Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-24 / nr. 174

VIZITA DE LUCRU A NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) ,a victoriei socialismului şi comu­nismului în întreaga lume. (Aplau­ze puternice). Aşa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naţionale şi cele internaţionale există o unitate strînsă. Fără în­doială, rezultatele, succesele noas­tre — ca ale oricărei ţări socia­liste — în făurirea socialismului sînt un bun al sistemului socialist mondial, un bun al cauzei socia­lismului în lume; de aceea, noi considerăm că prima noastră înda­torire, ca partid de guvernămînt, este de a lucra în aşa fel încît să asigurăm edificarea, în condiţii cît mai bune, cu lipsuri cît mai puţine, a socialismului în România. Să demonstrăm, prin preocuparea noastră de zi cu zi, superioritatea orînduirii socialiste. In felul aces­ta, ne îndeplinim nu numai o obli­gaţie sacră faţă de poporul ro­mân, ci şi o importantă îndatorire internaţionalistă, pentru că exem­plul ţărilor care construiesc socia­lismul constituie un imbold pentru popoarele care mai gem sub ju­gul colonialismului şi imperialis­mului, care luptă pentru eliberare naţională şi socială, pentru socia­lism. (Vii aplauze). Desigur, ca ţară socialistă, Ro­mânia se preocupă permanent de dezvoltarea relaţiilor sale cu toate ţările socialiste. Noi acţionăm pentru depăşirea divergenţelor e­­xistente în relaţiile dintre ţările socialiste, dorim să facem totul ca existenţa unor deosebiri de păreri, într-o problemă sau alta, să nu in­fluenţeze în nici un fel asupra ra­porturilor dintre state şi partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a ţărilor socialiste, întraju­torarea lor în lupta pentru făuri­rea, în fiecare ţară, a socialismu­lui, în lupta împotriva imperialis­mului, pentru progres social şi pa­ce în lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm şi acţionăm pen­tru dezvoltarea colaborării cu ţă­rile din cadrul C.A.E.R. De altfel, în curînd va avea loc, în Româ­nia, o sesiune consacrată colabo­rării în C.A.E.R. Noi considerăm C.A.E.R.-ul ca un organism impor­tant în realizarea colaborării din­tre ţările socialiste membre ale a­­cestei organizaţii. Considerăm că această colaborare trebuie să con­tribuie la dezvoltarea economiei fiecărei ţări, la întărirea bazei tehnico-materiale a socialismului din fiecare ţară, la crearea în fie­care stat membru al organizaţiei a condiţiilor pentru făurirea socie­tăţii comuniste. In aceasta vedem noi prima obligaţie şi direcţia principală a colaborării dintre ţă­rile membre ale C.A.E.R., pentru că numai aşa socialismul se va putea afirma ca orînduire supe­rioară din toate punctele de ve­dere. Desigur, formele de coope­rare pot fi diverse, dar oricît de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interdependenţa în producţie între diferite sectoare de activitate, aceasta nu trebuie să ducă în nici un fel la încălcarea suveranităţii naţionale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptului partidului comunist din fiecare ţară, al clasei muncitoare — care este clasa conducătoare —­ al poporului respectiv, de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit propriei voin­ţe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvol­ta larg relaţiile cu toate ţările so­cialiste pentru că sistemul socia­list mondial este totalitatea celor 14 state socialiste care constru­iesc astăzi, în condiţii diverse, noua orînduire şi considerăm că între toate aceste ţări trebuie să existe relaţii de colaborare în toa­te domeniile de activitate. în spiri­tul acesta au acţionat şi acţionea­ză partidul, guvernul ţării noastre. Vizita pe care am făcut-o în ţă­rile socialiste din Asia este tocmai expresia acestei politici a partidu­lui şi guvernului nostru — politică de dezvoltare a colaborării cu toa­te ţările socialiste, de întărire a unităţii şi colaborării tuturor ţări­lor socialiste. Considerăm că, prin vizita pe care am făcut-o am a­­dus o contribuţie uriaşă la