Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-01 / nr. 154

Plenara Comietului județean de partid Ieri, 30 iunie 1971 a avut loc la Tg.-Mureş Plenara Comitetului judeţean de partid. La lucrările plenarei au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetulu judeţean, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, di­rectori generali, comerciali şi e­­conomici din combinatele indus-­ triale, conducerea direcţiei gene-­ rale a agriculturii, directori ai a­­sociaţiilor intercooperatiste pent­u creşterea animalelor, conducători ai unităţilor de construcţii, secre­tari de partid, preşedinţi de sindi­cat, din întreprinderile şi organiza­ţiile economice cu sarcini de ex­port, preşedinţi de C.A.P., medic veterinari şi alţi specialişti cu sar­cini în programul de modernizare a sectorului zootehnic. Plenara a adoptat următoarea ordine de zi: 1. Măsurile luate de organizaţii­le de partid şi conducerile între­prinderilor pentru îndeplinirea ele­nului de export. 2. Programul de măsuri privind dezvoltarea şi modernizarea creş­­terii vacilor de lapte în asociaţiie intercooperatiste şi cooperative­ agricole de producţie. 3. Unele măsuri organizatoric­. La primul punct al ordinei de zi tovarăşul Vasile Lanţoş, şeful sec­torului de coordonare şi sinteză al comisiei economice a Comitetuui judeţean de partid a prezentat raportul. Pe marginea raportului şi a planului de măsuri, supus dezbaterii, au discutat tovarăşii Cornel Moldovan, directorul gene­ral al Combinatului textil Sighi­șoara, Romulus Cimpeanu, director comercial la Grupul industrial de chimie Tîrnăveni, Iosif Irimie, di­rectorul Fabricii de geamuri Tîr­năveni, Dumitru Covrig, directorul întreprinderii „Prodcomplex", Fe­­renczi luliu, directorul Fabricii de pielărie şi mănuşi Tg.-Mureş, Dorel Popa, directorul general al Combi­natului de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş, Ioan Borda, vicepreşe­dinte al U.J.C.M., Kuti Alexe, di­rectorul „Ilefor” Tg.-Mureş, Traian Marian, secretarul comitetului de partid de la I.R.U.M. Reghin, Cibi Mihai, inspector şef al Inspectora­tului judeţean pentru controlul ca­lităţii produselor, Ioan Oţelea, di­rectorul sucursalei Băncii Naţio­nale Mureş, Ioan Cătărig, directo­rul I.A.S. Tg.-Mureş, Eugen Tău, inginer şef la C.P.L. Reghin. Participanţii la discuţii au anali­zat cu înalt spirit de răspundere modul de îndeplinire a planului de export în cursul primului se­mestru al anului, precum şi mă­surile care trebuie luate în vede­rea îmbunătăţirii acestei­ activităţi, ridicării eficienţei exportului. Cu această ocazie au fost scoa­se la iveală o serie de deficienţe care mai există în activitatea unor întreprinderi exportatoare şi care trebuie înlăturate operativ făcîn­­du-se valoroase propuneri pentru sporirea preocupărilor conduceri­lor întreprinderilor şi unităţilor e­­conomice la ridicarea nivelului ca­litativ al activităţii exportului. Dis­cuţiile au reliefat hotărîrea colec­tivelor de lucrători din întreprin­derile şi organizaţiile economice cu sarcini de export, de a munci mai bine, de a lua măsuri de în­deplinire exemplară a contractelor încheiate cu partenerii externi, a planului la export pe anul acesta, sporind contribuţia economiei ju­deţului nostru la circuitul interna­ţional al valorilor materiale. La al doilea punct al ordinei de zi tovarăşul Ştefan Olteanu, di­rector general adjunct al Direcţiei generale a agriculturii Mureş a prezentat programul de măsuri pri­vind dezvoltarea şi modernizarea creşterii vacilor de lapte în aso­ciaţiile intercooperatiste şi coope­rativele agricole de producţie. În legătură cu programul pre­zentat tovarăşii: dr. Emil Silvaş, directorul I.C.Z. Sîngeorgiu de Mu­reş, Szabó Ştefan, inginer-şef al CAP. Gorneşti şi Moldovan Ioan, preşedintele C.A.P. Reghin au fă­cut unele propuneri. Programul prezentat a fost apro­bat de plenară în unanimitate. La punctul trei al ordinei de zi au fost adoptate unele măsuri or­ganizatorice. Plenara a eliberat pe Gheorghe Mihai din calitatea de membru al comitetului şi al Bi­roului Comitetului judeţean de