Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)

1971-09-01 / nr. 208

Anul XXIII. Nr. 208 (4.181) miercuri, 1 septembrie 1971 4 Pagini. 30 de bani TEMA ROŞIE! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Si aa COMITETULUI EXECUTIV AI C.C. Al P.C.R In ziua de 31 august 1971 a avut loc şedinţa Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de to­­varaşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii centrale. In cadrul şedinţei au fost examinate şi aprobate propunerile privind îmbunătăţirea activităţii Acade­miei de invăţămint social-politic „Ştefan Gheorghiu“, lărgirea şi reorganizarea şcolilor interjudeţene pen­tru pregătirea activiştilor de partid, „­ organiza­ţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutulu pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adop­tat hotărîri cu privire la executarea unor lucrări p­e investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. fie» se pun bazele viitin­ei Acum, cînd treierişul cerealelor pâioase se află în stadiul final, ac­tivitatea lucrătorilor de pe ogoare este îndreptată spre punerea ba­zei viitoarei producţii de griu, a piinii anului 1972. Această acţiune de mare însemnătate se referă, în principal, la amplasarea culturii, executarea arăturilor, fertilizarea solului şi condiţionarea seminţelor. Pe această temă am avut zilele a­­cestea o convorbire cu Anton Csengeri, inginer şef la C.A.P. A­ . căţari, unitate care se numără printre cooperativele fruntaşe la producţia de griu. — După cite suntem informaţi C.A.P. Acăţari se numără printre primele 5 unităţi care au înregis­trat în acest an cea mai mare pro­ducţie de griu. — Nu cunosc producţiile obţinu­te de alte unităţi dar aş dori să precizez de la început că unitatea noastră a obţinut în primul an al cincinalului actual, cea mai mare producţie medie de griu înregis­trată pînă acum prin partea locu­lui. La întreaga suprafaţă de 360 ha am obţinut o producţie medie de 3,450 kg griu la ha. Aceasta ne-a permis să retribuim aşa cum se cuvine membrii cooperatori şi să livrăm la fondul de stat 530 to­ne de griu din care 4 vagoane peste prevederile contractului. — Ce concluzii se desprind din rezultatele acestui an pentru vii­toarea recoltă de griu? — După părerea mea principa­lul factor în realizarea unei pro­ducţii mari de griu este pregătirea din timp a terenului. Dacă dispui de plante premergătoare corespun­zătoare, care părăsesc terenul de­vreme şi se trece neîntîrziat la e­­fectuarea pregătirilor poţi asigura producţii mari chiar şi în condiţii de climă şi sol mai puţin favora­bile. Acest lucru nu l-a dovedit ex­perienţa acestui an cînd de pe o suprafaţă de 50 ha arată şi pre­gătită în luna august am înregis­trat o producţie medie de 5.700 kg griu la ha. De altfel ţin să preci­zez că de pe toate suprafeţele pre­gătite din vreme noi nu am reali­zat o producţie mai mică de 4.000 kg griu la ha. — In lumina acestor învăţăminte şi concluzii ce aţi întreprins şi ce veţi întreprinde de acum pentru buna pregătire a viitoarei recolte de griu? — Mai întii ţin să arăt că am a­­cordat o mare atenţie stabilirii planului de amplasare a culturii, orientîndu-ne spre plante premer­gătoare care părăsesc terenul de­vreme. Astfel, aproape 50 la sută din griu îl vom însămînţa după trifoliene, cartofi şi alte culturi ca­re ne-au permis să eliberăm pină acum terenul. în afară de 30 ha cu trifoi de pe care vom obţine să­­minţa, întreaga suprafaţă de trifo­liene este eliberată şi in cea mai mare parte arată. Am început şi recoltarea cartofilor, acţiune care cu regret trebuie să arăt că şi cu a­­ceastă ocazie a trebuit să o între­rupem­i din cauza C.L.F. care refu­ză să preia cartofii contractaţi. E­­liberînd terenul la timp la această oră pot să spun că avem arate pentru griu circa 100 de ha care in prezent sunt în curs de pregătire cu polidiscul. Tot în scopul elibe­rării din vreme a terenurilor pe data de 1 septembrie vom începe scosul sfeclei de zahăr de pe cele 171 ha care la fel urmează să fie însăminţate