Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)
1971-07-24 / nr. 174
VIZITA DE LUCRU A NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) ,a victoriei socialismului şi comunismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Aşa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naţionale şi cele internaţionale există o unitate strînsă. Fără îndoială, rezultatele, succesele noastre — ca ale oricărei ţări socialiste — în făurirea socialismului sînt un bun al sistemului socialist mondial, un bun al cauzei socialismului în lume; de aceea, noi considerăm că prima noastră îndatorire, ca partid de guvernămînt, este de a lucra în aşa fel încît să asigurăm edificarea, în condiţii cît mai bune, cu lipsuri cît mai puţine, a socialismului în România. Să demonstrăm, prin preocuparea noastră de zi cu zi, superioritatea orînduirii socialiste. In felul acesta, ne îndeplinim nu numai o obligaţie sacră faţă de poporul român, ci şi o importantă îndatorire internaţionalistă, pentru că exemplul ţărilor care construiesc socialismul constituie un imbold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismului şi imperialismului, care luptă pentru eliberare naţională şi socială, pentru socialism. (Vii aplauze). Desigur, ca ţară socialistă, România se preocupă permanent de dezvoltarea relaţiilor sale cu toate ţările socialiste. Noi acţionăm pentru depăşirea divergenţelor existente în relaţiile dintre ţările socialiste, dorim să facem totul ca existenţa unor deosebiri de păreri, într-o problemă sau alta, să nu influenţeze în nici un fel asupra raporturilor dintre state şi partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a ţărilor socialiste, întrajutorarea lor în lupta pentru făurirea, în fiecare ţară, a socialismului, în lupta împotriva imperialismului, pentru progres social şi pace în lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm şi acţionăm pentru dezvoltarea colaborării cu ţările din cadrul C.A.E.R. De altfel, în curînd va avea loc, în România, o sesiune consacrată colaborării în C.A.E.R. Noi considerăm C.A.E.R.-ul ca un organism important în realizarea colaborării dintre ţările socialiste membre ale acestei organizaţii. Considerăm că această colaborare trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei fiecărei ţări, la întărirea bazei tehnico-materiale a socialismului din fiecare ţară, la crearea în fiecare stat membru al organizaţiei a condiţiilor pentru făurirea societăţii comuniste. In aceasta vedem noi prima obligaţie şi direcţia principală a colaborării dintre ţările membre ale C.A.E.R., pentru că numai aşa socialismul se va putea afirma ca orînduire superioară din toate punctele de vedere. Desigur, formele de cooperare pot fi diverse, dar oricît de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interdependenţa în producţie între diferite sectoare de activitate, aceasta nu trebuie să ducă în nici un fel la încălcarea suveranităţii naţionale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptului partidului comunist din fiecare ţară, al clasei muncitoare — care este clasa conducătoare — al poporului respectiv, de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit propriei voinţe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta larg relaţiile cu toate ţările socialiste pentru că sistemul socialist mondial este totalitatea celor 14 state socialiste care construiesc astăzi, în condiţii diverse, noua orînduire şi considerăm că între toate aceste ţări trebuie să existe relaţii de colaborare în toate domeniile de activitate. în spiritul acesta au acţionat şi acţionează partidul, guvernul ţării noastre. Vizita pe care am făcut-o în ţările socialiste din Asia este tocmai expresia acestei politici a partidului şi guvernului nostru — politică de dezvoltare a colaborării cu toate ţările socialiste, de întărire a unităţii şi colaborării tuturor ţărilor socialiste. Considerăm că, prin vizita pe