Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-31 / nr. 180

Anul XXIII. Nr. 180 (4.153) SIMBATA, 31 iulie 1971 4 pagini, 30 de bani SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI FORUL SUPREM DE CONDUCERE A DEZBĂTUT CU MATURITATE PROBLEMELE COMBINATULUI într-o atmosferă de lucru, de analiză concretă, combativă şi princi­pială, şi-a desfăşurat lucrările adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor din COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE AZOTOASE DIN TÎRGU-MUREŞ. Cum bine sublinia cu acest pri­lej tovarăşul Nicolae Vereş, prim­­secretar al Comitetului judeţean­­de partid, caracterul profund de lucru, exigenţa şi profunzimea dezbaterilor au ieşit cu atît mai mult în eviden­ţă, cu cit este vorba de un colectiv darnic, competent, a cărui activitate se materializează permanent în suc­cese de prestigiu, care-l înscriu în rindul uzinelor fruntaşe din jude­ţul nostru. Darea de seamă realistă şi multi­laterală, prezentată de ing. Vasile I­rdea, director tehnic al combina­tului, a pus în evidenţă atît rezul­tatele superioare obţinute în prima parte a anului cit şi neajunsurile care au apărut în cadrul unor fa­brici, a unor colective. In forul suprem reprezentativ al combinatului s-a evidenţiat faptul că planul producţiei globale pe se­mestrul I a fost depăşit cu 20,8 mi­lioane lei, cel al producţiei marfă cu 17 milioane lei. S-au produs în plus: 7.950 tone amoniac, 12.657 tone acid azotic, 18.971 tone azotat de amoniu, 427.000 mc oxigen teh­nic. în acelaşi timp, productivitatea muncii a fost mai mare cu 4,7 la sută decit cea planificată iar bene­ficiul suplimentar se ridică la 16,4 milioane de lei. Ia drirea de seamă şi in dezba­­teri s-au criticat deschis lipsurile are s-au manifestat în nelivrarea îngrăşămintelor către agricultură, in neîndeplinirea planului de inves­tiţii, demonstrîndu-se faptul că re­zultatele puteau fi mult mai rodnice dacă comitetul de direcţie era mai ferm în controlul felului cum se aplică măsurile propuse. De aseme­nea, s-a criticat faptul că datorită unei defecţiuni tehnice combinatul a înregistrat pierderi de amoniac. Incidentul putea fi evitat dacă ingi­nerul Isaila I., ing. Bartha Balint şi ing. Bărcuţeanu I. ar fi manifes­tat mai multă exigenţă la pregăti­rea pornirii instalaţiei, după revizia generală. Un loc important din darea de seamă l-a ocupat analiza critică a rezultatelor obţinute în domeniul nvestiţiilor. Astfel, în primul se­mestru s-a realizat abia 32,7 la sută din planul anual. în cadrul dezbaterilor, inginerul Ioan Ioniţă a propus ca pentru pu­nerea la punct a aparaturii de auto­matizare să se asigure piesele de schimb necesare. în acelaşi timp a cerut ca centrala industrială să ur­mărească felul cum îşi fac datoria serviciile de întreţinere a aparatu­rii, care s-au organizat în ţară. în acelaşi spirit, inginerul Ioan, Isailă a evidenţiat măsurile iniţiate de colectivul secţiei amoniac­e pri­vind scurtarea reparaţiei capitale la utilaje cu 6 zile. Prea uşor a tre­cut însă peste defecţiunea tehnică pentru care a fost criticat în darea de seamă, în continuare el a remarcat faptul că în semestrul II colectivul secţiei va milita pentru reducerea însem­nată a consumurilor specifice de materiale şi energie. Oprindu-se a­­supra planului pe anul 1972 a arătat că el poate fi majorat. Abordînd problemele comparti­mentului mecano-energetic, ingine­rul Iuliu Mănişor a subliniat pre­ocuparea colectivului de întreţinere de a executa cu exigenţă reparaţiile periodice şi a evidenţiat iniţiativa de pregătire a oamenilor pentru etapa a IlI-a de dezvoltare. Mărișor I. a făcut în încheiere propunerea ca inginerilor stagiari ca­re vin în compartimentul mecanic să li se facă un asemenea program incit să fie mai aproape de munci­tori, de agregate, în acest fel aco­­modîndu-se rapid cu spiritul