cu griu. Acţiunea este in aşa fel organizată încît la data de 5 septembrie să începem livra­rea şi concomitent să putem intra cu plugurile in aceste terenuri. — Despre fertilizarea şi soiul cultivat ce ne puteţi spune? — Anul trecut am aplicat la fie­care ha cultivat cu griu circa 500 căni şi în acest an. Pe suprafeţele arate, in curs de pregătire a patu­lui germinativ am şi aplicat cîte 200 kg superfosfat la ha. Azotatul în doză de circa 300 kg la ha — în funcţie de starea terenului — îl vom aplica în două etape: jumă­tate o dată cu semănatul iar res­tul în ferestrele iernii fără a de­păşi luna februarie. Experienţa a­­nului trecut ne-a demonstrat că azotatul aplicat la sfîrşitul iernii — în jurul datei de 20 februarie — a avut cea mai mare eficacita­te. în afară de aceste îngrăşămin­te am prevăzut ca în primăvară, o dată cu erbicidarea întregii supra­feţe să aplicăm în soluţie şi cîte 4—5 kg uree la ha. Această meto­dă, aplicată în primăvară pe su­prafeţe mici a dat rezultate foarte bune Cît priveşte sămînţă vom cultiva în principal soiul Bezostaia care a dat cele mai bune rezultate. Un alt soi nou — Favorit — din care am produs în acest an sămînţă pe 16 ha a dat producţii de peste 4.000 kg la ha chiar în condiţiile cultivării lui pe pantă, în terenuri mai puţin producătoare. Datorită acestui fapt ne-am gîndit să extin­dem acest soi pe asemenea tere­nuri, înlocuind griul Bulgaria care în aceleaşi condiţii dă producţii cu mult inferioare. Din soiul Fa­vorit vom schimba circa 10 tone sămînţă cooperativelor agricole vecine. Întreaga cantitate de sămînţă este asigurată din loturile semin­cere,­­recunoscute, fiind deja trimi­se probele de analiză la laborator. In prezent efectuăm o a doua se­lectare întregului lot de sămînţă. Cît priveşte cantitatea de sămîn­ţă la ha, noi începem însămînţa­­rea cu 270—280 kg şi ajungem spre încheierea campaniei la 300— 320 kg la ha. Cele 20—30 kg să­mînţă date în plus la ha ne fe­resc de eventuelele riscuri put'nd asigura o densitate de 500—600 plante la m­p. Efectuînd insăminţările în epo­ca optimă avem speranţa să rea­lizăm şi la anul o medie de cel puţin 3.500 kg griu la ha. Convorbire consemnată de TRAIAN GABOR­ ­ECliff DE DSU! Activitate intensă în Laboratorul judeţean de controlul seminţelor. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 23 J'°dîimcul probabil. Vremea se menţine frumoasă cu ce­ vo­ia bi­. w3v. soli» d«.'» ** ". Pttrt« din ^ ^tempe^'n le minime vor fi cuprinse .ntre 24—27 grade. 7__io grade, maximele între PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! A trăi în contempora­neitate Suntem­ participanţii şi marto­rii unei uriaşe opere constructi­ve desfăşurate de poporul nos­tru, sub conducerea partidului, în toate domeniile vieţii sociale. Construim cu r­vna dăruirii, cu unicul scop de a simţi înaltă şi generoasă viaţa semenilor şi a noastră. Etapa actuală a dez­voltării ţării noastre este etapa împlinirii şi desăvîrşirii arhitec­turii armonioase, a edificiului societăţii socialiste. Acest edi­ OPINII ficiu este rezultatul transformă­rilor revoluţionare atotcuprinză­toare, politice, economice, cul­­tural-ideologice pe care le-a înfăptuit poporul nostru în cei 27 de ani de viaţă liberă, pros­peră. Proiectele de viitor, cărora a­­deziunea noastră unanimă le-a conferit caracterul unui vast program de muncă, de ample perfecţionări — ne vor permite să înaintăm mai repede spre culmile de civilizaţie şi bunăsta­re spre care partidul conduce naţiunea. Adinei transformări s-au ope­rat şi în conştiinţa epocii noas­tre. Procesul reînnoirii spiritua­le a oamenilor muncii, procesul dezvoltării multilaterale a per­sonalităţii lor se înscrie ca cea mai frumoasă pagină în cartea de aur a istoriei neamului. Devotamentul faţă de cauza socialismului, avîntul în mum- O NICOLAE (Continuare în pag. a 3-a) Spiritul combativ, factor eficient în activitatea politico-educativă La plenara comitetului de partid al organizaţiei comerciale locale din Reghin, la care au participat, pe lingă