Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-11 / nr. 163

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Actualitatea internaţională ŞEDINŢA FESTIVĂ DE LA ULAN BATOR ULAN BATOR 10 (Agerpres).­­Simbata a avut loc, la Ulan Ba­tor, şedinţa festivă a Comitetului Central al Partidului Popular Re­voluţionar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular şi a Consi­liului de Miniştri al R.P. Mongole, consacrată celei de-a 50-a ani­versări a Revoluţiei Populare Mon­gole. In prezidiu au luat loc I. Teden­­bal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., preşedintele Consiliului de Miniştri, J. Sambu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.P.R.M., preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular, şi alţi conducători mongoli, membrii delegaţiilor de peste hotare, printre care şi dele­gaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Leonte Râutu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. S. Luvsan, membru al Biroului Politic al C.C. al P.P.R.M., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a salutat delegaţiile de peste hotare sosite la Ulan Bator cu prilejul semicentenarului Revo­luţiei Populare Mongole. A luat apoi cuvintul J. Tedenbal, care a prezentat raportul „50 de ani ai Revoluţiei Populare Mon­gole". Şefii delegaţiilor străine prezen­te la festivitate au rostit cuvînturi de salut. Tovarăşul Leonte Rântu, condu­cătorul delegaţiei de partid şi gu­vernamentale române, a transmis cuvintul de salut al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, al Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri ale Repu­blicii Socialiste România. AUSTRIA: Vedere a Castelului din Salzburg, cu vechile case și bise­rici din împrejurimi. Sesiunea ECOSOC GENEVA 10 (Agerpres). — Prima săptămînă a celei de-a 51-a Sesiuni a Consiliului Econo­mic şi Social al Organizaţiei Na­ţiunilor Unite (ECOSOC) a fost consacrată examinării generale a politicii economice şi sociale in­ternaţionale. Au luat cuvintul con­ducătorii unor importante organi­zaţii internaţionale interguverna­­mentale, precum şi numeroşi mem­bri ai Consiliului, întreaga dezba­tere a evidenţiat dificultăţile eco­nomice ale statelor capitaliste şi efectele negative ale acestora asu­pra majorităţii ţărilor în curs de dezvoltare. Astfel, preşedintele Co­mitetului Executiv al Fondului Mo­netar Internaţional, Pierre-Paul Schweitzer, a menţionat evoluţia nesatisfăcătoare a economiei prin­cipalelor ţări industrializate occi­dentale, relevînd „ritmul lent şi inconstant al creşterii producţiei în ansamblu, puternicele presiuni in­flaţioniste şi importantul dezechili­bru al balanţei de plăţi, care au culminat recent cu o gravă criză a sistemului monetar internaţional". La rîndul său, Manuel Perez Guerrero, secretar general al Con­ferinţei Naţiunilor Unite pentru Co­merţ şi Dezvoltare (U.N.C.T.A.D.), a observat că accelerarea curen­tului inflaţionist în ţările dezvolta­te din punct de vedere economic constituie, „în mod special, un su­biect de preocupare pentru ţările în curs de dezvoltare, afectate în mod serios de creşterea vertiginoa­să şi fără precedent a preţurilor". Wilfred Jenks, director general al Biroului Internaţional al Muncii (B.I.M.), a atras atenţia asupra fenomenului grav al şomajului în lume. „Nimeni nu mai încearcă să nege gravitatea problemei. Cu toa­tă insuficienţa datelor, se admite, în general, că şomajul a sporit în­­tr-un ritm alarmant în cursul ani­lor '60", a menţionat vorbitorul a­­rătînd că, statisticile de care se dispune demonstrează oficial fap­tul că în numeroase ţări, şomajul cuprinde 1—12 sau chiar 15 la sută din populaţia activă, cifră căreia trebuie să i se adauge toa­te aspectele nefolosirii mîinii de lucru, la care statisticile nu se mai referă. Incepînd de luni, Consiliul Eco­nomic şi Social al O.N.U. îşi va desfăşura şedinţele în comisii. S.U.A.: Inflaţia şi şomajul „s-au dovedit a fi mai rezistente“... WASHINGTON 10 (Agerpres). — Vorbind în faţa Comisiei econo­mice mixte a Congresului S.U.A., care a iniţiat