Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-01 / nr. 154

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE ws In construcţie. PENTRU DISTRIBUŢIA EHEI ELECTRICE lucrările sunt avansate, urmînd ca în curînd să fie puse sub tensiune. Pînâ la aceeaşi dată s-au terminat lucrările de extindere a reţelei la Toaca, Sîntu, Bistra Mureşului şi cartierul Aurel Vlaicu din Sighişoa­ra. In alte patru sate lucrările sunt in curs de execuţie. In total, în anul 1971 se vor da în exploatare circa 90 km de noi reţele electrice. La finele acestui an peste 80 la sută din localităţile rurale din ju­deţul nostru vor fi electrificate cre­­îndu-se posibilitatea sporirii numă­rului de abonaţi care în prezent a ajuns la cifra de 121.000. Din informaţiile primite de la factorii de răspundere ai I.R.E. Tg.­­Mureş, am reţinut faptul că o serie de consilii populare ale căror comu­ne sînt cuprinse în planul de elec­trificare în anul curent, nu acordă atenţia cuvenită încasării contribu­ţiei băneşti de la populaţie, din care cauză nu se pot începe lucrările pre­văzute. Printre aceste comune se numără şi Miercurea Niraj cu cele patru sate prevăzute a fi electrifi­cate în 1971: Lăureni, Tîmpa, Beu şi Moşani. Aceste localităţi trebuiau să aibă depusă la bancă suma între­gii contribuţii băneşti ce le revine locuitorilor, însă contrar acestui fapt la ora actuală doar 20 la sută din această sumă a fost încasată. Şi, astfel ftind lucrurile, axul de alimentare care a costat două mi­lioane de lei, bani din fondul statului, stă nefolosit. In scopul grăbirii Începerii lucrărilor de elec­trificare (în localităţile cuprinse în plan) consiliile populare comunale sunt datoare să impulsioneze încasa­rea contribuţiei băneşti de la popu­laţie. Multe încurcături şi tergiversări sunt şi cu lucrările planificate a se executa pentru C.A.P. In planul pe anul în curs sunt prevăzute a se e­­lectrifica 17 ferme din C.A.P. Pînâ in prezent doar cinci ferme au con­tractat lucrările şi anume cele de la Mocear, Frunzeni, Vătava, Şăulia şi Papiu Ilarian. Restul nu au nici documentaţia necesară, nici bani în bancă pentru aceste lucrări. Multe pîine, a unor mari depozite,a impus -'din^G.A.P. îşi propuseseră în fie­.. care an lucrări de electrificare, pre­­tinzînd să fie cuprinse în planul I.R.E. Tg.-Mureş şi pe urmă nu-şi respectau angajamentele şi actele încheiate. Exemplu în această pri­vinţă poate fi dat C.A.P. Crăieşti- Tîrnăveni, Solovăstru şi multe alte­le. Prima, din 1966 este cuprinsă de fiecare dată în plan, şi tot ne­electrificată a rămas. A doua şi-a comandat şi un proiect fără de care nu se pot executa lucrările, pe care nu l-a mai plătit, motivind că nu are nevoie de proiect, ci de lu­crări. Aceste manifestări de nese­­riozitate și neglijență fac ca în fie­care an I.R.E. să încheie cu C.A.P. acte pentru executarea unor lucrări de electrificare în valoare de cîte­­va milioane de lei, ca pînă la urmă abia să realizeze o pătrime din a­­cestea. Din cele relatate reiese că Direc­ţia generală judeţeană agricolă nu se ocupă cu destulă seriozitate de îndrumarea C.A.P. în privinţa res­pectării şi găsirii fondurilor necesa­re electrificării, prin care şi-ar asi­gura producţii şi beneficii sporite în fermele zootehnice şi chiar agri­cole, ca peste puţin timp in cartierul­­­­„Mu­reseni“ să inceapa construcţia unei noi staţii de distribuţie de 110 kv. Alte lucrări cu un volum de muncă destul de mare, sunt cele de racordare la reţea şi alimentarea cu energie electrică a noilor blocuri de locuinţe. Tot din fondurile de investiţii se execută şi un număr însemnat de lucrări pentru îmbunătăţiri de ten­siune în oraşele Reghin Tg.