Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)
1971-07-31 / nr. 180
Anul XXIII. Nr. 180 (4.153) SIMBATA, 31 iulie 1971 4 pagini, 30 de bani SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI FORUL SUPREM DE CONDUCERE A DEZBĂTUT CU MATURITATE PROBLEMELE COMBINATULUI într-o atmosferă de lucru, de analiză concretă, combativă şi principială, şi-a desfăşurat lucrările adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor din COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE AZOTOASE DIN TÎRGU-MUREŞ. Cum bine sublinia cu acest prilej tovarăşul Nicolae Vereş, primsecretar al Comitetului judeţeande partid, caracterul profund de lucru, exigenţa şi profunzimea dezbaterilor au ieşit cu atît mai mult în evidenţă, cu cit este vorba de un colectiv darnic, competent, a cărui activitate se materializează permanent în succese de prestigiu, care-l înscriu în rindul uzinelor fruntaşe din judeţul nostru. Darea de seamă realistă şi multilaterală, prezentată de ing. Vasile Irdea, director tehnic al combinatului, a pus în evidenţă atît rezultatele superioare obţinute în prima parte a anului cit şi neajunsurile care au apărut în cadrul unor fabrici, a unor colective. In forul suprem reprezentativ al combinatului s-a evidenţiat faptul că planul producţiei globale pe semestrul I a fost depăşit cu 20,8 milioane lei, cel al producţiei marfă cu 17 milioane lei. S-au produs în plus: 7.950 tone amoniac, 12.657 tone acid azotic, 18.971 tone azotat de amoniu, 427.000 mc oxigen tehnic. în acelaşi timp, productivitatea muncii a fost mai mare cu 4,7 la sută decit cea planificată iar beneficiul suplimentar se ridică la 16,4 milioane de lei. Ia drirea de seamă şi in dezbateri s-au criticat deschis lipsurile are s-au manifestat în nelivrarea îngrăşămintelor către agricultură, in neîndeplinirea planului de investiţii, demonstrîndu-se faptul că rezultatele puteau fi mult mai rodnice dacă comitetul de direcţie era mai ferm în controlul felului cum se aplică măsurile propuse. De asemenea, s-a criticat faptul că datorită unei defecţiuni tehnice combinatul a înregistrat pierderi de amoniac. Incidentul putea fi evitat dacă inginerul Isaila I., ing. Bartha Balint şi ing. Bărcuţeanu I. ar fi manifestat mai multă exigenţă la pregătirea pornirii instalaţiei, după revizia generală. Un loc important din darea de seamă l-a ocupat analiza critică a rezultatelor obţinute în domeniul nvestiţiilor. Astfel, în primul semestru s-a realizat abia 32,7 la sută din planul anual. în cadrul dezbaterilor, inginerul Ioan Ioniţă a propus ca pentru punerea la punct a aparaturii de automatizare să se asigure piesele de schimb necesare. în acelaşi timp a cerut ca centrala industrială să urmărească felul cum îşi fac datoria serviciile de întreţinere a aparaturii, care s-au organizat în ţară. în acelaşi spirit, inginerul Ioan, Isailă a evidenţiat măsurile iniţiate de colectivul secţiei amoniace privind scurtarea reparaţiei capitale la utilaje cu 6 zile. Prea uşor a trecut însă peste defecţiunea tehnică pentru care a fost criticat în darea de seamă, în continuare el a remarcat faptul că în semestrul II colectivul secţiei va milita pentru reducerea însemnată a consumurilor specifice de materiale şi energie. Oprindu-se asupra planului pe anul 1972 a arătat că el poate fi majorat. Abordînd problemele compartimentului mecano-energetic, inginerul Iuliu Mănişor a subliniat preocuparea colectivului de întreţinere de a executa cu exigenţă reparaţiile periodice şi a evidenţiat iniţiativa de pregătire a oamenilor pentru etapa a IlI-a de dezvoltare. Mărișor I. a făcut în încheiere propunerea ca inginerilor stagiari care vin în compartimentul mecanic să li se facă un asemenea program incit să fie mai aproape de muncitori, de agregate, în acest fel acomodîndu-se