dezvol­tarea relaţiilor dintre partidul nos­tru si partidele comuniste din a­­ceste ţărî, la lărgirea relaţiilor din­tre România si aceste state socia­liste si că, totodată, am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unităţii tuturor ţărilor socia­liste, a tuturor partidelor comunis­te si muncitoreşti, a tuturor forţelor ant:­mperialiste. (Aplauze puter­nice) In lume au loc schimbări foar­te mari; popoare întregi se adică la luptă împotriva dominaţiei străi­ne, denunţă acorduri şi tratate vechi, înrobitoare, atît în domeni­ul economic, cit şi militar, punînd pe primul plan afirmarea dreptu­rilor lor de a-şi hotărî singure dez­voltarea, fără nici un amestec din afară. Priviţi în America Latină, in Africa, priviţi chiar în Europa , în Islanda, în Malta ! Peste tot noi şi noi popoare şi guverne cer denunţarea vechilor acorduri im­perialiste impuse cu forţa, cer re­tragerea trupelor străine, cer drep­tul ca bogăţiile naţionale să a­­parţină poporului respectiv. Noi considerăm că acest proces re­voluţionar, care se afirmă cu pu­tere, constituie o caracteristică principală a epocii actuale şi arată că au apus pentru totdeauna vre­murile politicii de asuprire şi dic­tat că popoarele sînt hotărîte să trăiască libere, fără dominaţie străină! (Aplauze prelungite). Noi am sprijinit şi sprijinim lup­ta popoarelor care se ridică pen­tru eliberarea lor naţională, împo­triva colonialismului şi neocolonia­­lismului, pentru independenţă na­ţională, pentru dreptul de a-şi ho­tărî singure soarta. Vom acorda şi în viitor tot sprijinul nostru aces­tor popoare, vom dezvolta cola­borarea şi unitatea în lupta îm­potriva imperialismului cu toate popoarele, cu toate forţele care se înregimentează în această lup­tă, considerînd că aceasta este una din îndatoririle noastre inter­naţionale ca partid comunist, ca popor care construieşte societa­tea socialistă. România trăieşte în Balcani şi de aceea se preocupă ca în a­­ceastă zonă să existe înţelegere şi colaborare. Dorim ca Balcanii să nu mai fie un „butoi cu pul­bere", ci o zonă a colaborării, a păcii, fără arme atomice, fără ba­ze militare străine. Dorim ca în Balcani să se pună capăt cu de­­săvîrşire oricăror încercări de a­­giţare a unui popor împotriva al­tuia; se cunoaşte din experienţa trecutului că politica marilor pu­teri imperialiste de dezbinare a ţărilor balcanice şi, în general, a ţărilor mici nu a adus decit dau­ne popoarelor respective, uşurînd dominarea şi asuprirea lor. Iată de ce ne-am adresat şi ne adre­săm tuturor popoarelor din Bal­cani de a găsi calea colaborării, a unirii pentru a asigura întărirea păcii şi colaborării în această zonă. Dorim ca în Europa să se în­făptuiască securitatea, să fie pro­movate relaţii noi, care să exclu­dă folosirea forţei şi ameninţarea cu forţa in raporturile dintre sta­te. Dorim să se asigure condiţii ca Europa — continentul de un­de în mai puţin de 50 de ani au pornit două războaie mondiale — să devină un continent al colabo­rării şi păcii, care să contribuie la dezvoltarea progresistă a o­­menirii, la lichidarea înapoierii de pe alte continente, din alte zone ale lumii. în acest sens şi în a­­ceastă direcţie acţionăm, împreu­nă cu ţările socialiste şi alte sta­te din Europa, pentru înfăptuirea securităţii pe continent, pentru realizarea în cel mai scurt timp a unei conferinţe europene care să deschidă calea realizării aces­tui deziderat. Noi apreciem că există condiţii pentru a se ajunge la ţinerea acestei conferinţe şi vom acţiona cu toată forţa pentru organizarea ei, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Dorim să dezvoltăm continuu­ relaţiile de colaborare cu cele­lalte state din Europa în toate domeniile de activitate. Conside­răm că activitatea pe care am desfăşurat-o pînă acum în aceas­tă direcţie corespunde acestui ţel, ea ilustrînd felul armonios în care se îmbină politica internă şi po­litica internaţională a partidului şi guvernului nostru. (Vii aplauze). Ne pronunţăm pentru încetarea războaielor