audieri consacrate examinării evoluţiei situaţiei eco­nomice a Statelor Unite, preşedin­tele Consiliului consilierilor eco­nomici prezidenţiali, Paul McCrac­ken, a declarat că inflaţia şi şo­majul „s-au dovedit a fi mai re­zistente" decît a prevăzut Adminis­traţia. El a arătat că obiectivul fi­xat de preşedintele Nixon de a reduce şomajul pînă la sfîrşitul anului în curs la 5 la sută din for­ţa de muncă nu a fost atins. Ni­velul şomajului a continuat să se menţină la 5,6 la sută în luna iunie, iar media pe primele cinci luni ale anului depăşeşte cifra de 6 la sută. McCracken a recunos­cut, de asemenea, că ultimele da­te statistice demonstrează că, deşi spirala inflaţionistă s-a redus a­­propiindu-se de 4 la sută, medie anuală de creştere va depăşi, du­pă toate probabilităţile, această cifră, ceea ce înseamnă implicit că nivelurile maxime de 4 la sută pentru sfîrşitul acestui an şi de 3,5 la sută pentru mijlocul anului 1972 vor fi mai mari. El a precizat că Administraţia nu intenţionează să adopte o politică de reducere ra­pidă a şomajului, argumentînd că acest fapt ar impulsiona spirala inflaţionistă. „în conformitate cu politica actuală, a precizat Mc­Cracken, şomajul va scădea nu­mai în funcţie de reducerea satis­făcătoare a ritmului inflației". TELEGRAME ■ TELEGRAME TELEGRAME CONAKRY. — Statele majore ale armatei guineeze, reunite în consiliu de război, au pronunţat sentinţa de condamnare la moarte în cazul a opt ofiţeri acuzaţi de „înaltă trădare şi complicitate cu inamicul" — anunţă postul de ra­dio Conakry. Printre condamnaţi se află generalul Keita Nouman­­dian, fost şef al Statului Major general al armatei guineeze şi al cabinetului militar de pe lîngă Preşedinţia Republicii. SEUL. — în localitatea sud-co­­reeană An Chong Ni s-a produs o ciocnire între grupuri de militari americani — albi şi negri — sta­ţionaţi aici. Incidentele au fost declanşate după ce un militar alb a aruncat cu pietre într-un grup de camarazi ai săi de culoare. Ciocnirile au durat peste două ore şi ele au fost oprite numai în urma intervenţiei poliţiei militare ameri­cane. BUDAPESTA — Pal Losonczi, preşedintele Consiliului Preziden­ţial al R.P. Ungare, l-a primit pe Mahmud Riad, vicepremier şi mi­nistru al afacerilor externe al Re­publicii Arabe Unite, care se află într-o vizită in Ungaria, informea­ză agenţia M.T.I. Au fost exami­nate probleme ale relaţiilor bilate­rală. NEW YORK. — Vineri au avut loc funeraliile celebrului cîntăreţ şi instrumentist american de culoare, Louis Armstrong. Mii de persoane s-au perindat prin faţa catafalcu­lui pentru a aduce cîntăreţului un ultim omagiu, ANKARA. — în Turcia, peste 600 de instituţii de învăţămînt superior, la care sunt înscrişi aproximativ 80.000 de studenţi, au fost naţio­nalizate şi trecute sub autoritatea Ministerului Educaţiei Naţionale, MOSCOVA.­­ Academia de Ştiinţe a Uniunii Sovietice a fost distinsă cu premiul internaţional „Galabert“, instituit în 1957 şi ca­re se acordă pentru realizări re­marcabile în cucerirea spaţiului cosmic. Premiul a fost înmînat pre­şedintelui Academiei, Mstislav Kel­­dîş, pentru staţia automată „Lu­­na­ 16", BELGRAD. — In localitatea Oh­rid din Iugoslavia a luat sfîrşit edi­ţia din acest an a Festivalului bal­canic al cîntecului şi dansului popular, care a durat şase zile. La ediţia din acest an a Festivalului balcanic au participat ansambluri folclorice din opt ţări, printre care şi România. BEIRUT. — O anomalie ciudată, apreciată ca incurabilă, prezintă fetiţa irakiană Intisar El Azara, în vîrstă de şapte ani. Oarbă în cursul zilei, ea este capabilă în schimb să vadă noaptea. Profesorii afirmă că fetiţa este foarte inteligentă şi poate citi cu uşurinţă, dacă ... îşi umbreşte pa­gina. MÜNCHEN. — A fost stabilit traseul pe care îl va parcurge fla­căra olimpică înainte de a ajunge la München, unde vor avea loc, în vara anului viitor, Jocurile Olim­pice. MANILA. — Recenta descoperi­re în pădurile montane de pe Insula Mindano, din sudul Filipi­­nelor a unui trib aflat în stadiul epocii de piatră și