partid. Tovarăşul Anderko Iosif,­­ preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor a fost cooptat ca membru al comitetului şi ales în Biroul Comitetului judeţean de partid. in încheierea plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid. Referindu-se la problema exportului a arătat ne­cesitatea realizării ritmice şi în condiţii de calitate a planului şi a contractelor pentru acest an. Pe lingă aceste obiective ridicarea eficienţei exportului să constituie sarcina fundamentală a activităţii întreprinderilor, a organizaţiilor de partid, a întregului colectiv de (Continuare în pag. a 3-a) ­r­elegramă Tovarăşului L. I. BREJNIV Secretar general a C.C. al P . U.S. Tovarăşului N V. PODGORIEI, Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S Tovarăşului A. N. KOSIGHIM, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S MOSCOVA Dragi tovarăşi, in numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliulu de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, poporului român şi al nostru personal, vă exprimăm dv.. poporului sovietic sentimentele noastre de profundă mîhnire şi con­doleanţe in legătură cu încetarea tragică din viaţă a piloţilor-cosmo­­nauţi Gheorghi Dobrovolski Vladislav Volkov şi Viktor Paţaev, căzuţi eroic in cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredinţate. Piloţii cosmonauţi Dobrovolski Volkov şi Paţaev dînd dovadă de un înalt spirit de abnegaţie au realizat prin joncţiunea navei cos­mice ,,Soiuz-11*" cu staţia ,,Saliul” pentru prima dată în istoria cos­monautiei, o staţie ştiinţifică orbitală, au efectuat un amplu program de cercetări şi experimente tehnico-ştiinţifice şi medico-biologice. Aceasta reprezintă o contribuţie de mare însemnătate a ştiinţei şi tehnicii sovietice la dezvoltarea zborurilor orbitale pilotate, la cuceri­rea Cosmosului. Vă rugăm, totodată să transmiteţi întreaga noastră compasiune familiilor cosmonauţilor eroi pentru pierderea grea suferită. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA­­ TEMA ROŞIE ORI­AN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 154 (4.127) Joi, 1 iulie 1971 4 pagini, 30 de bani La Zau după seceriş mecanizatorii au trecut la arat Paralel cu lucrările de întreţine­rea culturilor, într-un mare număr de C­A.P, din judeţul nostru, s-a trecut cu forţe sporite şi la re­coltarea orzului. La cooperativa agricolă din Zau de Cîmpie, pre­şedinte Ioan Parasca, în citeva zi­le, din cele 60 ha cultivate cu orz, recoltarea acestuia s-a făcut pe 20 ha. Pe o suprafaţă de 5 ha unde terenul a şi fost eliberat de pă­­ioase mecanizatorii Petru Şugar, Felei Ioan şi alţii au trecut la e­­fectuarea arăturilor, la însămîn­­ţarea porumbului, în total, aici la sau după cerealele păioase, porumbul în cultură dublă va fi însămînţat pe o suprafaţă de pes­te 100 hai imn ii P WH Combinele de la S.M.A. Un­­gheni au trecut la recoltarea or­zului. SĂRBĂTORIREA „M­INVATATORULUI“ Ieri a avut loc in centrele de comună d in oraşele şi munici­piile judeţului sărbătorirea ,,Zi­lei învăţătorului" la care au participat reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi de stat, cadre didactice. La Tirgu-Mureş în sala Pala­tului culturii s-a organizat o mare adunare la care au parti­cipat educatoare, învăţători, profesori de la şcolile generale, liceele teoretice şi de speciali­tate din municipiu. Aducînd salutul comitetului municipal de partid şi al Con­siliului popular municipal, to­varăşul Kiss Zoltán, prim-vice­­preşedinte al Consiliului popu­lar municipal a felicitat căldu­ros cadrele didactice cu acest prilej şi a vorbit despre reali­zările cu care şcolile de toate gradele din Tirgu-Mureş au ve­nit la această sărbătoare. In continuare au luat cuvîn­tul numeroase cadre didactice care au vorbit despre preocupă­rile de la locul lor de muncă şi despre succesele acestui an de invâţâmînt. Participanţii au adresat în în­cheiere o telegramă Comitetu­lui Central al Partidului Comu­nist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUŞESCU, în Finlanda Convorbiri oficiale intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii finlanda, Urbo Kekkonen în dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale în­tre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu şi preşe­dintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat: Janos Fazekas, vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Mircea Bălănescu, amba­sadorul Republicii Socialiste Ro­mânia la Helsinki, Constantin Mi­­tea, consilier, Cornel Vladu, direc­tor în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au par­ticipat: Ahti Karjalainen, primul ministru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totter­­man, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Direcţiei po­litice din M.A.E., Pentti Uusivirta, şeful Direcţiei comerţului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela ambasadorul Finlandei la Bucu­reşti, în cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia pozitivă pe ca­re o cunosc relaţiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dez­volta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu u­­nele aspecte ale vieţii internaţio­nale actuale. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă şi înţelegere reciprocă. La zile începutul celei de-a doua vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parla­mentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ su­prem finlandez, împreună cu şeful statului ro­mân se aflau tovarăşii Janos Fa­zekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, mi­nistrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exte­rior, Olavi Salonen, ministrul in­dustriei, Kaarlo Makela, ambasa­dorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Han­­nikainen, şeful protocolului, şi de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de pre­şedintele Parlamentului, Rafael Pa­asio, liderul Partidului Social-De­mocrat de prim-vicepreşedintele Johannes Virolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului le­gislativ suprem Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a a­­adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o cal­dă urare de bun venit. Sunt con­vins — a spus el — că vizita dum­neavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. în continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. Imi exprim satisfacţia pentru faptul­ că, în cadrul vizitei pe care o fa­cem în Finlanda, putem să cu­noaştem unele aspecte reprezen­tative din activitatea Parlamentu­lui finlandez. De asemenea, îmi exprim satis­facţia că între Parlamentul fin­landez şi Marea Adunare Naţio­nală a României există relaţii bu­ne şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parla­mentelor în viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea pro­blemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe conti­nentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt con­vins că dezvoltarea relaţiilor din­tre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România şi Finlanda, în toa­te domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeţii români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani du­pă proclamarea Finlandei ca stat (Continuare în pag. a 4-a) ai Intîlnire cu membri Parlamentului finlandez LA GALAŢI. Laminorul de benzi la cald­­ a început să producă Laminorul de benzi la cald — obiectiv industrial cu un important potenţial de pro­ducţie: 2 milioane tone lami­nate pe an — construit pe platforma Combinatului siderur­gic din Galaţi, a început să producă primele cantităţi de benzi late în roluri. Noul agregat, dispune de o linie de laminare lungă de 1,5 km, de cuptoare cu propulsie pentru încălzirea materiilor pri­me cu capacitate de 250 de to­ne, instalaţii de acţionare di­rectă, săli de maşini in care sunt instalate 2 000 km cabluri electrice, 650 panouri şi tablo­uri electrice, 380 celule de î­­naltă tensiune şi 100 000 ml conducte de instalaţii, mijloa­ce ultra moderne pentru pro­gramarea şi controlul calităţii produselor. Laminorul dispune, de asemenea, de cea mai ma­re gospodărie de apă din în­treaga industrie siderurgică a ţării. (Agerpres) IN ACESTE CONDIŢII