com­bativ, muncitoresc. Remarcînd faptul că la amoniac II colectivul, deşi tînăr, a obţinut re­­zultate de prestigiu, muncitorul Ioan Manea a exprimat hotărârea muncitorilor de a se pregăti şi în continuare politic şi tehnic spre a putea să ridice parametrii instala­ţiilor pe care le supraveghează. In acelaşi timp, el a propus să fie ana­lizate temeinic problemele diminuă­rii zgomotelor la amoniac II. Subliniind spiritul combativ în ■care s-a desfăşurat adunarea gene­rală a salariaţilor din secţie, ingi­nerul Ioan Şuteu de la amoniac II arăta că au fost criticaţi pentru o­­pririle accidentale. In această di­recţie vorbitorul a arătat că numai cu oameni bine pregătiţi vor putea exploata raţional instalaţiile şi ca serviciul de concepţie să cerceteze fenomenele poluării şi modificarea instalaţiei de spălare a oxidului de carbon. In cuvîntul său Augustin Podeanu a criticat aspectele legate de fluc­tuaţia prea mare a personalului, re­marcînd faptul că acum comitetul de direcţie nu trebuie să abuzeze de avizarea transferurilor. „Nu vrem să transformăm combinatul într-o „Gară de Nord“ pentru unii oameni din colectivul nostru“. In continuare a propus ca maiş­trii să se preocupe cu stăruinţă de educarea ucenicilor, de a Ie impri­ma un înalt spirit de disciplină, de corectitudine. Inginerul Mihai Stanciu, preocu­pat de ridicarea calităţii produse­lor, a arătat ca în semestrul II munca colectivului trebuie să fie pătrunsă de promptitudine în livra­rea produselor spre beneficiari. Muncitorul Andrei Turcu a des­prins din activitatea sa de zi cu zi că consumurile specifice de energie electrică pot fi reduse. în această direcţie propune înlocuirea becu­rilor actuale, cu becuri cu vapori de mercur. Oprindu-se asupra felului cum sunt repartizate locuinţele de către comitetul de direcţie, a arătat că nu oglindeşte precis cine este în­dreptăţit să primească şi a propus ca locuinţele să fie repartizate pe secţii iar colectivul, după o temei­nică judecată, să le dea celor care merită. Relevînd rolul comitetului de di­recţie în conducerea chimiştilor, maistrul Ioan Udrescu a formulat critici la adresa­ colectivului de conducere accentuind ca directorul general să stea mai mult printre muncitori. De asemenea, secretarul comitetului de partid să dea mai des prin secţii. In încheiere, mais­trul Udrescu a criticat modul de­fectuos în care circulă autobuzele la municipiu. Economistul Liviu Coman, arătind că sunt condiţii create pentru asigu­rarea materiilor prime şi materia­lelor, cu unele excepţii, a criticat atitudinea conducerii Uzinelor plas­tice din Iaşi şi Buzău care caută să-i trimită de la un funcţionar la alt­ul­ şi nu le rezolvă problemele livrării sacilor pentru azotat Gru­­pul industrial de mase plastice din Bucureşti nu-şi mai pune nici sem­nătura pe actele ce le trimite com­binatului. Ei dau în general răs­punsuri formale, sfidătoare. In acelaşi timp Coman L. a pro­pus ca secţiile de producţie să co­laboreze cu serviciul de aprovizio­nare la întocmirea necesarului de materiale. Astfel se solicită mate­riale care se aduc cu eforturi mari și rămîn apoi în magazie cu stocuri supranormative. GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 2-a) Afluenţă la Sovata Vestitele lacuri „Aluniş" şi „Ur­­su" din staţiunea balneoclimateri­că Sovata, cu apele lor tămădui­toare dătătoare de sănătate şi viaţă lungă, atrag anual un nu­măr tot mai mare de vizitatori din ţară şi de peste hotare. In acest an, prin importante sume alocate de stat, lacul „Aluniş" a fost re­­amenajat şi împrejmuit construin­du-se şi solarii noi. La lacul „Ur­­su°, de asemenea, s-a lărgit plaja cu încă aproape 900 mp. în aceste zile, ambele lacuri cunosc o mare animaţie, fiind deosebit de solici­tate. De la deschidere şi pină în prezent, în lacurile „Aluniș" și „Ursu" au făcut baie peste 30.000 