trăind de sute de ani în afara oricărui contact cu restul omenirii este apreciată de specialişti drept unul din cele mai fascinante capitole ale studiilor antropologice Celor circa 100 de membri ai tribului le sunt necunos­cute orezul, porumbul, sarea, za­hărul, olăria, marea. Ei constituie, probabil, şi singurul popor din lu­me care ignoră tutunul. NEW YORK. — Peste 45 de kilo­grame de heroină pură, avînd o valoare de 12.500.000 dolari, au fost capturate într-un apartament din cartierul newyorkez Queens. Cu această ocazie, poliţia a ares­tat patru persoane. TOKIO. — Ministrul apărării al S.U.A., Melvin Laird, care se află în vizită la Tokio, a avut convor­biri cu primul ministru al Japoniei, Eisaku Sato, şi cu noul director general al Agenţiei nipone pentru autoapărare, Keikichi Masuhara. în cursul convorbirilor, au fost exa­minate probleme ale coope­rării militare dintre S.U.A. şi Japo­nia, pe baza tratatului de securi­tate nipono-american. mm SUEDIA: Demonstraţie a femeilor din localitatea Tranas din sud-vestul oraşului Stockholm, împotri­va măsurilor luate de autorităţile locale de a închide maternitatea. Pe pancarte este scris: „Vrem să avem propria noastră maternitate", „Nu putem da naştere copiilor pe drumuri". Succese ale forțelor patriotice din Vietnamul de sud VIETNAMUL DE SUD 10 (Ager­pres). — Forţele patriotice din Vi­etnamul de sud, care acţionează in regiunea Platourilor Centrale, au scos din luptă în primele şase luni ale acestui an aproximativ 15.000 de militari din rîndul trupe­lor americano-saigoneze — rela­tează agenţia de presă Eliberarea: în cursul atacurilor lansate asupra poziţiilor deţinute de trupele ina­mice în această regiune, patrioţii sud-vietnamezi au doborit 144 de avioane şi elicoptere, au distrus 375 de vehicule militare şi au cap­turat o importantă cantitate de ar­mament aparținînd forțelor ameri­cano-saigoneze. Incidente la panasia dintre Liban şi Israel BEIRUT 10 (Agerpres).­­ Un purtător de cuvint militar li­banez a anunţat că o patrulă isra­­elianâ s-a infiltrat vineri pe terito­riul Libanului, în apropiere de ora­şul Ramia, informează agenţiile Reuter şi France Presse. Soldaţii israelieni au dinamitat două case situate la sud-est de acest oraş, la 800 metri de frontieră. Nu s-au în­registrat victime. TEL AVIV 10 (Agerpres). —■ Agenţia Reuter relatează că un purtător de cuvînt militar israelian a refuzat să confirme sau să dez­mintă ştirea privitoare la acţiunea unei patrule israeliene pe terito­riul libanez. Mari inundaţii în Columbia BOGOTA 10 (Agerpres). — Inundaţiile din Columbia, provo­cate de ploile persistente din ulti­mele zile, au luat proporţii alar­mante. Şase fluvii s-au revărsat provocînd daune materiale imense şi numeroase victime. Cel mai ma­re fluviu al ţării, Magdallena, a devastat regiuni întinse din jun­gla columbiană, distrugînd toate localităţile întîlnite în cale. Potri­vit primelor informaţii oficiale, date publicităţii la Bogota, în departa­mentul Huila din regiunea Caque­­ta, peste 80 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar aproximativ 100 sunt considerate dispărute. De ase­menea, în localitatea Puerto Asis, peste 100 de persoane au căzut victime apelor dezlănţuite ale flu­viului Putumayo. Guvernul a declarat starea de urgenţă în regiunile sinistrate şi a organizat o amplă operaţiune de ajutorare a populaţiei cu ali­mente şi medicamente. Unităţi ale armatei desfăşoară cercetări am­ple cu ajutorul elicopterelor şi ma­şinilor amfibii pentru salvarea populaţiei surprinse de ape. Da­torită condiţiilor dificile, mai ales în zonele greu accesibile din jun­glă, la Bogota se apreciază că numărul exact al victimelor și va­loarea pagubelor nu vor putea fi stabilite decît mult mai tîrziu. Urmările cutremurului din Chile SANTIAGO DE CHILE 10 (Ager­pres). — Guvernul chilian a ela­borat un program de urgenţă în vederea lichidării urmărilor violen­tului cutremur care s-a produs joi noaptea în patru provincii ale ţă­rii, situate la nord de Santiago de Chile. Avînd o intensitate de 10 grade pe scara