-Mureş, Luduş şi Sighişoara. Electrificările rurale au impus şi mai impun construcţia a mai mul­tor linii electrice de înaltă tensiune, în această lună va intra sub tensiu­ne linia de 20 kv Luduş — Zau de Cimpie — Valea Glodului. A fost pusă sub tensiune linia de 20 kv Sîngeorgiu de Pădure — Crişeni și se lucrează la o linie similară la Solocma. In planul de electrificări rurale din acest art sunt cuprinse 13 sate, iar în alte 13 sint prevăzute lucrări de extindere a reţelei. Pînă la sfîr­şitul lunii mai au fost racordate la­­reţeaua de joasă tensiune trei loca­lităţii Bezidul Nou, Deleni şi Si­­cele, iar in altele cinci printre care Săcăleni, Dămieni, Sălard, Solocma. Pentru ca fluviul nevăzut de e­­nergie, curentul electric — să curgă neîntrerupt, este nevoie de munca creatoare a oamenilor. Aceşti oa­meni inimoşi care fac ca energia electrică să ajungă la beneficiari formează colectivul Întreprinderii de reţele electrice Tg.-Mureş. Acest colectiv, în general, se achită cu răspundere de importanta misiune ce-i revine în viaţa economică şi socială a judeţului nostru. Ca orice altă întreprindere industrială,­­şi I.R.E. are un plan precis pe care l-a realizat şi depăşit lună de lună şi care constă în construcţia de noi staţii de distribuire şi reţele, între­ţinerea celor existente etc. Conform planului de perspectivă, în anii viitori, consumul de energie electrică va creşte simţitor datorită dezvoltării zonelor industriale, a oraşelor şi satelor. In consecinţă, încă din acest an a început con­strucţia unor obiective prin care se va asigura alimentarea cu energie în cele mai bune condiţii. Din investiţiile centralizate sunt în curs de realizare, staţia de 220 kv care este prevăzută să intre în exploatare spre sfîrşitul anului vii­tor. O dată cu intrarea în funcţiune a acestei staţii se rezolvă aprovizio­narea cu curent electric a părţii de vest a oraşului Tg.-Mureş şi în spe­cial a zonei industriale de aici, un­de se află în planul de perspectivă noi obiective industriale şi sociale. Valoarea investiţiilor acordate pen­tru construcţia acestei staţii este de 53 milioane lei. Important este că proiectul de execuţie este astfel conceput ca după un număr de ani, cind consumul de energie electrică va creşte peste capacitatea actualei staţii, aceasta va putea fi dezvolta­tă la nivelul cerinţelor de atunci. Pentru satisfacerea consumului de energie al oraşului Reghin şi a lo­calităţilor din împrejurimi s-a tre­cut la executarea unor lucrări de amplificare a staţiei de 110 kv. Dezvoltarea Combinatului de îngră­şăminte azotoase din Tg.-Mureş a zonei industriale dintre acesta şi gara C.F.R. construcţia fabricii de I. HUSAR m \\I * V, J Pornind de la o scrisoare DUPĂ IS ANI, O MAMĂ SE RflNTllNESTE CU FIUL In ziua de 9 martie, la re­dacţie am primit o scrisoare, care a fost înregistrată la nr. 385 S. „Subsemnata Ghergheli Elisabeta, în vîrstă de 32 de ani, cu domiciliul în Reghin, strada Călărași nr. 15 — se spunea in scrisoare — vă rog să mă ajutaţi pentru a-mi găsi copilul ce a fost internat în anul 1957 la o creşă din Tg.