de persoane, aproape cît în alti ani într-un întreg sezon. Din nou pe vechea rută S-a încheiat prima fază a lucră­rilor de modernizare a străzii Kos­suth, una din importantele artere de acces spre centrul municipiu­lui Tîrgu-Mureş. O dată cu redarea străzii circulaţiei autovehiculelor, s-au luat măsuri de dirijare pe vechea rută a autobuzelor de pe traseele deviate din cauza lucrări­lor amintite. Astfel, începînd de luni, 2 august, autobuzele nr. 12, 14 şi 10 vor circula din nou pe rutele cunoscute înainte (prin str. Kossuth), staţiile răminînd tot cele existente anterior. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 28 de grade. . . TIMPUl PROBABIL: Vreme schimbătoare, dar călduroasa, izo­lat se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări elec­trice. Vînt slab pina la potrivit din est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 16—19 grade, maximele între 27—31 de grade. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !­­" I BBBIIISE, ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ___________ * * * 7 Pagina a 3-a Villa cglM «IBUF If Wirt Kim I PM tunc u inrisi nu mi u tit Timpul călduros din ultimele zile a permis intensificarea lu­crărilor de recoltare a cereale­lor păioase. Paralel cu aceasta, vremea care se anunţă instabilă a determinat conducerile unită­ţilor să mobilizeze forţe masive la transportul şi treieratul griu­lui recoltat manual. Aproape peste tot se depun eforturi sus­ţinute în vederea lichidării de­calajului ce s-a creat intre re­coltări, treierat şi executarea arăturilor de vară. Cu ocazia raidului întreprins în ziua de 29 iulie, pe lingă aspectele poziti­ve, am constatat şi numeroase nereguli în privinţa organizării muncii şi funcţionării maşinilor .1 y î ’ti»-*.- : •a'*,** r-VC** i I In la lanurile cooperativei agricole din Voiniceni. Cînd lipseşte colaborarea între C.A.P. şi SM.A. La secţia S.M.A. Bichiş am găsit staţionind în plină amiază nu mai puţin de 8 tractoare. în cîmp din cele 6 combine funcţionau doar 4 dar şi acestea făcuseră numai 3 ture în lan­gină la ora 13. Toate aces­tea se petrec în situaţia în care griul n-a fost recoltat nici de pe 50 la sută din suprafaţă iar între seceriş, balotat paie şi arat exis­ta un foarte mare decalaj. Astfel din 150 ha recoltate cu combina paiele au fost balotate numai de pe 70 ha iar arăturile pe această suprafaţă abia au început. Presele de balotat au stat 2 zile, timp în care se purtau discuţii între con­ducerea S.M.A. şi C.A.P. asupra confecţionării unor sănii pentru transportarea baloţilor. Pasîndu-se această sarcină de la o unitate la alta s-a pierdut şi se mai pierde şi acum timp preţios. Dar neîn­ţelegerile şi lipsa de colaborare nu se opresc aici. C.A.P. nu ia mă­suri pentru recoltarea manuală de pe suprafeţele accidentate şi la­nurile căzute şi îmburuienate. Du­pă cum ne declară directorul S.M.A. Bichiş, un asemenea lan în suprafaţă de 7 ha abia a pu­tut fi recoltat în 2 zile cu 5 com­bine. Desigur şi conducerea C.A.P. are partea sa de vină dar nici con­ducerea S.M.A. nu poate fi scuti­tă de răspunderea ce-i revine pen­tru întîrzierea lucrărilor atît la coo­perativa din Bichiş cît și la cea din Cecălaca. în timp ce în unităţile deservite există sute de ha teren eliberat, conducerea S.M.A. nu ia măsuri pentru a pune în funcţie tractoarele care stau defecte sau din lipsă de tractorişti. Aprovizio­narea cu piese de schimb a sec­ţiilor lasă mult de dorit. Chiar şi din cauza unui banal şurub se pierd ore în şir, stau prese şi com­bine. La Cecălaca, de pildă, du­pă cum ne informează preşedinte­le cele 7 combine nu recoltează în medie zilnic mai mult de 12—15 ha, ia presa şi plugurile stau din „lipsă" de tractoare. Dar şi con­ducerea C.A.P. de aici are partea ei de vină. In nenumărate rînduri combinele au staţionat ore în şir din lipsa sacilor. Organizare bună, rezultate semnificative Organizînd bine munca ferme­le din Sînpaul şi Lechinţa, aparţi­nătoare de I.A.S. Tg.