şi a conflictelor mili­tare, pentru retragerea trupelor americane din Vietnam, din Cam­­bodgia, din Laos, din întreaga Indochină, pentru ca popoarele din această parte a lumii să fie lăsate să-şi hotărască singure dez­voltarea, să-şi rezolve problemele interne fără nici un amestec din afară, aşa cum ne pronunţăm pen­tru încetarea conflictului din O­­rientul Apropiat, pentru soluţiona­rea sa în spiritul rezoluţiei Consi­liului de Securitate. Considerăm că dezvoltarea eve­nimentelor internaţionale demon­strează în mod pregnant că tre­buie pus cu desăvîrşire capăt po­liticii imperialiste de forţă, de dic­tat şi amestec in treburile altor state, că dezideratul păcii interna­ţionale nu se poate realiza decît prin renunţarea la politica de răz­boi, la orice fel de presiuni împo­triva altor state. Viaţa arată că e absolut necesar ca la soluţio­narea problemelor internaţionale să ia parte toate statele, fie ele mari sau mici. Desigur, nu este un secret pentru nimeni că, întot­deauna, primele victime ale poli­ticii imperialiste de forţă şi dic­tat au fost ţările mici. De aceea, noi acordăm o atenţie deosebită faptului ca ţările mici să acţioneze cu toată fermitatea pentru apăra­rea independenţei şi suveranităţii lor, să se opună politicii imperia­liste de forţă şi dictat, să-şi afirme­­şi să-şi apere dreptul la o viaţă liberă! Subliniind aceasta, pornim tocmai de la principiile de clasă, precum şi de la ceea ce dovedeşte experienţa — aş putea spune de milenii — a istoriei, că atunci cînd popoarele mici şi mijlocii s-au ridicat în apărarea indepen­denţei lor au putut juca un rol important în viaţa internaţională. Exemplul poporului vietnamez, al celorlalte popoare din Indochina aduce noi şi noi confirmări aces­tui adevăr. Tocmai privind de pe poziţii de clasă, pornind de la necesitatea unirii tuturor forţelor lumii contemporane împotriva poli­­ticii imperialiste, ne pronunţăm pentru o largă colaborare cu ţă­rile mici şi mijlocii, acţionăm îm­preună cu toate statele, fără deo­sebire de mărime, pentru pacea şi securitatea tuturor popoarelor, libere şi egale în drepturi. (Vii aplauze). Realizarea acestui deziderat ce­re găsirea de sol­ţii la probleme­le spinoase ale vieţii internaţiona­le. O importanţă deosebită au în acest sens creşterea rolului O.N.U., realizarea universalităţii sale. Re­publica Populară Chineză trebuie să-şi ocupe locul pe care-l meri­tă de drept in această organiza­ţie. Este timpul să se înţeleagă de către toată lumea că astăzi nu se mai pot soluţiona proble­mele internaţionale fără participa­rea marelui popor chinez de 800 de milioane de oameni. Ignora­rea acestei realităţi a zilelor noas­tre nu poate decit să dăuneze atît cauzei socialismului şi luptei împo­triva imperialismului, cît şi cauzei destinderii şi păcii in lume. Este ştiut, de altfel, că politica imperia­liştilor de ignorare pe o perioadă, de asemenea, destul de lungă, a Uniunii Sovietice — primul stat socialist din lume, a cărui creare a marcat o cotitură radicală în istoria omenirii — a suferit un eşec total. Astăzi, Uniunea Sovie­tică, datorită succeselor obţinute în dezvoltarea sa economică şi socială, în construirea societăţii comuniste, joacă un rol deosebit de important pe arena mondială, se manifestă ca un factor de sea­mă în rîndul forţelor progresului şi păcii, in lupta pentru colaborare, destindere şi securitate, în rezolva­rea marilor probleme care frămin­­tă omenirea contemporană. Apare cu toată claritatea că şi politica de izolare a R.P. Chineze, ca şi politica de izolare, la timpul res­pectiv, a celorlalte ţări socialiste, a suferit un eşec total. Nimeni în lume nu poate împiedica un popor care a păşit pe calea socialismu­lui — fie el mare sau mic — să-şi construiască noua orînduire aşa cum o doreşte el. De aceea, noi considerăm că afirmarea şi parti­ciparea Chinei la viaţa internaţio­nală, în activitatea O.N.U. şi a celorlalte organisme internaţiona­le constituie un factor de mare im­portanţă pentru cauza