Richter în unele din localităţile apropiate epicen­trului, mişcarea seismică a provo­cat, potrivit ultimului bilanţ oficial, moartea a 74 de persoane, rănirea gravă a 135 şi pagube materiale considerabile. Localităţile Llay- Llay, La Ligua, Los Vilos, K­lapel, Salamanca şi Los Andes au fost distruse în proporţie de 30—90 la sută. La Valparaiso — cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării, un­de cutremurul a atins 8—9 grade — circa 40 la sută din clădiri au fost distruse sau grav avariate. A­­proximativ 15.000 de familii din zo­nele sinistrate au rămas fără adă­post şi continuă să sufere de pe urma lipsei apei potabile. Preşedintele Salvador Allende, care a survolat la bordul unui eli­copter regiunile afectate de cutre­mur, a anunţat că guvernul a alo­cat 40 milioane de escudos în ve­derea furnizării unui ajutor ime­diat sinistraţilor. El a cerut popu­laţiei să-şi unească eforturile cu autorităţile pentru ca urmările seismului să poată fi lichidate în cel mai scurt timp posibil. Cutremurul de joi noaptea a fost cel mai puternic dintre cele pro­duse în Chile în ultimii zece ani. Subliniind intensitatea sa extra­ordinară, institutele seismologice relevă că numărul relativ redus al victimelor se datorează măsurilor de precauţiune luate de autorităţi şi populaţie, în special în ceea ce priveşte construcţia edificiilor. De la începutul secolului, în Chile au pierit, ca urmare a miş­cărilor seismice, 62.000 de oameni. Cele mai multe victime au fost pro­vocate de cutremurul din ianuarie 1939, soldat cu 30.000 de morţi şi distrugerea a şase oraşe. Momente de încordare în Irlanda de Nord BELFAST 10 (Agepres). — De citeva zile, Irlanda de Nord cunoaşte din nou momente de în­cordare, actele de valenţă multi­­plicîndu-se în ultimele 48 de ore. După ce la periferia oraşului Ar­magh, în noaptea de joi spre vi­neri, au fost răpiţi patru soldaţi britanici, cu 24 de ore mai tîrziu s-au semnalat incident şi la Bel­fast. Explozia unei bonbe incen­diare a determinat pe manifes­tanţi, înarmaţi cu sticli goale şi pietre, să atace forţele de ordine. In timpul incidentelor, un soldat britanic a fost rănit. La Londonderry, un an­ mare o­­raş al Irlandei de Nord, au fost în­registrate, de asemenea, violente ciocniri, în timpul care­ un tâ­­năr de 26 de ani a fost ucis, iar un altul grav rănit. Pe străzile o­­raşului au reapărut balcadele. Agenţiile de presă anunţă că 500 de soldaţi britanici sunt aşteptaţi să sosească aici pentru a se adău­­ga celor 11.000 staţionaţi deja in Irlanda de Nord în vederea „men­ţinerii ordinii DÎN PRESA STRĂINĂ Gazul Ellsberg şi criza morală americană L’EXPRESS Se numeşte Daniel Ellsberg. Sco­pul său, mărturisit, a fost să gră­bească sfîrşitul unui război care îi torturează conştiinţa şi la care a participat şi el, fără să vrea, el a rupt echilibrul care domneşte între guvern şi Congres, justiţie şi presă. între 13 iunie, cind cotidianul „New York Times" a început publi­carea raportului comunicat de Ells­­berg, şi 30 iunie, „majoritatea mu­tă" a descoperit că, încă din 1954, guvernul minţea Congresul, că pentru a-şi păstra „dreptul la se­cret", actualul preşedinte nu a e­­zitat, sfidînd Constituţia, să ordone prin ministrul justiţiei o cenzură prealabilă a presei. Zilele trecute, şase din cei nouă judecători ai Curţii supreme au stabilit că a­­ceastă cenzură era nedreaptă. A­­cum tot raportul va putea fi oferit publicului. Ellsberg, în vîrstă de 40 de ani, cu o privire foarte vioaie, este el însuşi un produs tipic al „instituţii­lor" americane. Fiu al unui ingi­ner din Chicago, el a făcut, dato­rită unei burse primite din partea firmei care produce Pepsi-Colla, studii de economie la Universita­tea din Harvard, cea mai presti­gioasă universitate americană. Du­pă patru ani de serviciu voluntar în armată, revine la universitate unde realizează o strălucită teză de doctorat asupra „riscului, am­biguităţii şi hotărîrii“. Este pasiu­nea lui. Şi tocmai datorită cunoş­tinţelor sale asupra „teoriei jocu­lui", a riscurilor calculate, în 1959 este angajat