-Mureş au ter­minat recoltarea griului cu cîteva zile în urmă. Acum întreaga re­coltă care însumează la catego­ria STAS — 3.743 şi respectiv 4.512 kg griu în medie la ha, este pusă deja la adăpost în magazii­le bazelor de recepţie. Combinele din aceste unităţi au fost dirijate spre fermele din Berghia şi Săvăsii unde ponderea griului este mai mare. întrajutorarea între ferme face posibilă ca I.A.S. Tg.-Mureş să încheie secerişul şi treierişul în următoarele 3—4 zile. O activitate intensă şi organi­zare bună am întîlnit nu numai la fermele I.A.S., ci şi în unele coo­perative agricole. La GA.P. Aţintiş, de pildă, se lucra pe toate frontu­rile, în lanuri, alături de cele 9 combine acţionau sute de coope­ratori. Paralel cu aceasta, potrivit indicaţiilor date au fost mobilizate forţe însemnate, toate remorcile şi atelajele, la transportul snopi­lor şi treieratul recoltei care s-a strîns manual de pe o suprafaţă de aproape 200 ha. La brigada din Istihaza în perimetrul unei imense tarlale de griu recoltat, exista o activitate intensă. Toate atelajele transportau snopii la aria amena­jată la capul tarlalei, iar batoza deservită în schimburi de coope­ratori treiera fără întrerupere. A­­lături, pe măsură ce terenul se e­­liberează mecanizatorii întorc ime­diat miriștea. Numai într-o singu­ră zi griul a fost transportat de pe o suprafaţă de peste 80 ha. De bunul mers al transporturilor şi treierat se ocupă preşedintele C.A.P. Pe inginerul şef al C.A.P. Iuliu Chiorean l-am întîlnit în mijlocul celor 9 combine care, după cite aflăm se află într-o pasionantă în­trecere la recoltat. Steagul de fruntaș se află pe cel mai înalt „catarg" al combinei conduse de Teodor Lup. Deși este un mecani­zator tînăr — ne spune inginerul — de la începutul secerișului, nu­mai într-o singură zi, după o pa­sionantă și dîrză întrecere a fost nevoit să cedeze drapelul combi­­nerului Vasile Sava. De fapt toţi cei 9 mecanizatori lucrează bine. Antrenaţi în întrecere ei reuşesc să recolteze zilnic, chiar şi în tere­nuri accidentate, 30—33 ha cu griu. Lucrîndu-se în acest fel la coo­perativa din Aţintiş în următoarele 4 zile se va termina complet se­cerişul și transportul griului din cîmp. TRAIAN GABOR Hotelul turistic din Tg.-Mureş la cota 28 m Grand-hotel. Aceasta va fi denu­mirea hotelului turistic din Tg.-Mu­reş, aflat în construcţie, beneficiar Oficiul judeţean de turism. Zi de zi, tîrgumureşenii şi, alături de ei, sute şi sute de vizitatori din alte lo­calităţi din ţară şi chiar de peste hotare privesc urcuşul pe verticală al dulgherilor, fierarilor-betonişti şi zidarilor de la şantierul­­ construc­­ţii-montaj al T.C.M. Mureş. Acum se toarnă planşeul peste etajul pa­tru al spaţiului de cazare. Construc­torii spun că au ajuns la cota de 28 metri. Mai sunt de urcat încă 22 metri pînă la cota finală de 50 me­tri, cît va avea această clădire. Constructorii se întrec cu ei înşişi. Sala de cazane este gata. S-au mon­tat deja şi cazanele, lucrîndu-se de zor la instalaţiile de încălzire, la cele electrice şi de ventilaţie. Iată şi parterul. Acesta va găzdui holul de recepţie, un salon modern, birou­rile agenţiei Oficiului judeţean de turism, un bar de zi şi unul de noapte. La primul etaj vor funcţio­na două restaurante, unul cu auto­servire şi unul de clasa I. Etajul doi este destinat unei cofetării, cu te­rasă, începînd de la etajul III sînt spaţiile de cazare. Cele 9 nivele des­tinate cazării vor cuprinde 126 ca­mere elegante, cu 230 de locuri. Aşadar, patru nivele de cazare sînt înălţate, urmînd să se mai urce încă 22 de metri, mai concret 5 ni­vele. — Ne-am angajat ca pînă la sfîr­­şitul acestui an să ajungem la cota de 50 metri , ne spune ing. Nagy Emeric, şeful lotului. Pentru reali­zarea acestui angajament luptă dul­gherii, luptă fierarii-betonişti, zida­rii şi instalatorii. La adresa tuturor, Csépan Bela, dirigintele şantierului din partea beneficiarului, are numai cuvinte de apreciere. Cu toţii, constructorii lu­crează cu sîrguinţă şi răspundere, realizând lucrări de bună calitate, trainice Sunt aceiaşi oameni minunaţi care au ridicat şi moderul edificiu al telefoanelor din Tg.