socialismu­lui, pentru lupta împotriva impe­rialismului, pentru progres şi pace în lume. (Aplauze puternice). Partidul şi statul nostru militea­ză ca în lume, în relaţiile dintre state, să se instaureze principii noi, să se pornească de la deplina egalitate în drepturi între toate ţă­rile, de la respectarea indepen­denţei şi suveranităţii lor naţiona­le, de la renunţarea la forţă şi ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, de la neamestecul în treburile interne, de la necesitatea colaborării pe baza avantajului reciproc. Numai în spiritul acestor principii se pot instaura relaţii noi, care să excludă războaiele şi să asigure fiecărui popor posibilitatea de a se dezvolta independent. Nu uităm pericolul pe care-l reprezintă continuarea cursei înar­mărilor şi nu sîntem de loc parti­zanii teoriilor care încearcă să convingă opinia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există „armă a păcii“ și cu atît mai mult nu poate fi armă a păcii arma nucleară. Desigur, cît timp există imperialism, cît timp se men­ţine pericolul unui război, fiecare stat socialist — ca, de altfel, fie­care naţiune — este un drept să ia măsuri de a se înarma, fiind gata să-şi apere independenţa, cuceri­rile revoluţionare. Dar, fiind comu­nişti, noi nu putem uita că arma nucleară este o armă a distrugerii şi că ea trebuie scoasă în afara legii. Noi nu considerăm că tre­buie să ascundem poporului nos­tru — şi tuturor popoarelor lumii — realitatea despre pericolul ar­mei nucleare, pentru că oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce decit moarte şi distrugeri. Iată de ce partidul şi guvernul nostru se pronunţă cu hotărîre îm­potriva armelor nucleare, pentru distrugerea şi interzicerea lor. Considerăm că avem datoria să acţionăm în această direcţie cu toată fermitatea şi energia, să chemăm toate popoarele să-şi ri­dice vocea pentru a scoate arma atomică şi armele de distrugere în masă în afara legii, să lupte pen­tru dezarmarea generală. (Vii a­­plauze). Şi această luptă exprimă poziţia noastră revoluţionară! Da­că sîntem revoluţionari, dacă sin­tem­ comunişti, trebuie ca in acti­vitatea internaţională, în proble­mele fundamentale ale dezvoltării contemporane, ca şi în problemele viitorului României, să ne plasăm pe aceeaşi poziţie ! Să analizăm totul în spiritul materialismului dialectic şi istoric, al marxism-leni­­nismului, şi să acţionăm ca revo­luţionari ! Or, a fi revoluţionari, comunişti, înseamnă a lupta pen­tru apărarea vieţii popoarelor, îm­potriva politicii de înarmare care ameninţă viaţa întregii omeniri. (Aplauze puternice). In acest spirit, îmbinînd sarcini­le naţionale cu cele internaţionale, partidul nostru acţionează şi va acţiona consecvent și în viitor pen­tru a contribui la realizarea unei politici de colaborare între toate ţările socialiste, intre toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru a contribui la cau­za păcii și cooperării în lume. (A­­plauze prelungite). In încheiere, doresc să urez Co­mitetului judeţean de partid, co­muniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor oamenilor muncii din municipiul şi judeţul Constanţa succese tot mai mari în activitatea lor, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, pre­lungite, urale, se scandează „Ceauşescu-P.C.R.“; „Ceauşescu- P.C.R.“! Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). TOVARĂȘULUI ~ LA CONSTANȚA în portul şi pe (Urmare din pag. 1) viitoarelor docuri uscate. Acestea — unul pentru construcţii şi altul pentru reparaţii de nave — vor semăna cu două bazine alăturate, fiecare avînd cîte o ecluză şi in­stalaţii puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va a­­tinge o adîncime de 14 m. In inte­riorul lor vor putea intra la repa­raţii sau vor fi construite pe uscat nave de mare tonaj, iniţial de 50.000—80.000 tdw, iar in perspec­tivă pînă la 150.000 tdw. Construcţia noului şantier naval ridică probleme deosebit de com­plicate, între care desecarea şi umplerea unor mari suprafeţe de