membrii comitetului, mem­brii birourilor organizaţiilor de ba­ză, ai comitetului U.T.C., activul sindical, comisia de propagandă, comisia de femei, responsabilii co­legiilor gazetelor de perete şi sa­tirice, cadre de conducere şi alţi factori politici şi educativi, atit informarea prezentată cît şi parti­cipanţii la discuţii au apreciat că programul adoptat de conducerea partidului pentru ridicarea nivelu­lui de educaţie comunistă a între­gului popor răspunde unor nece­sităţi de viaţă, determinate de noile procese care apar şi se dezvoltă în etapa făuririi societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, cît şi a unor cerinţe legate de Inten­sificarea lichidării rămăşiţelor şî influenţelor pe care le mai exercită ideologia burgheză. — Trebuie să facem totul — spu­nea Moraru Leon, preşedintele co­mitetului sindical—ca educaţia marxist-leninistă a tuturor oameni­lor muncii, inclusiv a lucrătorilor din comerţ, conţinutul ei partinic, militant, plin de combativitate re­voluţionară să ţină pasul cu iu­reşul dezvoltării economice,­­ să contribuie cu mai mare eficienţă la mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea marilor obiective ale construcţiei socialiste. Alţi vorbitori au apreciat nece­sitatea ca organizaţiile de bază din sectoarele organizaţiei co­merciale locale să-şi extindă sfer­c de educaţie politico-ideologică a­­supra tuturor salariaţilor, deoarece lucrătorii din comerţ fiind în con­tact permanent cu marea masă de oameni ai muncii au nevoie de o conştiinţă politică înaintată, de atitudine respectuoasă, de deprin­deri civilizate. Vorbind despre activitatea orga­nizaţiilor de bază din comerţ, Du­mitru Pop a arătat că mai sînt serioase rămîneri in urmă în edu­caţia, în comportarea socială, în atitudinea multor lucrători din co­merţ faţă de cumpărători. Aceste neajunsuri se datoresc faptului că organizaţiile de partid, de sindicat şi mai ales U.T.C. au neglijat mun- Activitatea politico­­ educativă în dezbaterea organizaţiilor de partid ca educativă, munca de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste la lucrătorii din comerţ, în adunările unor organizaţii de bază de la O.C.L., de altfel şi la nivel de comitet, s-au abordat a­­proape in exclusivitate probleme profesionale: eficienţa activităţii comerciale, aprovizionarea unităţi­lor cu mărfuri, deservirea civilizată a populației, mai rar au fost însă dezbătute probleme organizato­rice, ale vieții interne de partid, kg îngrăşăminte chimice. Cam a- .....................a é > o a * * a é > a e é é é é é é é a é é aa^or ma' ror Pro^'eme'e educa­ ceeași doză intenționăm să o apli­­ției comuniste a salariaţilor. Ase­menea probleme s-au discutat doar atunci cînd unii membri de partid au încălcat legalitatea so­cialistă şi a trebuit să fie sancţio­naţi pe linie de partid şi de stat. S-a ajuns astfel, şi la O.C.L., ca şi în alte unităţi economice la o profesionalizare, tehnicizare exce­sivă a conţinutului adunărilor de partid. Aceasta a făcut ca o bună parte din membrii de partid noi, mai ales cei tineri, să fie mai pu­ţin receptivi faţă de activitatea de educare şi să fie inactivi în or­ganizaţia de bază, chiar în viaţa socială. Mai mulţi vorbitori, printre care Paşcu Andrei şi Tonceanu Vasile au luat poziţie împotriva delăsării care s-a observat in munca poli­­tico-ideologică şi cultural-educativă mai ales in rîndul tinerilor care reprezintă circa 30 la sută din întregul efectiv al salariaţilor din reţeaua comercială. S-au criticat aspru uteciştii care nu participă la pregătirea politică, nici la a­­dunările generale, din care cauză adunările se ţin rar, doar 2,3 pe an. Şi la noi, au spus vorbitorii, au apărut elemente tinere care nu-şi îndeplinesc cu cinste sarci­nile, nu răspund la chemările or­ganizaţiei U.T.C., manifestă indi­ferenţă politică şi socială, nepă­sare faţă de treburile obşteşti, faţă de familie, de căminul pe care şi l-au creat. Toate aceste atitudini trebuie combătute cu fermitate co­munistă, cu intransigenţă revoluţio­nară, cu