rapid cu spiritul combativ, muncitoresc. Remarcînd faptul că la amoniac II colectivul, deşi tînăr, a obţinut rezultate de prestigiu, muncitorul Ioan Manea a exprimat hotărârea muncitorilor de a se pregăti şi în continuare politic şi tehnic spre a putea să ridice parametrii instalaţiilor pe care le supraveghează. In acelaşi timp, el a propus să fie analizate temeinic problemele diminuării zgomotelor la amoniac II. Subliniind spiritul combativ în ■care s-a desfăşurat adunarea generală a salariaţilor din secţie, inginerul Ioan Şuteu de la amoniac II arăta că au fost criticaţi pentru opririle accidentale. In această direcţie vorbitorul a arătat că numai cu oameni bine pregătiţi vor putea exploata raţional instalaţiile şi ca serviciul de concepţie să cerceteze fenomenele poluării şi modificarea instalaţiei de spălare a oxidului de carbon. In cuvîntul său Augustin Podeanu a criticat aspectele legate de fluctuaţia prea mare a personalului, remarcînd faptul că acum comitetul de direcţie nu trebuie să abuzeze de avizarea transferurilor. „Nu vrem să transformăm combinatul într-o „Gară de Nord“ pentru unii oameni din colectivul nostru“. In continuare a propus ca maiştrii să se preocupe cu stăruinţă de educarea ucenicilor, de a Ie imprima un înalt spirit de disciplină, de corectitudine. Inginerul Mihai Stanciu, preocupat de ridicarea calităţii produselor, a arătat ca în semestrul II munca colectivului trebuie să fie pătrunsă de promptitudine în livrarea produselor spre beneficiari. Muncitorul Andrei Turcu a desprins din activitatea sa de zi cu zi că consumurile specifice de energie electrică pot fi reduse. în această direcţie propune înlocuirea becurilor actuale, cu becuri cu vapori de mercur. Oprindu-se asupra felului cum sunt repartizate locuinţele de către comitetul de direcţie, a arătat că nu oglindeşte precis cine este îndreptăţit să primească şi a propus ca locuinţele să fie repartizate pe secţii iar colectivul, după o temeinică judecată, să le dea celor care merită. Relevînd rolul comitetului de direcţie în conducerea chimiştilor, maistrul Ioan Udrescu a formulat critici la adresa colectivului de conducere accentuind ca directorul general să stea mai mult printre muncitori. De asemenea, secretarul comitetului de partid să dea mai des prin secţii. In încheiere, maistrul Udrescu a criticat modul defectuos în care circulă autobuzele la municipiu. Economistul Liviu Coman, arătind că sunt condiţii create pentru asigurarea materiilor prime şi materialelor, cu unele excepţii, a criticat atitudinea conducerii Uzinelor plastice din Iaşi şi Buzău care caută să-i trimită de la un funcţionar la altul şi nu le rezolvă problemele livrării sacilor pentru azotat Grupul industrial de mase plastice din Bucureşti nu-şi mai pune nici semnătura pe actele ce le trimite combinatului. Ei dau în general răspunsuri formale, sfidătoare. In acelaşi timp Coman L. a propus ca secţiile de producţie să colaboreze cu serviciul de aprovizionare la întocmirea necesarului de materiale. Astfel se solicită materiale care se aduc cu eforturi mari și rămîn apoi în magazie cu stocuri supranormative. GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 2-a) Afluenţă la Sovata Vestitele lacuri „Aluniş" şi „Ursu" din staţiunea balneoclimaterică Sovata, cu apele lor tămăduitoare dătătoare de sănătate şi viaţă lungă, atrag anual un număr tot mai mare de vizitatori din ţară şi de peste hotare. In acest an, prin importante sume alocate de stat, lacul „Aluniş" a fost reamenajat şi împrejmuit construindu-se şi solarii noi. La lacul „Ursu°, de asemenea, s-a lărgit plaja cu încă aproape 900 mp. în aceste zile, ambele lacuri cunosc o mare animaţie, fiind deosebit de solicitate. De la deschidere şi pină în prezent, în lacurile „Aluniș" și „Ursu" au făcut baie