apă devierea unora din conduc­tele existente, mari lucrări de excavare, impermeabilizări pe su­prafeţe întinse şi la mari adin­­cimi. In timpul vizitei pe şantier, to­varăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă cîteva cargouri de 1.920 tdw. aflate în construcţie. Se sub­liniază că preocuparea construc­torilor este reducerea continuă a timpului de asamblare a unui ase­menea vas şi că eforturile şi pro­gresele constructorilor în această direcţie sunt remarcabile. Ultimele cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone şi dispun de instalaţii de naviga­ţie cu un grad superior de auto­matizare. La sectorul mecanic al şantieru­lui, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în termen a tuturor comenzilor solicitate de beneficiar. Muncitorii opresc pen­tru cîteva clipe lucrul, vin înaintea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îl salută exprimîndu-şi bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se întreţine cu muncitorii asupra metodelor de lucru folosite, asupra condiţiilor lor de muncă şi de viaţă. In hala mecanică, secretarului general al partidului i se prezin­tă o serie de instalaţii şi dispozi­tive realizate pe şantier în cadrul acţiunii de autodotare. Printre al­tele, de bune aprecieri se bucură o instalaţie hidraulică de lansare a navelor, realizată pe şantier, care a adus economii însemnate întreprinderii. — Trebuie să acordaţi o deo­sebită atenţie realizării pe şanti­er a tot mai multe instalaţii şi dispozitive necesare procesului tehnologic, indică tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezentanţilor condu­cerii şantierului. Numai astfel se pot însuşi tehnologii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe şantie­rul naval constănţean, între con­ducătorii de partid şi de stat şi specialiştii din construcţia de na­ve are loc o amplă discuţie cu privire la perspectivele de dezvol­tare a industriei navale. Una din principalele preocupări pe care conducerea şantierului şi repre­zentanţii ministerului de resort o înfăţişează secretarului general al partidului se referă la modalităţile şi, îndeosebi, la zonele de extin­dere a şantierului naval. Sunt a­­nalizate cauzele rămînerii în ur­mă în realizarea unor obiective principale din profilul şantierului de la Constanţa, se recomandă soluţii pentru remedierea situaţiei. Multe din proiecte se dovedesc susceptibile de îmbunătăţiri, iar tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­comandă constructorilor să-şi re­vadă planurile, proiectele, să cau­te căile cele mai eficiente pentru folosirea raţională a investiţiilor importante alocate acestei ramuri de producţie. O problemă însemnată luată in discuţie este asimilarea în fabri­caţie a unor motoare de mare pu­tere. In legătură cu aceasta, s-a evidenţiat necesitatea cooperării intre întreprinderi, construcţiile na­vale fiind o activitate deosebit de complexă, de mare anvergură. Se arată că este necesar ca toate ti­purile de nave produse în ţară să fie echipate cu mijloace de pro­pulsie fabricate de industria noas­tră. Altă problemă: profilarea şan­tierelor navale din Galaţi şi Brăi­la pe construcţia anumitor tipuri de vase. Se abordează problema producţiei de nave pescăreşti şi se indică să se elaboreze un stu­diu pe această temă. Se recoman­dă să se studieze posibilitatea cre­ării unui nou şantier naval la Mangalia, profilat atit pe producţia de nave pescăreşti, de transport, cît şi pe reparaţii generale de nave. Râspunzînd întrebărilor secreta­rului general al partidului în le­gătură cu gradul de integrare şi tipurile de nave ce se vor construi in ţara noastră, specialiştii arată că este prevăzută producerea in ţară a întregii game de agregate şi a tuturor aparatelor cu care sunt înzestrate navele. In cîţiva ani, se va realiza un nivel înalt de in­tegrare. Gama actuală de produ­se va fi lărgită cu alte tipuri de nave pentru diferite nevoi ale e­­conomiei naţionale şi, îndeosebi, vase destinate transportului de produse