critică şi măsuri concrete. O parte pozitivă a plenarei a fost spiritul combativ, de luptă îm­potriva indisciplinei, incorectitudinii in deservirea populaţiei, împotriva favoritismului, protecţionismului, împotriva vînzării mărfurilor „pe sub tejghea". Deoarece comerţul este un mediu unde cei necinstiţi, şi mai ales necontrolaţi, pot să se „căpătuiască" pînă cînd nu sunt prinşi, în acest domeniu de acti­vitate caută să se strecoare o serie de elemente certate in altă parte cu ordinea, disciplina, cu colectivul de muncă. Aceasta im­pune sporirea vigilenţei la anga­jare, combaterea imediată a a­­pucăturilor cu care vin şi punerea lor la punct. Bogat ni se pare programul de măsuri adoptate de plenara comi­tetului, care a prevăzut sarcini concrete, operative pentru organi­zarea învăţămîntului de partid co­respunzător nevoilor şi gradului de pregătire al lucrătorilor din comerţ (cursuri de învăţămînt politic cu o durată de doi ani şi cursuri de e­­ducaţie moral-cetăţenească), pen­tru îmbunătăţirea muncii politice de masă prin constituirea colecti­velor de agitatori şi repartizarea acestora pe grupuri de oameni şi locuri de muncă, pentru a desfă­şura zilnic o muncă vie cu lucră­torii respectivi, îmbunătăţirea acti­vităţii gazetei de perete şi celei satirice, constituirea unui punct documentar unde se vor găsi ma­teriale pentru informarea salaria­ţilor şi unde oricine poate depune întrebări la care organizaţia de partid va răspunde prin lectori şi propagandişti. MIHAI SZABÓ activist al Comitetului orăşenesc de partid Reghin Dubla calitate de producător şi de proprietar al mijloacelor de producţie — sursă de drepturi dar şi de obligaţii Una din cele mai impresionante cuceriri ale civilizaţiei noastre so­cialiste este demnitatea cu care oamenii de toate profesiile îşi ofi­ciază munca. A rămas de domeniul trecutului postura umilă, efec­tuarea lucrului ca o constrîngere impusă de necesitatea asigurării existenţei de fiecare zi. Membrii marii familii socialiste a poporului nostru muncesc astăzi cu sentimentul deplin şi statornic al omului ce se ştie stăpîn pe soarta sa, ce-şi croieşte viguros şi tenace ziua de mîine, perspectiva luminoasă a comunismului. Acest sentiment s-a născut şi întărit o dată cu cuceririle orînduirii noastre socialis­te, oamenii muncii, întregul popor devenind deopotrivă proprietarii mijloacelor de producţie şi beneficiarii direcţi ai bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii. Această dublă calitate reprezintă deci atit o sursă de drepturi cît şi de obligaţii. — Există astăzi la majoritatea covîrşitoare a muncitorilor noştri un solid sentiment al responsabi­lităţii — ne spune maistrul Nicolae Onea de la secţia amoniac­ă, din cadrul C.I.A. Tg.-Mureş. Aş putea să dau mult exemple, dar mă re­zum la un singur aspect. Ori de cîte ori apar deranjamente în funcţio­narea instalaţiilor, trebuie înlătu­rate operativ. La început munci­torii au fost solicitaţi să rămînă după programul normal pentru în­lăturarea defecţiunii. Astăzi însă constatăm un lucru îmbucurător: din proprie iniţiativă muncitorii, chiar după un schimb de noapte,­­ se oferă maistrului sau şefului de secţie pentru a contribui la res­tabilirea urgentă a fluxului tehno­logic. Şi dacă muncitori ca Mie Moldovan, Anton Kiss, Augustin Sturza şi alţii s-au obişnuit să spună dintr-o profundă convin­gere „Răminem e vorba de insta­laţia noastră!“, înseamnă că sunt legaţi trup şi suflet de fabrică, conştiinţa lor comunistă, muncito­rească dominînd asupra eventua­lei tentaţii de a se odihni. E un exemplu, dar aş putea să vă ser­vesc multe asemănătoare. într-o discuţie cu tînărul inginer Petru Paulus, şeful fabricii nr. 2 de la IPROFIL „23 August", am re­marcat seriozitatea cu care, pe lingă realizările semnificative ale colectivului, a subliniat deficienţele care mai persistă. „Putem fi mul­ţumiţi că am realizat o depăşire de 2 la sută a planului de pro­ducţie, câtă vreme sub ochii noştri se risipesc încă timp şi materiale. Nu, desigur! Recent, într-o şedinţă