care am făcut-o am adus o contribuţie uriaşă la dezvoltarea relaţiilor dintre partidul nostru si partidele comuniste din aceste ţărî, la lărgirea relaţiilor dintre România si aceste state socialiste si că, totodată, am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unităţii tuturor ţărilor socialiste, a tuturor partidelor comuniste si muncitoreşti, a tuturor forţelor ant:mperialiste. (Aplauze puternice) In lume au loc schimbări foarte mari; popoare întregi se adică la luptă împotriva dominaţiei străine, denunţă acorduri şi tratate vechi, înrobitoare, atît în domeniul economic, cit şi militar, punînd pe primul plan afirmarea drepturilor lor de a-şi hotărî singure dezvoltarea, fără nici un amestec din afară. Priviţi în America Latină, in Africa, priviţi chiar în Europa , în Islanda, în Malta ! Peste tot noi şi noi popoare şi guverne cer denunţarea vechilor acorduri imperialiste impuse cu forţa, cer retragerea trupelor străine, cer dreptul ca bogăţiile naţionale să aparţină poporului respectiv. Noi considerăm că acest proces revoluţionar, care se afirmă cu putere, constituie o caracteristică principală a epocii actuale şi arată că au apus pentru totdeauna vremurile politicii de asuprire şi dictat că popoarele sînt hotărîte să trăiască libere, fără dominaţie străină! (Aplauze prelungite). Noi am sprijinit şi sprijinim lupta popoarelor care se ridică pentru eliberarea lor naţională, împotriva colonialismului şi neocolonialismului, pentru independenţă naţională, pentru dreptul de a-şi hotărî singure soarta. Vom acorda şi în viitor tot sprijinul nostru acestor popoare, vom dezvolta colaborarea şi unitatea în lupta împotriva imperialismului cu toate popoarele, cu toate forţele care se înregimentează în această luptă, considerînd că aceasta este una din îndatoririle noastre internaţionale ca partid comunist, ca popor care construieşte societatea socialistă. România trăieşte în Balcani şi de aceea se preocupă ca în această zonă să existe înţelegere şi colaborare. Dorim ca Balcanii să nu mai fie un „butoi cu pulbere", ci o zonă a colaborării, a păcii, fără arme atomice, fără baze militare străine. Dorim ca în Balcani să se pună capăt cu desăvîrşire oricăror încercări de agiţare a unui popor împotriva altuia; se cunoaşte din experienţa trecutului că politica marilor puteri imperialiste de dezbinare a ţărilor balcanice şi, în general, a ţărilor mici nu a adus decit daune popoarelor respective, uşurînd dominarea şi asuprirea lor. Iată de ce ne-am adresat şi ne adresăm tuturor popoarelor din Balcani de a găsi calea colaborării, a unirii pentru a asigura întărirea păcii şi colaborării în această zonă. Dorim ca în Europa să se înfăptuiască securitatea, să fie promovate relaţii noi, care să excludă folosirea forţei şi ameninţarea cu forţa in raporturile dintre state. Dorim să se asigure condiţii ca Europa — continentul de unde în mai puţin de 50 de ani au pornit două războaie mondiale — să devină un continent al colaborării şi păcii, care să contribuie la dezvoltarea progresistă a omenirii, la lichidarea înapoierii de pe alte continente, din alte zone ale lumii. în acest sens şi în această direcţie acţionăm, împreună cu ţările socialiste şi alte state din Europa, pentru înfăptuirea securităţii pe continent, pentru realizarea în cel mai scurt timp a unei conferinţe europene care să deschidă calea realizării acestui deziderat. Noi apreciem că există condiţii pentru a se ajunge la ţinerea acestei conferinţe şi vom acţiona cu toată forţa pentru organizarea ei, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Dorim să dezvoltăm continuu relaţiile de colaborare cu celelalte state din Europa în toate domeniile de activitate. Considerăm că activitatea pe care am desfăşurat-o pînă acum în această direcţie corespunde acestui ţel, ea ilustrînd felul armonios în care se îmbină politica internă şi politica internaţională a partidului şi guvernului