­­Mureş". După ce arată in scri­soare condiţiile in care a fost născut copilul, femeia continuă: „Sunt căsătorită şi am patru copii şi soţul meu mă mustră mereu că am părăsit şi am în­străinat copilul. Vă rog foarte frumos să mă ajutaţi cel puţin să ştiu că trăieşte". In aceeaşi zi, pentru satisfa­cerea cererii femeii, noi am so­licitat sprijinul Inspectoratului miliţiei judeţene, expediind scri­soarea la serviciul evidenţei populaţiei. Imediat, căpitanul Traian liban şi locotenentul ma­jor Ioan Călugăru au pornit în căutarea copilului. Nu exista nici un indiciu, nici o urmă. Cercetările au pornit totuşi de la Casa copilului din Tg.-Mureş. După răscolirea multor dosare şi hîrtii, zile la rînd, s-au desco­si hirtu, zile la rind, s-au desco- Nagy A­perit ceva semne. Un dosar cu citeva acte, în care figura nu­mele lui Vasile Gherghely. Dar unde-i copilul? Această între­bare şi-au pus-o de sute de ori ofiţerii de miliţie, timp de a­­proape patru luni de zile. Un bileţel, datînd din 1960, care probabil a servit ca referat, se părea că va arata calea ce du­ce spre copil. O sora medicală sau o funcţionară, pe nume Ka­pusi Maria, propunea directoru­lui sa fie dat copilul familiei Nagy. Dar care Nagy, căci sunt foarte mulţi atit în Tg.-Mureş cit şi în celelalte localităţi din ju­deţ şi din alte judeţe din ţară? S-a găsit şi o semnătură, a lui Nagy Ana, iar sub ea un număr de buletin, eliberat in 1956 de miliţia fostului raion Sărmaşu. Pe baza numărului de bule­tin, ofiţerii de miliţie au pornit la drum. Au căutat prin arhive, au purtat corespondenţe, dar fără nici un rezultat. S-au găsit multe Nagy Ana, dar copilul nu. El trebuia însă găsit. De aceea, căutările n-au fost întrerupte ci continuate zi de zi, de multe ori pornindu-se de la capăt. Și iată că recent i s-a dat de urmă. Nagy Ana, căreia în 1956 i se eliberase un buletin de identi­tate la Sărmașu, avînd domici­liul in comuna Urmeniş, judeţul Bistriţa-Năsăud, a fost găsită la Tg.-Mureş, pe strada Gheorghe Doja nr. 189. Nu numai ea, ci şi copilul. Copilul este mare şi frumos, bine îmbrăcat şi întreţi­nut. A promovat recent în clasa a VIll-a. Familia Nagy Ana şi Ludovic n-au avut copii. Ca să aibă şi ei pe cineva la bătri­­neţe, în anul 1959 au luat pe Vasile de la Casa copilului din Tg.-Mureş. Pe atunci copilul nu avea nici doi ani. Se ştia că nu are nici mamă. Aşa că, luîndu-l, apoi in 1960 înfiindu-l, familia Nagy a îngrijit şi a crescut pe Vasile ca pe propriul ei copil. Şi iată-i acum, pe mama şi copilul faţă în faţă, în biroul căpitanului de miliţie Traian liban. S-au reîntîlnit după a­­proape 13 ani. Intîlnirea a fost deosebit de emoţionantă. Nici mama şi nici copilul n-au putut scoate o vorbă. Bineînţeles, nu se cunosc. Dar se aseamănă ca două picături de apă. Emoţia se putea citi şi pe fe­ţele ofiţerilor de miliţie, işi văzu­seră misiunea îndeplinită. P. POPŞOR MNISIs*s­ u­s ,s Lacăt pe poarta deschisă ? Există un proverb care ne în­deamnă să nu forţăm niciodată uşa care e larg deschisă. Bine­înţeles el are mai multe sen­suri, în fiecare caz, insă, unul din sensuri ţinteşte şi pe omul de la poarta întreprinderii sau a instituţiei de stat. Ne e dat, uneori, să păşim pragul unei fabrici într-un mod surprinzător de uşor, exact prin faţa porta­rului, chiar prin ghereta sa. Şi, peste toate, omul îşi ridică res­pectuos mina la cozorocul chi­­piului ! In loc să-i răspundem la salut, facem pe preocupaţii ex­trem de grăbiţi, împrumutăm (repede, repede) o undă gravă pe chip şi ne oprim tocmai în... mijlocul