peste 30.000 de persoane, aproape cît în alti ani într-un întreg sezon. Din nou pe vechea rută S-a încheiat prima fază a lucrărilor de modernizare a străzii Kossuth, una din importantele artere de acces spre centrul municipiului Tîrgu-Mureş. O dată cu redarea străzii circulaţiei autovehiculelor, s-au luat măsuri de dirijare pe vechea rută a autobuzelor de pe traseele deviate din cauza lucrărilor amintite. Astfel, începînd de luni, 2 august, autobuzele nr. 12, 14 şi 10 vor circula din nou pe rutele cunoscute înainte (prin str. Kossuth), staţiile răminînd tot cele existente anterior. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 28 de grade. . . TIMPUl PROBABIL: Vreme schimbătoare, dar călduroasa, izolat se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pina la potrivit din est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 16—19 grade, maximele între 27—31 de grade. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !" I BBBIIISE, ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ___________ * * * 7 Pagina a 3-a Villa cglM «IBUF If Wirt Kim I PM tunc u inrisi nu mi u tit Timpul călduros din ultimele zile a permis intensificarea lucrărilor de recoltare a cerealelor păioase. Paralel cu aceasta, vremea care se anunţă instabilă a determinat conducerile unităţilor să mobilizeze forţe masive la transportul şi treieratul griului recoltat manual. Aproape peste tot se depun eforturi susţinute în vederea lichidării decalajului ce s-a creat intre recoltări, treierat şi executarea arăturilor de vară. Cu ocazia raidului întreprins în ziua de 29 iulie, pe lingă aspectele pozitive, am constatat şi numeroase nereguli în privinţa organizării muncii şi funcţionării maşinilor .1 y î ’ti»-*.- : •a'*,** r-VC** i I In la lanurile cooperativei agricole din Voiniceni. Cînd lipseşte colaborarea între C.A.P. şi SM.A. La secţia S.M.A. Bichiş am găsit staţionind în plină amiază nu mai puţin de 8 tractoare. în cîmp din cele 6 combine funcţionau doar 4 dar şi acestea făcuseră numai 3 ture în langină la ora 13. Toate acestea se petrec în situaţia în care griul n-a fost recoltat nici de pe 50 la sută din suprafaţă iar între seceriş, balotat paie şi arat exista un foarte mare decalaj. Astfel din 150 ha recoltate cu combina paiele au fost balotate numai de pe 70 ha iar arăturile pe această suprafaţă abia au început. Presele de balotat au stat 2 zile, timp în care se purtau discuţii între conducerea S.M.A. şi C.A.P. asupra confecţionării unor sănii pentru transportarea baloţilor. Pasîndu-se această sarcină de la o unitate la alta s-a pierdut şi se mai pierde şi acum timp preţios. Dar neînţelegerile şi lipsa de colaborare nu se opresc aici. C.A.P. nu ia măsuri pentru recoltarea manuală de pe suprafeţele accidentate şi lanurile căzute şi îmburuienate. După cum ne declară directorul S.M.A. Bichiş, un asemenea lan în suprafaţă de 7 ha abia a putut fi recoltat în 2 zile cu 5 combine. Desigur şi conducerea C.A.P. are partea sa de vină dar nici conducerea S.M.A. nu poate fi scutită de răspunderea ce-i revine pentru întîrzierea lucrărilor atît la cooperativa din Bichiş cît și la cea din Cecălaca. în timp ce în unităţile deservite există sute de ha teren eliberat, conducerea S.M.A. nu ia măsuri pentru a pune în funcţie tractoarele care stau defecte sau din lipsă de tractorişti. Aprovizionarea cu piese de schimb a secţiilor lasă mult de dorit. Chiar şi din cauza unui banal şurub se pierd ore în şir, stau prese şi combine. La Cecălaca, de pildă, după cum ne informează preşedintele cele 7 combine nu recoltează în medie zilnic mai mult de 12—15 ha, ia presa şi plugurile stau din „lipsă" de tractoare. Dar şi conducerea C.A.P. de aici are partea ei de vină. In nenumărate rînduri combinele au staţionat ore în şir din lipsa sacilor. Organizare bună, rezultate semnificative Organizînd bine munca fermele din Sînpaul şi Lechinţa, aparţinătoare de I.A.S. Tg.