nostru. (Vii aplauze). Ne pronunţăm pentru încetarea războaielor şi a conflictelor militare, pentru retragerea trupelor americane din Vietnam, din Cambodgia, din Laos, din întreaga Indochină, pentru ca popoarele din această parte a lumii să fie lăsate să-şi hotărască singure dezvoltarea, să-şi rezolve problemele interne fără nici un amestec din afară, aşa cum ne pronunţăm pentru încetarea conflictului din Orientul Apropiat, pentru soluţionarea sa în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate. Considerăm că dezvoltarea evenimentelor internaţionale demonstrează în mod pregnant că trebuie pus cu desăvîrşire capăt politicii imperialiste de forţă, de dictat şi amestec in treburile altor state, că dezideratul păcii internaţionale nu se poate realiza decît prin renunţarea la politica de război, la orice fel de presiuni împotriva altor state. Viaţa arată că e absolut necesar ca la soluţionarea problemelor internaţionale să ia parte toate statele, fie ele mari sau mici. Desigur, nu este un secret pentru nimeni că, întotdeauna, primele victime ale politicii imperialiste de forţă şi dictat au fost ţările mici. De aceea, noi acordăm o atenţie deosebită faptului ca ţările mici să acţioneze cu toată fermitatea pentru apărarea independenţei şi suveranităţii lor, să se opună politicii imperialiste de forţă şi dictat, să-şi afirmeşi să-şi apere dreptul la o viaţă liberă! Subliniind aceasta, pornim tocmai de la principiile de clasă, precum şi de la ceea ce dovedeşte experienţa — aş putea spune de milenii — a istoriei, că atunci cînd popoarele mici şi mijlocii s-au ridicat în apărarea independenţei lor au putut juca un rol important în viaţa internaţională. Exemplul poporului vietnamez, al celorlalte popoare din Indochina aduce noi şi noi confirmări acestui adevăr. Tocmai privind de pe poziţii de clasă, pornind de la necesitatea unirii tuturor forţelor lumii contemporane împotriva politicii imperialiste, ne pronunţăm pentru o largă colaborare cu ţările mici şi mijlocii, acţionăm împreună cu toate statele, fără deosebire de mărime, pentru pacea şi securitatea tuturor popoarelor, libere şi egale în drepturi. (Vii aplauze). Realizarea acestui deziderat cere găsirea de solţii la problemele spinoase ale vieţii internaţionale. O importanţă deosebită au în acest sens creşterea rolului O.N.U., realizarea universalităţii sale. Republica Populară Chineză trebuie să-şi ocupe locul pe care-l merită de drept in această organizaţie. Este timpul să se înţeleagă de către toată lumea că astăzi nu se mai pot soluţiona problemele internaţionale fără participarea marelui popor chinez de 800 de milioane de oameni. Ignorarea acestei realităţi a zilelor noastre nu poate decit să dăuneze atît cauzei socialismului şi luptei împotriva imperialismului, cît şi cauzei destinderii şi păcii in lume. Este ştiut, de altfel, că politica imperialiştilor de ignorare pe o perioadă, de asemenea, destul de lungă, a Uniunii Sovietice — primul stat socialist din lume, a cărui creare a marcat o cotitură radicală în istoria omenirii — a suferit un eşec total. Astăzi, Uniunea Sovietică, datorită succeselor obţinute în dezvoltarea sa economică şi socială, în construirea societăţii comuniste, joacă un rol deosebit de important pe arena mondială, se manifestă ca un factor de seamă în rîndul forţelor progresului şi păcii, in lupta pentru colaborare, destindere şi securitate, în rezolvarea marilor probleme care frămintă omenirea contemporană. Apare cu toată claritatea că şi politica de izolare a R.P. Chineze, ca şi politica de izolare, la timpul respectiv, a celorlalte ţări socialiste, a suferit un eşec total. Nimeni în lume nu poate împiedica un popor care a păşit pe calea socialismului — fie el mare sau mic — să-şi construiască noua orînduire aşa cum o doreşte el. De aceea, noi considerăm că afirmarea şi participarea Chinei la viaţa internaţională, în activitatea O.N.U. şi a celorlalte