dan­suri tradiţionale cu evantaie şi e­­şarfe, mari montări coregrafice. Spectacolul a redat într-o interpre­tare impresionantă, de o înaltă ţi­nută artistică, imagini din lupta pentru eliberarea socială şi naţio­nală a poporului coreean, pentru instaurarea puterii populare şi con­struirea socialismului în patria sa. Imense scene de ansamblu întru­chipează aspecte din lupta deta­şamentelor de partizani împotriva ocupaţiei japoneze, a regimului colonial, pentru libertatea şi inde­pendenţa ţării, în focul acestor bă­tălii revoluţionare fiind creat parti­dul comuniştilor în frunte cu to­varăşul Kim Ir Sen. Sunt evocate atmosfera sărbătorească a zilei victoriei de la 15 august 1945, bu­curia cu care au fost întîmpinate reformele democratice, momente is­torice pe drumul parcurs de oame­nii muncii, sub conducerea partidu­lui, spre instaurarea și întărirea re­gimului puterii populare. Peste ima­ginile muncii creatoare, entuziaste a poporului, stăpîn pe soarta sa, se aşterne d însă umbra războiului de agresiune al intervenţiei imperia­liste americane. Unitatea de mono­lit a poporului coreean — care s-a ridicat ca un singur om, la chema­rea partidului, apărînd cu bărbă­ţie, abnegaţie şi eroism pămîntul patriei, viaţa nouă de sub orîndui­­rea socialistă, cuceririle sale — şi-a găsit o expresie emoţionantă intr-un tablou coregrafic care se încheie cu momentul sărbătoririi (Continuare în pag. a 4-a) s Vizite ale tovarăşei * Elena Ceauşescu Tovarăşa Elena Ceauşescu, înso­ţită de tovarăşa Kim Song E, soţia tovarăşului Kim Ir Sen, a vizitat joi dimineaţa Fabrica de ţesături de mătase din Phenian. La vizită a participat şi tovarăşa Maria Măl­năşan, soţia ambasadorului Româ­niei în R.P.D. Coreeană. La intrarea în fabrică, tovarăşele Elena Ceauşescu şi Kim Song E au fost întîmpinate de tovarăşa Ten Bok Sîn, ministrul industriei textile, precum şi de reprezentanţi ai Comitetului orăşenesc de partid şi ai Consiliului popular al munici­piului. Un mare număr de munci­toare aflate pe platoul de la in­trare au aclamat pentru prietenia româno-coreeană. Sunt vizitate diferite secţii ale fa­bricii, precum şi o expoziţie a celor trei sute de sortimente de ţesături realizate aici şi ale căror desene şi culori vădesc un gust ales şi un deosebit meşteşug. In continuare, sînt vizitate creşa şi grădiniţa de copii ale raionului nr. 1 din capitală. Grupuri de mici artişti, purtînd banderole cu tri­colorul românesc, interpretează în cinstea oaspetelor cîntece şi dan­suri. Tovarăşele Elena Ceauşescu (Continuare în pag. a 4-a)

Next