petrolifere, de minereuri, de cărbuni, cargouri pentru che­restea şi de mărfuri generale. Avem constructori navali price­puţi, entuziaşti, care asigură pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat că îşi vor îndeplini e­­xemplar obligaţiile asumate, rea­­lizînd vase de tot mai mare tonaj, care vor duce sub pavilionul trico­lor al patriei produsele româneşti pe cele mai îndepărtate meridia­ne ale lumii. După încheierea vizitei în port şi în incinta şantierului naval, co­loana maşinilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Con­stanţa şi ajunge în faţa Sălii spor­turilor din localitate, unde secreta­rul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt aşteptaţi de un mare număr de oameni ai muncii. Reportajul vizitei a fost realizat de : N. POPESCU-BOGDANEŞTI MIRCEA S. IONESCU şantierul de construcţii navale Pentru creşterea continuă a conştiinţei socialiste a muncitorilor, sarcini mari revin şi sindicatelor Organele şi organizaţiile sindi­catelor din judeţul nostru au re­ţinut din amplul program propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în vederea îmbunătăţirii activităţii ideologice, de educare comunis­tă a oamenilor muncii şi din ex­punerea ştiinţific fundamentată ţi­nută la recenta consfătuire de lu­cru a activului de partid din do­meniul ideologiei şi al activităţii po­litice şi cultural-educative, faptul că trebuie să analizeze un spirit critic şi autocritic stilul şi meto­dele lor de muncă, aportul pe ca­re-l aduc la educarea patriotică şi internaţionalistă, marxist-leninis­­tă a maselor. Nu este pentru nimeni un secret faptul că în ultimii ani, organele teritoriale ale sindicatelor, casele de cultură, cluburile, comitetele sindicatelor, au neglijat munca politică, ocupindu-se aproape în exclusivitate numai de activitatea artistică de amatori. Pe baza hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—11 februarie a c. şi a Congresului U.G.S R., Consili­ul judeţean al sindicatelor a luat o serie de măsuri pentru îmbunătă­ţirea activităţii politico-educative desfăşurată de sindicate. Aceste documente de o deosebită impor­tanţă pentru mişcarea sindicala din patria noastră au fost dezbă­tute pe baza unor referate şi ex­puneri in plenarele lărgite ale con­siliilor judeţene, municipale şi o­­răşeneşti ale sindicatelor, în comi­tetele şi grupele sindicale din în­treprinderi, instituţii şi comune. In cadrul consultaţiilor şi al schimburilor de păreri, s-a insistat mai mult asupra unor probleme ca: rolul clasei muncitoare în ac­tuala etapă de dezvoltare a Ro­mâniei socialiste, asupra tezei pri­vind autonomia sindicatelor, expli­­cîndu-se că autonomia nu înseam­nă ştirbirea centralismului demo­cratic, ci dimpotrivă întărirea sa, că ea înseamnă mai multă ini­ţiativă, gindire, acţiune de sine stătătoare fără să se aştepte ne­apărat indicaţii de la organele su­perioare, etc. Consiliul judeţean al sindicatelor a întreprins măsuri pentru popu­larizarea realizărilor dobîndite de poporul nostru, îndeosebi în peri­oada anilor 1966—1970, a obiecti­velor şi sarcinilor planului cinci- IN LUMINA PROGRAMULUI DE ACŢIUNE IDEOLOGICO­­EDUCATIVĂ nai 1971—1975, a chemării Consi­liului Naţional al Frontului Unită­ţii Socialiste pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului, a proiectului de lege cu privire la organizarea şi conducerea unită­ţilor economice de stat, a proiec­tului de lege privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc - muncitoresc şi a cantinelor-res­­taurant ş.a.m.d. Deşi s-a scurs un timp scurt de la publicarea în presă a recente­lor documente de partid pentru îm­bunătăţirea activităţii ideologice, Consiliul judeţean al sindicatelor, cu ajutorul şi sub îndrumarea Co­mitetului judeţean de partid, a ini­ţiat prezentarea unor informări po­litice şi scurte expuneri in adună­rile generale şi grupele sindicale care s-au ţinut in cursul acestei luni la Combinatul Chimic din Tir­­năveni, Iprofil „23 August", U.E.I.L. Sovata etc. Trebuie să arătăm