imensei hale de fabri­­­­caţie. Cine sintem­? De ce am venit? Pe cine căutăm? Unde anume mergem? Nimeni, nimic. Portarul a şi uitat de noi. Pro­babil ne-ar lua la rost în clipa cind am vrea sa scoatem prin gheretă o locomotivă şi n-ar în­cape. Poate atunci ne-ar între­ba de ce anume vrem să-i stri­căm ghereta?... Lăsind, însă, gluma la o par­te şi privind puţin dincolo de unda ei, vom întilni aspecte care se impun a fi luate în se­rios. Recent, organele de secu­ritate, în colaborare cu cele ale miliţiei, au întreprins un control asupra felului cum este asigu­rată paza în diferite întreprin­deri şi instituţii din judeţ. Bine­înţeles, în covîrşitoarea majori­tate, situaţiile întîlnite au fost la înălţimea aşteptărilor („Azo­­mureş", termocentralele din Ier­­nut şi Fîntînele, Direcţia de sta­tistică, Fabrica de mobilă ,,23 August", Combinatul de sticlă şi faianţă din Sighişoara etc.). Dar, lăsind la o parte şi lau­dele (deşi sunt îmbucurătoare) se cuvine să reliefăm, în prin­cipiu, cîteva aspecte mai puţin plăcute, care lasă un semn de întrebare. Se constată că exis­tă locuri in care se face con­trol superficial asupra legitima­ţiilor de intrare şi uneori nici nu se cer. S-au găsit şi legiti­maţii expirate, dar pentru por­tari au rămas tot... valabile. Nu in toate întreprinderile e li­mitată sfera de acces a per­soanelor din afară, cauză din care ele se plimbă prin toate locurile şi halele pentru a cău­ta pe un om sau altul. Un obi­cei rău care nu se desprinde de unii oameni de la poartă este acela al ,,marii bunătăţi . Adică vine o persoană oarecare şi-l caută pe cutare sau cutare intr-o întreprindere. Om bun, mărinimos, deschide larg poar­ta celui venit să-şi caute o ru­dă, un prieten, un cunoscut, fost coleg etc., etc. Şi, din­ co­moditate, portarul nu ia măsuri ca persoana să fie însoţită. Alte şi alte plimbări, vizite ale celui venit în întreprindere. Cu­rios fiind, oaspetele vede nou­tăţi şi uită chiar de prieten. Se tot uită, întreabă, ţine pe alţii de vorbă . .. în rîndul unităţilor care nu pot fi înşirate pe lista celor ca­re merită felicitate pentru buna organizare a pazei se află Com­binatul chimic din Tîrnăveni, I.U.I.U. şi Fabrica de conduc­toare din Tg.-Mureş, T.C.M. şi l.l. „Republica" Reghin. La în­treprinderea „Republica", de pildă, portarii îşi aduc aminte să-i întrebe pe vizitatori cine sunt şi unde pleacă numai du­pă ce au trecut prin gheretă şi se află în curte Şi, tot acolo se mai petrece şi un alt aspect. — II cunoaşteţi pe băiatul care a intrat cu tractorul pe poartă ? — Așa mi se pare că-l știu. L-am mai văzut pe aici — răs­punde senin omul de la poartă. •— Are legitimație? — Trebuie să aibă. Intr-adevăr, tractoristul are legitimație. Dar nu i-a mai fost vizată de . . . doi ani. Judecind asemenea practici, pătrunzînd mai adine în semni­ficaţiile lor se desprinde nu nu­mai superficialitate dar şi o doză destul de mare de negli­jenţă. Or, dacă poarta e larg deschisă, lacătul din urechea ei rămîne un simplu ornament de prisos . . . P. GENARU Moment emoţionant Marţi, 29 iunie, ora 10. Moment de şcoală inedit în plină vacanţă de vară. In băn­cile uneia din numeroasele săli de clasă ale Liceului „Unirea" din Tirgu-Mureş, au luat loc oameni cu „argint" la tîmple. După scurgerea a 50 de ani, absolvenţii promoţiei din 1921 a acestui liceu tîrgumureşean s-au reîntîlnit din nou. De data aceasta, insă, în­­postura unor „elevi" cu o