-Mureş au terminat recoltarea griului cu cîteva zile în urmă. Acum întreaga recoltă care însumează la categoria STAS — 3.743 şi respectiv 4.512 kg griu în medie la ha, este pusă deja la adăpost în magaziile bazelor de recepţie. Combinele din aceste unităţi au fost dirijate spre fermele din Berghia şi Săvăsii unde ponderea griului este mai mare. întrajutorarea între ferme face posibilă ca I.A.S. Tg.-Mureş să încheie secerişul şi treierişul în următoarele 3—4 zile. O activitate intensă şi organizare bună am întîlnit nu numai la fermele I.A.S., ci şi în unele cooperative agricole. La GA.P. Aţintiş, de pildă, se lucra pe toate fronturile, în lanuri, alături de cele 9 combine acţionau sute de cooperatori. Paralel cu aceasta, potrivit indicaţiilor date au fost mobilizate forţe însemnate, toate remorcile şi atelajele, la transportul snopilor şi treieratul recoltei care s-a strîns manual de pe o suprafaţă de aproape 200 ha. La brigada din Istihaza în perimetrul unei imense tarlale de griu recoltat, exista o activitate intensă. Toate atelajele transportau snopii la aria amenajată la capul tarlalei, iar batoza deservită în schimburi de cooperatori treiera fără întrerupere. Alături, pe măsură ce terenul se eliberează mecanizatorii întorc imediat miriștea. Numai într-o singură zi griul a fost transportat de pe o suprafaţă de peste 80 ha. De bunul mers al transporturilor şi treierat se ocupă preşedintele C.A.P. Pe inginerul şef al C.A.P. Iuliu Chiorean l-am întîlnit în mijlocul celor 9 combine care, după cite aflăm se află într-o pasionantă întrecere la recoltat. Steagul de fruntaș se află pe cel mai înalt „catarg" al combinei conduse de Teodor Lup. Deși este un mecanizator tînăr — ne spune inginerul — de la începutul secerișului, numai într-o singură zi, după o pasionantă și dîrză întrecere a fost nevoit să cedeze drapelul combinerului Vasile Sava. De fapt toţi cei 9 mecanizatori lucrează bine. Antrenaţi în întrecere ei reuşesc să recolteze zilnic, chiar şi în terenuri accidentate, 30—33 ha cu griu. Lucrîndu-se în acest fel la cooperativa din Aţintiş în următoarele 4 zile se va termina complet secerişul și transportul griului din cîmp. TRAIAN GABOR Hotelul turistic din Tg.-Mureş la cota 28 m Grand-hotel. Aceasta va fi denumirea hotelului turistic din Tg.-Mureş, aflat în construcţie, beneficiar Oficiul judeţean de turism. Zi de zi, tîrgumureşenii şi, alături de ei, sute şi sute de vizitatori din alte localităţi din ţară şi chiar de peste hotare privesc urcuşul pe verticală al dulgherilor, fierarilor-betonişti şi zidarilor de la şantierul construcţii-montaj al T.C.M. Mureş. Acum se toarnă planşeul peste etajul patru al spaţiului de cazare. Constructorii spun că au ajuns la cota de 28 metri. Mai sunt de urcat încă 22 metri pînă la cota finală de 50 metri, cît va avea această clădire. Constructorii se întrec cu ei înşişi. Sala de cazane este gata. S-au montat deja şi cazanele, lucrîndu-se de zor la instalaţiile de încălzire, la cele electrice şi de ventilaţie. Iată şi parterul. Acesta va găzdui holul de recepţie, un salon modern, birourile agenţiei Oficiului judeţean de turism, un bar de zi şi unul de noapte. La primul etaj vor funcţiona două restaurante, unul cu autoservire şi unul de clasa I. Etajul doi este destinat unei cofetării, cu terasă, începînd de la etajul III sînt spaţiile de cazare. Cele 9 nivele destinate cazării vor cuprinde 126 camere elegante, cu 230 de locuri. Aşadar, patru nivele de cazare sînt înălţate, urmînd să se mai urce încă 22 de metri, mai concret 5 nivele. — Ne-am angajat ca pînă la sfîrşitul acestui an să ajungem la cota de 50 metri , ne spune ing. Nagy Emeric, şeful lotului. Pentru realizarea acestui angajament luptă dulgherii, luptă fierarii-betonişti, zidarii şi instalatorii. La adresa tuturor, Csépan Bela, dirigintele şantierului din partea beneficiarului, are numai cuvinte de apreciere. Cu toţii, constructorii lucrează cu sîrguinţă şi răspundere, realizând lucrări de bună calitate, trainice Sunt aceiaşi oameni minunaţi care au ridicat şi moderul edificiu al telefoanelor din Tg.