insă că acti­vitatea sindicatelor din județul nostru nu se ridică încă la nive­lul sarcinilor trasate de Congresul U.G.S.R., manifestîndu-se în pre­ocupările lor mult formalism. In prezent activitatea grupelor sindicale se rezumă mai ales la discutarea unor sarcini generale de producţie. Avînd în vedere că grupa sindicală este terenul cel mai fertil pentru desfăşurarea unei intense activităţi politice şi cultu­ral-educative, ne-am propus ca lunar, pe baza unui plan de per­spectivă aprobat de organizaţiile de partid, în lumina noilor docu­mente, să organizăm dezbateri pe teme politico-ideologice, informa­rea membrilor grupelor asupra u­­nor probleme interne şi internaţio­nale ale politicii partidului şi sta­tului nostru, educarea salariaţilor în spiritul dragostei pentru muncă, al cinstei şi ataşamentului pentru orînduirea socialistă, în spiritul concepţiei materialiste despre lu­me. Grupele sindicale să ia ati­tudine faţă de fenomenele negati­ve, de concepţiile retrograde, de­prinderile, obiceiurile şi influenţe­le ideologiei burgheze, să comba­tă manifestările de indisciplină, pa­razitismul, sustragerea din avutul obştesc etc. Procedînd astfel vom înlătura una din carenţele mai vechi ale muncii politice de masă în ceea ce priveşte sfera ei de cuprinde­re de către organizaţiile sindicale. Un alt aspect al sferei de cu­prindere a muncii noastre politice se referă la unele categorii de salariaţi cum sunt: navet­stii, mun­citori constructori şi forestieri, mun­citori la fermele agricole de stat, mecanizatori din S.U.A. etc., care prin natura muncii lor nu parti­cipă cu regularitate la acţiunile cu caracter educativ organizate de sindicate şi celelalte organizaţii de masă şi obşteşti. Sindicatele au obligaţia să asigure deplasa­rea în comunele unde domiciliază aceşti oameni a formaţiilor artis­tice, a brigăzilor artistice de agi­taţie şi a unor brigăzi ştiinţifice, să organizeze întîlnîri ale nave­tiştilor cu activişti de partid şi de sindicat cu conducători de între­prinderi etc. O sarcină de mare importanţă în activitatea sindicatelor şi care nu suferă nici o aminare este re­­activizarea gazetelor de perete sa­tirice şi de uzină, a brigăzilor ar­tistice de agitaţie şi a staţiilor de radio-amplificare. Aceasta pen­tru că încă gazetele de perete şi brigăzile de agitaţie sunt neglijate, au o tematică slabă, greşit orien­tată sau lipsită cu desăvîrşire. Cum pot motiva oare sindicatele de la U.R.A., I.U.I.U., întreprinde­rea viei şi vinului, Iprofil „23 Au­gust", Fabrica de geamuri Tîrnă­­veni, Fabrica de zahăr Luduş etc., lipsa brigăzilor artistice de agita­­ţie? Secretarul comitetului sindica­tului de la I.U.I.U. ne spune că la această întreprindere nu se poate înjgheba o brigadă artisti­că pe motiv că sunt foarte „ocu­paţi” cu probleme de producţie şi nu au oameni pentru aşa ceva. Oare sindicatele din alte între­prinderi care dispun de brigăzi ar­tistice nu au sarcini pe linie de producţie? De altfel, la această întreprindere nu se desfăşoară nici un fel de activitate artistică de a­­matori şi acest lucru trebuie să dea de gîndît comitetului de sin­dicat. In articolul de faţă ne-am referit numai la cîteva aspecte din acti­vitatea politică-educativă a sindi­catelor. Analizînd în spirit critic şi autocritic activitatea pe care am desfăşurat-o până în prezent, fiind conştienţi de deficienţele mari ce mai există în munca noastră, sin­dicatele din judeţul Mureş asigură Comitetul judeţean de partid că nu-şi vor precupeţi eforturile pen­tru traducerea în viaţă a măreţu­lui program de o excepţională im­portantă iniţiat de conducătorul iubit al partidului şî statului nostru — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — menit să ridice la un nivel calita­tiv superior întreaga activitate e­­ducativă din patria noastră, să a­­sigure îndeplinirea exemplară a hotărîrilor Congresului a I X-lea al Partidului Comunist Român. IOAN SCUTARU, membru al Biroului Executv al Consiliului judeţean Mureş al Sindicatelor

Next