prestigioasă carte de vizită şi — neîndoielnic —­­cu o bogată experienţă de via­ţă d in catalogul clasei, unul din­tre foştii elevi — profesorul u­­niversitar dr. Vasile Săbădeanu — a trecut, la figurat vorbind, in dreptul fiecăruia, titluri de inginer, cercetător ştiinţific, pro­fesor, medic, constructor, arhi­tect ... Mărturisirile fiecăruia — o adevărată biografie de o via­ţă de OM! IOAN VULCAN ! Mica publicitate VIND motocicletă I.J., vernil, în stare bună de funcţionare. Comu­na Găneşti nr. 472, Székely. VIND Wartburg 311 (l-MŞ-581) vizibil în fiecare zi — orele 8—12 pe strada Justiţiei din Tg.-Mureş. Telefon: 346 Rechin VÎND casă, 3 camere, dependin­ţe, confort, loc garaj, grădină, cen­tru. Informații: telefon 1-17-41. N­LV s*sIsI IsI­lsIs*V I Televiziune JOI. 1 IULIE 17,30 — Emisiune în limba ma­ghiară; 18,30 — La volan. Emi­siune pentru conducătorii auto; 18,50 — Timp și anotimp în agri­cultură; 19,15 — Tragerea de a­­mortizare ADAS; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară, sport; 20,10 — 15 minute despre sănătatea dv. La munte sau la rttare? 20,25 — Ancheta TV. Cit costă viaţa unui om? 21,15 — Muzică populară româ­nească; 21,25 — Semicentenarul Partidului Comunist Chinez — film documentar; 21,35 — Cadran internaţional; 22,20 — Recital Massiel; 22,40 —­ Telejurnalul de noapte. Cinema JOI. 1 IULIE TG.-MUREŞ — Arta: Sunetul muzicii (la orele 9—12—15,30— 19). Grădina de vară: Sunetul muzicii (la ora 20,30). Select: în­ceputul. Progresul: Cazul C. L. Tineretului: Degetul de fier. Fla­căra: Anchetatorul din umbră. SIGHIŞOARA — Lumina: Prin­tre colinele verzi. LUDUŞ — Fla­căra: Circ fără frontieră. TER­­NUT — Lumina: Z. REGHIN — Patria: Strada lăturalnică. Aven­turile lui Fetrică. Victoria: La răspîntie. TÎRNAVENI — Melo­dia: Z. SOVATA — Doina: Doar un telefon. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Vara de altădată. FÎNTÎNELE — Patria: Șarada. MIERCUREA NIRA­IU­­LUI — Ni­rajul: Vagabondul Teatru TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 11, Grădiniţa ie­puraşilor. VINERI, 2 IULIE 17,00 — Teleşcoală; 18,00 — Căminul; 18,50 — Lumea copii­lor; 19,10 — Tragerea Loto; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Tele­jurnalul de seară; 20,00 — Re­flector; 20,15 —­ Mai aveţi o în­trebare? 21,10 — Film artistic: Ultima noapte pe Titanic; 23,05 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş VINERI, 2 IULIE In limba română: 6,30—7 — Jurnal de dimineaţă. Ştiri. Muzi­că. Stop! atenţie la circulaţie. 16,30—18 — Cronica actualităţii. Piese pentru pian, interpretate de elevii Liceului de artă din Tg.-Mureş. România pe meridia­nele globului. Pe undele tinere­ţii. După bacalaureat — înainte de admitere. Pe drumurile verii. Muzică. In limba maghiară. 6—6,30 — Emisiunea pentru crescătorii de animale. Preocupare pentru spo­rirea producţiei de lapte în C.A.P. din judeţul Covasna. Mu­zică populară la cerere. 18—19.30 — Cronica­­actualităţii. Jocuri populare. Agenda industrială. Ce a urmat după adunarea generală a salariaţilor (anchetă). Studioul 111 Decameronul radio: Franz Storch: „Armonia“. Muzică. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 30 iu­nie a. c. Extr. I: 6, 30, 18, 1, 16, 29. Extr­­a I l­ a: 7, 38, 3, 10, 14. Fond de premii: 2.681.129 lei. » . I ,II SZÓ» I Cu puţină bunăvoinţă... Transportul în comun a devenit parte integrantă din viaţa noastră. Tocmai de aceea pretindem celor care se ocupă cu această latură, să o facă dacă nu mai bună, cel puţin la nivelul aplicat în toate oraşele ţării pe unde am umblat. Oricît de neplăcut mi-ar fi, tre­buie să o spun că transportul în comun din municipiul Sighişoara îşi are în această privinţă „origi­nalitatea" lui. In timp ce în toate oraşele ţării copiii intre 5­—10 ani au o reducere de 50 la sută pe mijloacele de transport in comun, la noi nu se face nici o deosebire: toţi plătesc costul integral al bile­tului, in timp ce peste tot se apli­că sistemul „abonament", pentru autobuzele I.G.O. care circulă în municipiu nu se practică acest sis­tem modern. E de neînţeles care a fost criteriul de stabilire a pre­ţurilor. Acestea ar trebui să fie stabilite după distanţa parcursă, dar... De exemplu, de la Combi­natul de sticlă şi faianţă, în direc­ţia Albeşti (pentru o singură staţie) costul unui bilet este de 1,50 lei (traseul este de circa 500 m). De la acelaşi combinat in direcţia o­­raş, pînă la cap de linie (circa 3 km), costul unui bilet este de . . 0,50 lei. Cred că ar trebui revizuite aces­te discrepanţe intre preţuri; cred, de asemenea, că şi în municipiul nostru s-ar putea aplica reducerea de 50 la sută pentru copii, s-ar putea introduce sistemul de abo­namente care ar uşura urcarea in mijloacele de transport. Cu puţină bunăvoinţă, cu un dram de înţele­gere faţă de călător şi interesele sale, întreprinderea de gospodărie orăşenească ar putea face un lu­cru bun, pe măsura posibilităţilor create de legile statului. ASZTALOS PETRU str. Nouă nr. 14, Sighişoara Sesizările nu au des­chis lacătul In vecinătatea Combinatului chi­mic din Tirnăveni a funcţionat cu rezultate bune o măcelărie care deservea partea de jos a oraşului şi angajaţii combinatului. De luni de zile această unitate comercială e închisă. Se spune că iniţiativa de a o scoate din circulaţia co­mercială aparţine organizaţiei sa­nitare. La început oamenii au a­­probat această măsură de igienă, convinşi că dezinfecţia, amenajă­rile nu vor dura prea mult. Scurgîn­­du-se însă cîteva luni de cind uni­tatea stă zăvorită cu un lacăt, ne face impresia că „dezinfecţia" tre­buie făcută şi pe undeva, pe la cineva de la O.C.L. Mixt care a „uitat” că menirea unui spaţiu co­mercial este de a fi deschis şi nicidecum invers. Recurgem la ajutorul presei în rezolvarea acestui caz, care în­greunează aprovizionarea unei părţi a populaţiei din oraş, întrucit sesizările directe adresate organi­zaţiei comerciale locale nu au fost pe măsura lacătului închis. ALEXANDRU GANEA operator chimist, Tîrnăveni Pînă cinci, nea Florea ? După cite ştim, atunci cind cum­peri ceva de la un magazin, ges­tionarul e obligat să-ţi demonstre­ze (la un obiect tehnic) că acesta e bun. Gestionarul magazinului A­l. Tireu, Farcaş Florea II, nu vrea să accepte această regulă, iar dacă-i aduci aminte de ea cind îţi pune marfa în mină, te înjură şi-ţi arată uşa. Aşa am păţit cind l-am rugat să verifice cele 6 bate­rii (două din ele s-au dovedit pe loc că sunt descărcate) pe care le-am cumpărat de la magazinul nostru forestier. De fapt, ori de câte ori coborim din pădure şi mer­­gem după alimente şi alte cumpă­rături de strictă necesitate, gestio­narul Fărcaş Florea e foarte ner­vos de parcă ne-ar da marfa pe gratis, şi, nu de puţine ori, şi bine ospătat. Pe noi astea ne interesează una puţin, e treaba altora, dar să fim înşelaţi, înjuraţi pentru banii cin­stiţi pe care-i dăm