s-au analizat cauzele care umbresc realizările unităţii noastre. S-a dez­bătut în spirit critic şi autocritic activitatea multora dintre noi. Cei vizaţi pentru neîndeplinirea sarci­nilor de producţie şi pentru neres­­pectarea disciplinei tehnologice au recunoscut în mod sincer defi­cienţele lor, cerînd totodată aju­torul tovărăşesc al colectivului". Cu ocazia recentelor adunări generale ale salariaţilor, desfăşu­rate intr-un înalt spirit de răs­pundere faţă de interesele fabricii, a reieşit ca un fapt semnificativ conştiinţa că munca fiecăruia este utilă societăţii, operei grandioase de făurire a socialismului şi comu­nismului în România; conştiinţa că sîntem contemporani activi ai u­­nui efort constructiv multilateral. Irimie Ştef, strungar matriţei la întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară, remarca modul responsabil în care muncitorii au dezbătut problemele esenţiale ale producţiei. „Fiecare a vorbit ca şi de propria lui gospodărie. S-a spus aşa, direct: dacă ne arătăm lipsu­rile, o facem cu convingerea că activitatea noastră poate fi îmbu­nătăţită. Şi, în dubla noastră ca­litate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de beneficiari ai rezultatelor muncii noastre, am arătat concret posibilităţile de pre­gătire mai bună a producţiei, de utilizare la capacitate a dotării tehnice". La I.U.I.U. cea mai mare parte a muncitorilor sînt tineri, ab­solvenţii de ciţiva ani ai şcolii pro­fesionale sau calificării la locul de muncă. „In acest tineret e­­xistă un filon de conştiinţă formi­dabilă — ne spune ing. Ion Tur­­deanu, secretarul comitetului U.T.C. Dacă încă n-a fost pus în valoare se datorează şi stilului şi metode­lor noastre de muncă cu tineretul. Va trebui să muncim astfel încît să dezvoltăm, sau mai degrabă să trezim în tineri conştiinţa demnităţii muncii". Desigur, o conştiinţă se plămă­deşte mai greu decit o industrie, comportă , pentru a nu avea nici un rebut uman, deziderat pe M. BĂRDĂŞANU (Continuare în pag. a 3-a) Pagina a 4-a i ACTUALITATEA INTERNATIONALA I !­ ­ I î I în reţeaua hotelieră din Tîrgu-Mureş AFLUENŢĂ RECORD DE TURIŞTI Francisc Szilágyi, directorul re­ţelei hoteliere din Tg.-Mureş din cadrul Oficiului judeţean de tu­rism, care profesează această me­serie încă din anul 1965 (bineînţe­les, pe atunci erau alte forme or­ganizatorice), ne informează că încă niciodată nu s-a pomenit o a­­semenea afluenţă de turişti din ţară şi din străinătate, ca anul a­­cesta. Luînd ca exemplu numai exploa­tarea campingului din Tg.-Mureş, cu o capacitate de 140 de locuri în căsuţe cu cîte două paturi plus locuri pentru cca. 60 de corturi şi caravaninguri şi locuri de parcare pentru cca. 40 de autoturisme, în luna iulie, de exemplu, s-a reali­zat aproape cît anul trecut în lu­nile iulie, august, septembrie în întregime. Se constată, de asemenea, creş­terea considerabilă a numărului vizitatorilor din unele ţări ca An­glia, Franţa, Belgia, ţările scan­dinave, unele ţări africane, din A­­merica Latină etc. Un alt exemplu: în luna iulie a. c. hotelurile Transilvania, Har­ghita şi campingul, luate la un loc au realizat prestaţii globale în va­loare de peste 357.000 de lei, faţă de 325.000 de lei realizaţi în ace­­aşi perioadă a anului trecut, în lunile mai, iunie şi iulie a. c., numărul pasagerilor străini a a­­tins cifra de 6.175, faţă de 3.003 in 1970, în aceeaşi măsură a crescut şi afluenţa turiştilor din ţară. De altfel, în cursul acestui an s-a ridicat gradul de confort al hotelului „Harghita", cu 56 paturi şi s-au efectuat modernizări şi la hotelul „Transilvania". Pentru sezonul turistic 1972 se prevăd modernizări şi extinderi şi la campingul tîrgumureşean: extin­derea suprafeţei afectate pentru corturi şi caravaninguri, mărirea grupului social, îmbunătăţirea sis­temului de iluminaţie, instalarea de conectoare pentru caravanin­guri şi montarea, pe schele de fier fixate în beton, a 20 corturi mo­derne de cite 4 persoane. Se prevede, de asemenea, în­fiinţarea unui nou camping la Tg.­­Mureş.

Next