organisme internaţionale constituie un factor de mare importanţă pentru cauza socialismului, pentru lupta împotriva imperialismului, pentru progres şi pace în lume. (Aplauze puternice). Partidul şi statul nostru militează ca în lume, în relaţiile dintre state, să se instaureze principii noi, să se pornească de la deplina egalitate în drepturi între toate ţările, de la respectarea independenţei şi suveranităţii lor naţionale, de la renunţarea la forţă şi ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, de la neamestecul în treburile interne, de la necesitatea colaborării pe baza avantajului reciproc. Numai în spiritul acestor principii se pot instaura relaţii noi, care să excludă războaiele şi să asigure fiecărui popor posibilitatea de a se dezvolta independent. Nu uităm pericolul pe care-l reprezintă continuarea cursei înarmărilor şi nu sîntem de loc partizanii teoriilor care încearcă să convingă opinia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există „armă a păcii“ și cu atît mai mult nu poate fi armă a păcii arma nucleară. Desigur, cît timp există imperialism, cît timp se menţine pericolul unui război, fiecare stat socialist — ca, de altfel, fiecare naţiune — este un drept să ia măsuri de a se înarma, fiind gata să-şi apere independenţa, cuceririle revoluţionare. Dar, fiind comunişti, noi nu putem uita că arma nucleară este o armă a distrugerii şi că ea trebuie scoasă în afara legii. Noi nu considerăm că trebuie să ascundem poporului nostru — şi tuturor popoarelor lumii — realitatea despre pericolul armei nucleare, pentru că oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce decit moarte şi distrugeri. Iată de ce partidul şi guvernul nostru se pronunţă cu hotărîre împotriva armelor nucleare, pentru distrugerea şi interzicerea lor. Considerăm că avem datoria să acţionăm în această direcţie cu toată fermitatea şi energia, să chemăm toate popoarele să-şi ridice vocea pentru a scoate arma atomică şi armele de distrugere în masă în afara legii, să lupte pentru dezarmarea generală. (Vii aplauze). Şi această luptă exprimă poziţia noastră revoluţionară! Dacă sîntem revoluţionari, dacă sintem comunişti, trebuie ca in activitatea internaţională, în problemele fundamentale ale dezvoltării contemporane, ca şi în problemele viitorului României, să ne plasăm pe aceeaşi poziţie ! Să analizăm totul în spiritul materialismului dialectic şi istoric, al marxism-leninismului, şi să acţionăm ca revoluţionari ! Or, a fi revoluţionari, comunişti, înseamnă a lupta pentru apărarea vieţii popoarelor, împotriva politicii de înarmare care ameninţă viaţa întregii omeniri. (Aplauze puternice). In acest spirit, îmbinînd sarcinile naţionale cu cele internaţionale, partidul nostru acţionează şi va acţiona consecvent și în viitor pentru a contribui la realizarea unei politici de colaborare între toate ţările socialiste, intre toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru a contribui la cauza păcii și cooperării în lume. (Aplauze prelungite). In încheiere, doresc să urez Comitetului judeţean de partid, comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor oamenilor muncii din municipiul şi judeţul Constanţa succese tot mai mari în activitatea lor, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, prelungite, urale, se scandează „Ceauşescu-P.C.R.“; „Ceauşescu- P.C.R.“! Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). TOVARĂȘULUI ~ LA CONSTANȚA în portul şi pe (Urmare din pag. 1) viitoarelor docuri uscate. Acestea — unul pentru construcţii şi altul pentru reparaţii de nave — vor semăna cu două bazine alăturate, fiecare avînd cîte o ecluză şi instalaţii puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va atinge o adîncime de 14 m. In interiorul lor vor putea intra la reparaţii sau vor fi construite pe uscat nave de mare tonaj, iniţial de 50.000—80.000 tdw, iar in perspectivă pînă la 150.000 tdw. Construcţia noului şantier naval ridică probleme deosebit de complicate, între care desecarea şi umplerea unor mari suprafeţe de apă devierea unora din conductele existente, mari lucrări de excavare, impermeabilizări pe suprafeţe întinse şi la mari adincimi. In timpul vizitei pe şantier, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă cîteva cargouri de 1.920 tdw. aflate în construcţie. Se subliniază că preocuparea constructorilor este reducerea continuă a timpului de asamblare a unui asemenea vas şi că eforturile şi progresele constructorilor în această direcţie sunt remarcabile. Ultimele cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone şi dispun de instalaţii de navigaţie cu un grad superior de automatizare. La sectorul mecanic al şantierului, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în termen a tuturor comenzilor solicitate de beneficiar. Muncitorii opresc pentru cîteva clipe lucrul, vin înaintea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îl salută exprimîndu-şi bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se întreţine cu muncitorii asupra metodelor de lucru folosite, asupra condiţiilor lor de muncă şi de viaţă. In hala mecanică, secretarului general al partidului i se prezintă o serie de instalaţii şi dispozitive realizate pe şantier în cadrul acţiunii de autodotare. Printre altele, de bune aprecieri se bucură o instalaţie hidraulică de lansare a navelor, realizată pe şantier, care a adus economii însemnate întreprinderii. — Trebuie să acordaţi o deosebită atenţie realizării pe şantier a tot mai multe instalaţii şi dispozitive necesare procesului tehnologic, indică tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezentanţilor conducerii şantierului. Numai astfel se pot însuşi tehnologii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe şantierul naval constănţean, între conducătorii de partid şi de stat şi specialiştii din construcţia de nave are loc o amplă discuţie cu privire la perspectivele de dezvoltare a industriei navale. Una din principalele preocupări pe care conducerea şantierului şi reprezentanţii ministerului de resort o înfăţişează secretarului general al partidului se referă la modalităţile şi, îndeosebi, la zonele de extindere a şantierului naval. Sunt analizate cauzele rămînerii în urmă în realizarea unor obiective principale din profilul şantierului de la Constanţa, se recomandă soluţii pentru remedierea situaţiei. Multe din proiecte se dovedesc susceptibile de îmbunătăţiri, iar tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să-şi revadă planurile, proiectele, să caute căile cele mai eficiente pentru folosirea raţională a investiţiilor importante alocate acestei ramuri de producţie. O problemă însemnată luată in discuţie este asimilarea în fabricaţie a unor motoare de mare putere. In legătură cu aceasta, s-a evidenţiat necesitatea cooperării intre întreprinderi, construcţiile navale fiind o activitate deosebit de complexă, de mare anvergură. Se arată că este necesar ca toate tipurile de nave produse în ţară să fie echipate cu mijloace de propulsie fabricate de industria noastră. Altă problemă: profilarea şantierelor navale din Galaţi şi Brăila pe construcţia anumitor tipuri de vase. Se abordează problema producţiei de nave pescăreşti şi se indică să se elaboreze un studiu pe această temă. Se recomandă să se studieze posibilitatea creării unui nou şantier naval la Mangalia, profilat atit pe producţia de nave pescăreşti, de transport, cît şi pe reparaţii generale de nave. Râspunzînd întrebărilor secretarului general al partidului în legătură cu gradul de integrare şi tipurile de nave ce se vor construi in ţara noastră, specialiştii arată că este prevăzută producerea in ţară a întregii game de agregate şi a tuturor aparatelor cu care sunt înzestrate navele. In cîţiva ani, se va realiza un nivel înalt de integrare. Gama actuală de produse va fi lărgită cu alte