-Mureş, înalt de peste 34 metri, ei au construit noua policlinică şi centrul stomatologic de pe strada Lungă, ei au construit blocurile de locuinţe din multe cartiere tîrgumureşene. Şi, desigur, terminînd hotelul, vor pleca pe alt şantier, vor înălţa alte obiective pentru zestrea edilitară a oraşului, pentru noi toţi, pentru urmaşii noştri. E şi acesta un motiv pentru constructori de a se mîndri. Ceea ce realizează ei, este destinat să folosească nu numai generaţiei actuale, ci şi celei viitoare. La cine să privim oare? La fierarii-betonişti Petru Panea, Iacob Moldovan, Petru Pop şi Szilágy Ştefan din brigada condusă de Rucz Béla? Sau la pricepuţii dulgheri Veres loan şi loan Ştefan din binecunoscuta brigadă condusă de Vasile Hoţa? Căci nu numai ei, dar şi zidarii Vajda Gabor, Toth loan şi Demény Dezideriu, instalatorii Botos Andrei, Erdély Ladislav şi Barabás Nicolae cred fiecare că meseria lor este cea mai frumoasă. Da, meseria de constructor, fie dulgher, fie fierar-betonist, zidar sau instalator, e deosebit de frumoasă. Poate, cu deosebire de alta, meseria de constructor e grea, aspră, pretenţioasă. Pentru cei ce o stăpînesc şi o iubesc ea este plăcută şi plină de răspundere. O greşeală cit de mică, o emisiune de armătură, ar putea costa deosebit de mult, ar putea da peste cap munca întregului colectiv — ne lămureşte inginerul Nagy Emeric Constructorii ştiu acest lucru. De aceea, ei muncesc şi răspund de ceea ce fac. Cu cît urcă mai sus, cu atît răspunderea personală creşte mai mult. Fiecare este executant şi controlor de calitate. Dar nu acesta este esenţialul, ci munca de constructor. Ea este aceea care Ie dă prilejul să-şi încerce şi să-şi împlinească calităţile, să simtă că de munca lor are nevoie ţara, societatea. Lucrînd bine şi repede, constructorii mureşeni vor să realizeze şi obiective ieftine. în acest sens, prin folosirea cofrajelor din placaje, la acest obiectiv se va economisi o mare cantitate de material lemnos. De asemenea, în scopul economisirii metalului, se folosesc cu succes oţelurile superioare. Aflăm că din totalul de investiţii pentru acest obiectiv, s-au realizat lucrări în valoare de 3.500.000 lei, din care 3.155.000 lei construcţii-montaj. Clădirea a ajuns la cota de 28 metri şi urcă mereu, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului să ajungă la 50 metri, iar la începutul trimestrului IV al anului viitor, hotelul turistic din Tg.-Mureş să-şi primească oaspeţii. P. POPŞOR !■:- -70?......7;5î; 7'u 7 La C.A.P. Deal Cîntec de pîine nouă Pe măsură ce trec zilele, pe măsură ce se scurg orele, unduirea spicelor în bătaia vîntului rămîne doar o metaforă. Maşini iscusite şi mîini harnice se întrec zilnic în ritmuri de miez de vară în adunarea recoltei — generoasă în acest an — de pe mănoasele coline şi văi ale Tîrnavei Mici. Cooperativa agricolă de producţie din Deal, se numără printre cele mai mari din zona mediană a năbădăiosului fiu, cînd slăvit pentru hărnicie, cînd hulit pentru lăcomia cu care acoperă spornica hărnicie a oamenilor acestor locuri. Şi-a întins şi în acest an trupul umflat peste ogoare, dar puterea omenească şi vigoarea recoltelor i-au micşorat efectele, răsplata muncii culeasă într-un adevărat şuvoi dezlănţuit al cîntecului pîinii noi. Cele 622 de hectare acoperite cu holde aurii ale gospodarilor din IULIU MOLDOVAN (Continuare in pag. a 2-a)