de Rand Corporation. Rand este un fel de Opus Dei ştiinţific: o mie de cercetători, în­chişi în clădiri imense situate la Santa Monica, suburbie a Los An­­gelesului, pe malul Pacificului, sunt supravegheaţi de gărzi. Aici se fac studii asupra viitorului la cererea guvernului, Pentagonului, şi a ma­rilor industrii. Compartimentul cel mai secret al acestei clădiri, păzit ca o casă de bani, este „camera jocului de-a războiul", unde echi­pe de strategi, economişti şi pre­vestitori ai viitorului îşi dispută conflicte imaginare. Tocmai deoa­rece cunoaşte foarte bine aceste jocuri ale spiritului şi modul în care Administraţia face uz de ele, Ellsberg a fost profund şocat cînd, după un an petrecut la Pentagon, descoperă între 1965 şi 1967 rea­litatea cotidiană a războiului în Vietnam. „Făcea parte din echipa genera­lului Edward Lonsdale, însărcinat să pregătească forţe de contra­­insurecţie, povesteşte un funcţio­nar american aflat încă la Saigon. Toţi erau nişte romantici. Seara se adunau ca să cînte melodii fol­clorice şi în loc să le spună viet­namezilor gooks, cum spun toți, numesc ceremonios poporul". Ellsberg, care pe vremea aceea credea în război, se duce peste tot — într-un cătun de exemplu, unde tocmai s-a sărbătorit „reve­nirea la ordine", dar atîta au ple­cat persoanele oldale, că parti­zanii au revenit cu forţe întărite şi a fost nevoie si se salveze in plină noapte. Astfel în sufletul lui s-a instalat treptat incertitudinea, în legătură cu raporturile trimise guvernului. Ellsberg află că ele nu au nimic comun cu realitatea. Întîi crede că ăzboiul ar fi drept, dar este purta în mod gre­şit, dar descoperă că însuşi răz­boiul este „rău". După experienţa dn Vietnam, Ellsberg se întoarce la Rand, un­de lucrează, la cererea fostului ministru al apărării Robert McNa­mara, la celebrul raport secret. Dar nu mai este acelaşi. Acest perso­naj candid nu suportă îndoiala. Treptat trece în rîndul opoziţiei deschise, al manifestanţilor, la con­ferinţe. Obsedat de ideea că gu­vernul, care se sprijină p­e ace­leaşi mecanisme, reface perpstuu aceleaşi greşeli în Vietnam, Ells­berg începe să bată la uşi rujind oamenii să citească raportul. In cele din urmă, „pentru a-şi elibe­ra conştiinţa", acest „uliu" devenit „porumbel" şi care, între timp, a părăsit Rand-ul pentru a se anga­ja la Institutul tehnologic din Mas­sachusetts, înmînează documentul celui mai mare ziar american. „In timpul cit a durat ezitarea mea, a declarat el, au murit acolo 9.000 de tineri..." Bineînţeles. Dar motivul pentru care Ellsberg nu a divulgat ma devreme aceste dosare este acela că nici el — simbolul unei crizi de conştiinţă care atinge milioane de americani — nici opinia publi­că nu erau atit pregătiţi ca astăzi. Intre timp, în toamna lui 1969, a­­­mericanii, tulburaţi, descopereau, prin intermediul fotografiilor ilus­­trînd masacrul de la Song My, ca războiul din Vietnam, ca toate ce­lelalte, era „murdar". Senatorii, şi alegătorii lor, aflau că­­şi în Laos, S.U.A. erau angajati in o­­peraţiuni secrete încă din 1961. In 1970, sondajele arătau că majo­ritatea dorea sfîrşitul acesei aven­turi. Iar armata mărturisea că sol­daţii atacau ofiţerii prea exigenţi şi că, în fiecare zi, un splent mu­rea în urma abuzului de vecină. Dar şi în interior uneie mecanis­­me scăpau de sub control De cîţiva ani mai ales, presa şi tele­viziunea arată americanilor ora­şele lor pustiite de bogaţi, arunca­­te treptat în decrepitudine­­ in­securitate. Şomajul a depăşit şase la sută, inflaţia, în alte vremur ac­ceptabilă, capătă aspecte amenin­­ţăto­re. Un sondaj efectuat la în­ceputul anului de către Galup, arată că pentru 47 la sută dintre americani nemulţumirea actu­ală este „fără îndoială semnul pre­mergător al unei adevărate crize”. Unii protestează în tăcere. Eis­berg s-a decis s-o facă cu zgo­­mot, in numele poporului ameri­­can, a spus el. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietice nr. 3.* Telefoane: 11688, 11689. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş, Comanda nr. 554 * 40 372

Next