CLIMATICE SE CERE MOBILIZAREA TUTUROR FORŢELOR IN CÎMP in vii, fi scars oră este hotărîtoare psotru soarta producţiei de struguri In această perioadă în vi se e­­xecută lucrări deosebit de impor­tante ca: plivitul, legatul, orăşitul şi stropitul contra bolilor fi dău­nătorilor. Aceste lucrări ca şi pe­rioada cînd se execută, sunt ho­­tăritoare pentru producţie şi cu mari influenţe asupra recoltei din anul următor. Spun aceasta deoa­rece cunoaştem situaţii, cînd, în anii trecuţi datorită neexecutării la timp a lucrărilor de întreţinere s-au compromis viile. In acest an insă ca urmare a aplicării noilor forme de retribu­ire, foarte multe C.A.P s-au stră­­duit să organizeze munca în, c­a el ca şi în acest sector de acti­­vitate sa aibă rezultate bune, chiar şi în condiţiile în care ploile - a luminat, viile sunt curate şi fără mană. Printre aceste unităţi se nu­mără cooperativele agricole din: Găieşti, Păsăreni, Idrifaia, Viişoa­­ra, Deal, Laslău, Sîntioana-Tîr­­navă, Găneşti, Sărmaşu, Valea- Largă, Papiu-Ilarian şi altele . Dacă în unele C.A.P. se mani­festă deci multă preocupare pen­tru întreţinerea în bune condiţii a viei, nu acelaşi lucru se poate spu­ne despre conducerile cooperati­velor agricole ca: Neaua, Aţintiş, Bogata, Iernut, Sînger, Cuştelnic, Livezeni şi altele unde preocupa­rea pentru salvarea producţiei de struguri este minimă plantaţiile sunt îmburuienate, înţesate de ma­ing. LORINCZI NICOLAE, directorul întreprinderii judeţene a viei şi vinului (Continuare în pag. a 3-a) Incepînd de azi: Asistenţă medicală gratuită pentru ţăranii cooperatori incepînd de azi, 1 iulie 1971, intră în vigoare prevederile Ho­­tărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român cu privire la unele măsuri de îmbunătăţi­re a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agri­cole de producţie. Astfel, mem­brii cooperativelor agricole de producţie care participă efectiv la muncă şi cooperatorii pensio­nari, precum şi membrii de fa­milie ai acestora beneficiază în mod gratuit de întreţinere, me­dicamente şi materiale sanita­re pe timpul internării în spi­tale. Membrii cooperativelor a­­gricole de producţie pensionari şi familiile acestora beneficiază, incepînd de azi, in mod gratuit şi de medicamente şi materiale sanitare în tratamentul ambu­latoriu. De asemenea, membrii cooperativelor agricole de pro­ducţie bolnavi, beneficiază de tratament în staţiunile balneo­climaterice, costul biletelor de tratament fiind suportate în proporţie de 70 la sută de că­tre Casa de pensii a membrilor cooperativelor agricole de pro­ducţie. Din discuţia purtată cu tova­răşii Milică Giura, preşedintele Uniunii judeţene a cooperative­lor agricole de producţie, şi Ioan Molnar, preşedintele Casei de pensii a membrilor coopera­tivelor agricole de producţie, am aflat că peste 95.000 de ţărani cooperatori din judeţ vor putea beneficia, incepînd de azi, de asistenţă medicală gratuită. Sprijinul acordat de stat, pe a­­ceastă cale, ţăranilor coopera­tori se cifrează la multe milioa­ne lei. Totodată, pînă la sfirşi­­tul acestui an, Casa de pensii are prevăzut să achite drept pensii de bătrîneţe, invaliditate şi orfani de ambii părinţi suma de peste 74.000.000 lei, la care se adaugă încă aproape 2 mi­lioane lei ajutoare sociale. Aju­toarele de sarcină şi lehuzie, de asemenea, se ridică la 1.450.000 lei. Casa de pensii a primit şi 490 de bilete de tratament, care vor fi repartizate ţăranilor coopera­tori pentru a-şi reface sănăta­tea în diferite staţiuni balneo­climaterice din ţară. La supor­tarea costului acestor bilete de tratament, Casa de pensii con­tribuie cu suma de 474.800 lei. Toate acestea constituie noi dovezi ale grijii partidului şi gu­vernului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oameni­lor muncii. Ele constituie, de a­­semenea, un puternic imbold pentru ţăranii cooperatori de a-şi concentra toate forţele în direcţia dezvoltării şi consolidă­rii cooperativelor agricole de producţie, pentru creşterea pro­­ducţiei vegetale şi animale, pen­tru înflorirea agriculturii noas­tre socialiste.

Next