tipuri de nave pentru diferite nevoi ale economiei naţionale şi, îndeosebi, vase destinate transportului de produse petrolifere, de minereuri, de cărbuni, cargouri pentru cherestea şi de mărfuri generale. Avem constructori navali pricepuţi, entuziaşti, care asigură pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat că îşi vor îndeplini exemplar obligaţiile asumate, realizînd vase de tot mai mare tonaj, care vor duce sub pavilionul tricolor al patriei produsele româneşti pe cele mai îndepărtate meridiane ale lumii. După încheierea vizitei în port şi în incinta şantierului naval, coloana maşinilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Constanţa şi ajunge în faţa Sălii sporturilor din localitate, unde secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt aşteptaţi de un mare număr de oameni ai muncii. Reportajul vizitei a fost realizat de : N. POPESCU-BOGDANEŞTI MIRCEA S. IONESCU şantierul de construcţii navale Pentru creşterea continuă a conştiinţei socialiste a muncitorilor, sarcini mari revin şi sindicatelor Organele şi organizaţiile sindicatelor din judeţul nostru au reţinut din amplul program propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în vederea îmbunătăţirii activităţii ideologice, de educare comunistă a oamenilor muncii şi din expunerea ştiinţific fundamentată ţinută la recenta consfătuire de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, faptul că trebuie să analizeze un spirit critic şi autocritic stilul şi metodele lor de muncă, aportul pe care-l aduc la educarea patriotică şi internaţionalistă, marxist-leninistă a maselor. Nu este pentru nimeni un secret faptul că în ultimii ani, organele teritoriale ale sindicatelor, casele de cultură, cluburile, comitetele sindicatelor, au neglijat munca politică, ocupindu-se aproape în exclusivitate numai de activitatea artistică de amatori. Pe baza hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—11 februarie a c. şi a Congresului U.G.S R., Consiliul judeţean al sindicatelor a luat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-educative desfăşurată de sindicate. Aceste documente de o deosebită importanţă pentru mişcarea sindicala din patria noastră au fost dezbătute pe baza unor referate şi expuneri in plenarele lărgite ale consiliilor judeţene, municipale şi orăşeneşti ale sindicatelor, în comitetele şi grupele sindicale din întreprinderi, instituţii şi comune. In cadrul consultaţiilor şi al schimburilor de păreri, s-a insistat mai mult asupra unor probleme ca: rolul clasei muncitoare în actuala etapă de dezvoltare a României socialiste, asupra tezei privind autonomia sindicatelor, explicîndu-se că autonomia nu înseamnă ştirbirea centralismului democratic, ci dimpotrivă întărirea sa, că ea înseamnă mai multă iniţiativă, gindire, acţiune de sine stătătoare fără să se aştepte neapărat indicaţii de la organele superioare, etc. Consiliul judeţean al sindicatelor a întreprins măsuri pentru popularizarea realizărilor dobîndite de poporul nostru, îndeosebi în perioada anilor 1966—1970, a obiectivelor şi sarcinilor planului cinci- IN LUMINA PROGRAMULUI DE ACŢIUNE IDEOLOGICOEDUCATIVĂ nai 1971—1975, a chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului, a proiectului de lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat, a proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc - muncitoresc şi a cantinelor-restaurant ş.a.m.d. Deşi s-a scurs un timp scurt de la publicarea în presă a recentelor documente de partid pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, Consiliul judeţean al sindicatelor, cu ajutorul şi sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid, a iniţiat prezentarea unor informări politice şi scurte expuneri in adunările generale şi grupele sindicale care s-au ţinut in cursul acestei luni la Combinatul Chimic din Tirnăveni, Iprofil „23 August", U.E.I.L. Sovata etc. Trebuie să arătăm insă că