magazinului, asta nu o mai înţelegem şi nu o acceptăm. Cit îşi mai face de cap acest gestionar pus aici să ser­vească lucrătorii forestieri? RUSU VIOREL, BOGZA PINTILIE. ROMANCÍU VALÉR, echipa de mannalizatori Tireu întreprinderea POLIGRAFICĂ Tirgu-Mureş STR. POLIGRAFIEI NR. 3 recrutează băieţi, pînă la 18 ani, absolvenţi ai şcolii generale, pentru calificare prin ucenicie la locul de muncă, pentru me­seriile din cadrul poligrafiei. Informaţii suplimentare se pot primi la sediul întreprinderii, serviciul personal. E legală taxa care ni se percepe? Datorită unor împrejurări, consu­mul de curent electric l-am plătit o vreme în pauşal. Ca să nu mai fie discuţii, ne-am cumpărat con­toare electrice. Ni s-a spus că ar fi bine ca înainte de instalare să le ducem la C. D. Reghin pentru verificare. Am făcut-o şi pe asta. Că le-au ţinut mult la verificat, asta să n-o mai discutăm. Ne-am bucurat când au venit să ne insta­leze contoarele. Spre surpriza noastră, cei doi electricieni (pe unul îl cheamă Feier Ioan, pe celă­lalt nu-l cunoaştem) n-au vrut în ruptul capului să ne instaleze con­toarele cumpărate cu banii noştri fără a le plăti o taxă de 15—25 lei, după „obrazul" familiei. Cind am cerut sâ ne elibereze chitanţe în schimbul sumelor pretinse, aceş­tia ne-au răspuns că pentru aşa ceva nu se dă chitanţă, că aceas­tă taxă reprezintă deplasarea şi munca lor. Ne întrebăm: e legală această taxă sau e doar ciubucul electri­cienilor care şi-au găsit un vad bun pe Valea Gurghiului? Semnează 20 de familii din Ibănești-Pădure Rubrică realizată de GH. TOCACIU Cereţi în librării: Preţ: Berbecaru V.: Suplinitoriei 8 Barbu E.: Principele „ 8,75 Braşoveanu R O. : Enigmă la mansardă .. 5 Dumbrăveanu A : Poeme de dragoste „ 8 Eftimiu V. : Opere vol. II „ 22,50 Ivasi­uc Al. : Păsările — roman „ 10,50 Kiss Jenő : Continentul cîntecului „ 11,50 L*rgiezianu E. : I Ultima zi optimistă „ 5,50 Porumbescu M­­. : Ceasul viu5 Rotaru D. : Prinsul oglinzilor — poezii ,. 5,75 Tudoran R . Flăcările „ 12 A întreprinderea de transport auto Tirgu-Mureş recrutează elevi pentru şcoala de şoferi profesionişti seria 1 septembrie 1971 — tineri născuţi în anii 1951, 1952 şi 1953, cu domiciliul în judeţele Mureş şi Harghita. Actele necesare: — cerere tip; — certificat de naştere, copie legalizată; — certificat şcolar — copie legalizată; — fişă medicală; — declaraţie. Durata de şcolarizare 6 luni. înscrierile se fac la sediul autobazelor in raza unde domici­liază, pînă la data de 15 august 1971 şi la Şcoala de şoferi pro­fesionişti din Tg.-Mureş. Se asigură masă gratuită. Informaţii su­plimentare se pot primi la autobuzele transport ale secţiei şi la Şcoala de şoferi profesionişti Tg. Mureş, str. Libertăţii nr. 110, telefon 1-37-18. ILEFOR Tg.-Mureş STRADA RECOLTEI NR. 2 cvut de absolvenţi ai şcolii generale (băieţi) din raza municipiului Tirgu- Mureş şi comunele aparţinătoare, oraşelor Reghin şi Sovata şi comunele aparţinătoare, pentru ŞCOALA PROFESIONALĂ DE 3 ANI DIN TG.-MUREŞ, pentru meseria de TIMPLAR. înscrierile se fac la sediul întreprinderii, la serviciul personal, pînă la data de 5 iulie 1971, pe baza unei cereri însoţite de ur­mătoarele acte: — certificat de naştere (original şi copie); — certificat de absolvire (original); — fişa medicală; — buletin de analiza sângelui; — rezultatul examenului radiologie. ANGAJEAZĂ IMEDIAT: — UN MERCEOLOG PRINCIPAL la serviciul aprovizionare.

Next