-Mureş, înalt de peste 34 metri, ei au construit noua policlinică şi centrul stomatologic de pe strada Lungă, ei au construit blocurile de locuinţe din multe car­tiere tîrgumureşene. Şi, desigur, ter­­­minînd hotelul, vor pleca pe alt şantier, vor înălţa alte obiective pentru zestrea edilitară a oraşului, pentru noi toţi, pentru urmaşii noş­tri. E şi acesta un motiv pentru constructori de a se mîndri. Ceea ce realizează ei, este destinat să folo­sească nu numai generaţiei actuale, ci şi celei viitoare. La cine să privim oare? La fie­rarii-betonişti Petru Panea, Iacob Moldovan, Petru Pop şi Szilágy Şte­fan din brigada condusă de Rucz Béla? Sau la pricepuţii dulgheri Ve­res loan şi loan Ştefan din bine­­cunoscuta brigadă condusă de Va­­sile Hoţa? Căci nu numai ei, dar şi zidarii Vajda Gabor, Toth loan şi Demény Dezideriu, instalatorii Bo­tos Andrei, Erdély Ladislav şi Ba­rabás Nicolae cred fiecare că mese­ria lor este cea mai frumoasă. Da, meseria de constructor, fie dulgher, fie fierar-betonist, zidar sau instala­tor, e deosebit de frumoasă. Poate, cu deosebire de alta, meseria de constructor e grea, aspră, preten­ţioasă. Pentru cei ce o stăpînesc şi o iubesc ea este plăcută şi plină de răspundere.­­ O greşeală cit de mică, o emi­siune de armătură, ar putea costa deosebit de mult, ar putea da peste cap munca întregului colectiv — ne lămureşte inginerul Nagy Emeric Constructorii ştiu acest lucru. De aceea, ei muncesc şi răspund de ceea ce fac. Cu cît urcă mai sus, cu atît răspunderea personală creşte mai mult. Fiecare este executant şi controlor de calitate. Dar nu acesta este esenţialul, ci munca de con­structor. Ea este aceea care Ie dă prilejul să-şi încerce şi să-şi împli­nească calităţile, să simtă că de munca lor are nevoie ţara, societa­­tea. Lucrînd bine şi repede, construc­torii mureşeni vor să realizeze şi obiective ieftine. în acest sens, prin folosirea cofrajelor din placaje, la acest obiectiv se va economisi o mare cantitate de material lemnos. De asemenea, în scopul economisirii metalului, se folosesc cu succes oţe­lurile superioare. Aflăm că din totalul de investiţii pentru acest obiectiv, s-au realizat lucrări în valoare de 3.500.000 lei, din care 3.155.000 lei construcţii-montaj. Clădirea a ajuns la cota de 28 metri şi urcă mereu, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului să ajungă la 50 metri, iar la începutul trimestrului IV al anului viitor, ho­telul turistic din Tg.-Mureş să-şi primească oaspeţii. P. POPŞOR !■:- -70?......7;5î; 7'u 7 La C.A.P. Deal Cîntec de pîine nouă Pe măsură ce trec zilele, pe mă­sură ce se scurg orele, unduirea spicelor în bătaia vîntului rămîne doar o metaforă. Maşini iscusite şi mîini harnice se întrec zilnic în rit­muri de miez de vară în adunarea recoltei — generoasă în acest an — de pe mănoasele coline şi văi ale Tîrnavei Mici. Cooperativa a­­gricolă de producţie din Deal, se numără printre cele mai mari din zona mediană a năbădăiosului fiu, cînd slăvit pentru hărnicie, cînd hulit pentru lăcomia cu care aco­peră spornica hărnicie a oameni­lor acestor locuri. Şi-a întins şi în acest an trupul umflat peste ogoa­re, dar puterea omenească şi vi­goarea recoltelor i-au micşorat e­­fectele, răsplata muncii culeasă într-un adevărat şuvoi dezlănţuit al cîntecului pîinii noi. Cele 622 de hectare acoperite cu holde aurii ale gospodarilor din IULIU MOLDOVAN (Continuare in pag. a 2-a)

Next