activitatea sindicatelor din județul nostru nu se ridică încă la nivelul sarcinilor trasate de Congresul U.G.S.R., manifestîndu-se în preocupările lor mult formalism. In prezent activitatea grupelor sindicale se rezumă mai ales la discutarea unor sarcini generale de producţie. Avînd în vedere că grupa sindicală este terenul cel mai fertil pentru desfăşurarea unei intense activităţi politice şi cultural-educative, ne-am propus ca lunar, pe baza unui plan de perspectivă aprobat de organizaţiile de partid, în lumina noilor documente, să organizăm dezbateri pe teme politico-ideologice, informarea membrilor grupelor asupra unor probleme interne şi internaţionale ale politicii partidului şi statului nostru, educarea salariaţilor în spiritul dragostei pentru muncă, al cinstei şi ataşamentului pentru orînduirea socialistă, în spiritul concepţiei materialiste despre lume. Grupele sindicale să ia atitudine faţă de fenomenele negative, de concepţiile retrograde, deprinderile, obiceiurile şi influenţele ideologiei burgheze, să combată manifestările de indisciplină, parazitismul, sustragerea din avutul obştesc etc. Procedînd astfel vom înlătura una din carenţele mai vechi ale muncii politice de masă în ceea ce priveşte sfera ei de cuprindere de către organizaţiile sindicale. Un alt aspect al sferei de cuprindere a muncii noastre politice se referă la unele categorii de salariaţi cum sunt: navetstii, muncitori constructori şi forestieri, muncitori la fermele agricole de stat, mecanizatori din S.U.A. etc., care prin natura muncii lor nu participă cu regularitate la acţiunile cu caracter educativ organizate de sindicate şi celelalte organizaţii de masă şi obşteşti. Sindicatele au obligaţia să asigure deplasarea în comunele unde domiciliază aceşti oameni a formaţiilor artistice, a brigăzilor artistice de agitaţie şi a unor brigăzi ştiinţifice, să organizeze întîlnîri ale navetiştilor cu activişti de partid şi de sindicat cu conducători de întreprinderi etc. O sarcină de mare importanţă în activitatea sindicatelor şi care nu suferă nici o aminare este reactivizarea gazetelor de perete satirice şi de uzină, a brigăzilor artistice de agitaţie şi a staţiilor de radio-amplificare. Aceasta pentru că încă gazetele de perete şi brigăzile de agitaţie sunt neglijate, au o tematică slabă, greşit orientată sau lipsită cu desăvîrşire. Cum pot motiva oare sindicatele de la U.R.A., I.U.I.U., întreprinderea viei şi vinului, Iprofil „23 August", Fabrica de geamuri Tîrnăveni, Fabrica de zahăr Luduş etc., lipsa brigăzilor artistice de agitaţie? Secretarul comitetului sindicatului de la I.U.I.U. ne spune că la această întreprindere nu se poate înjgheba o brigadă artistică pe motiv că sunt foarte „ocupaţi” cu probleme de producţie şi nu au oameni pentru aşa ceva. Oare sindicatele din alte întreprinderi care dispun de brigăzi artistice nu au sarcini pe linie de producţie? De altfel, la această întreprindere nu se desfăşoară nici un fel de activitate artistică de amatori şi acest lucru trebuie să dea de gîndît comitetului de sindicat. In articolul de faţă ne-am referit numai la cîteva aspecte din activitatea politică-educativă a sindicatelor. Analizînd în spirit critic şi autocritic activitatea pe care am desfăşurat-o până în prezent, fiind conştienţi de deficienţele mari ce mai există în munca noastră, sindicatele din judeţul Mureş asigură Comitetul judeţean de partid că nu-şi vor precupeţi eforturile pentru traducerea în viaţă a măreţului program de o excepţională importantă iniţiat de conducătorul iubit al partidului şî statului nostru — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — menit să ridice la un nivel calitativ superior întreaga activitate educativă din patria noastră, să asigure îndeplinirea exemplară a hotărîrilor Congresului a I X-lea al Partidului Comunist Român. IOAN SCUTARU, membru al Biroului Executv al Consiliului judeţean Mureş al Sindicatelor