Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)
1971-09-01 / nr. 208
Anul XXIII. Nr. 208 (4.181) miercuri, 1 septembrie 1971 4 Pagini. 30 de bani TEMA ROŞIE! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Si aa COMITETULUI EXECUTIV AI C.C. Al P.C.R In ziua de 31 august 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovaraşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii centrale. In cadrul şedinţei au fost examinate şi aprobate propunerile privind îmbunătăţirea activităţii Academiei de invăţămint social-politic „Ştefan Gheorghiu“, lărgirea şi reorganizarea şcolilor interjudeţene pentru pregătirea activiştilor de partid, „ organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutulu pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor lucrări pe investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. fie» se pun bazele viitinei Acum, cînd treierişul cerealelor pâioase se află în stadiul final, activitatea lucrătorilor de pe ogoare este îndreptată spre punerea bazei viitoarei producţii de griu, a piinii anului 1972. Această acţiune de mare însemnătate se referă, în principal, la amplasarea culturii, executarea arăturilor, fertilizarea solului şi condiţionarea seminţelor. Pe această temă am avut zilele acestea o convorbire cu Anton Csengeri, inginer şef la C.A.P. A . căţari, unitate care se numără printre cooperativele fruntaşe la producţia de griu. — După cite suntem informaţi C.A.P. Acăţari se numără printre primele 5 unităţi care au înregistrat în acest an cea mai mare producţie de griu. — Nu cunosc producţiile obţinute de alte unităţi dar aş dori să precizez de la început că unitatea noastră a obţinut în primul an al cincinalului actual, cea mai mare producţie medie de griu înregistrată pînă acum prin partea locului. La întreaga suprafaţă de 360 ha am obţinut o producţie medie de 3,450 kg griu la ha. Aceasta ne-a permis să retribuim aşa cum se cuvine membrii cooperatori şi să livrăm la fondul de stat 530 tone de griu din care 4 vagoane peste prevederile contractului. — Ce concluzii se desprind din rezultatele acestui an pentru viitoarea recoltă de griu? — După părerea mea principalul factor în realizarea unei producţii mari de griu este pregătirea din timp a terenului. Dacă dispui de plante premergătoare corespunzătoare, care părăsesc terenul devreme şi se trece neîntîrziat la efectuarea pregătirilor poţi asigura producţii mari chiar şi în condiţii de climă şi sol mai puţin favorabile. Acest lucru nu l-a dovedit experienţa acestui an cînd de pe o suprafaţă de 50 ha arată şi pregătită în luna august am înregistrat o producţie medie de 5.700 kg griu la ha. De altfel ţin să precizez că de pe toate suprafeţele pregătite din vreme noi nu am realizat o producţie mai mică de 4.000 kg griu la ha. — In lumina acestor învăţăminte şi concluzii ce aţi întreprins şi ce veţi întreprinde de acum pentru buna pregătire a viitoarei recolte de griu? — Mai întii ţin să arăt că am acordat o mare atenţie stabilirii planului de amplasare a culturii, orientîndu-ne spre plante premergătoare care părăsesc terenul devreme. Astfel, aproape 50 la sută din griu îl vom însămînţa după trifoliene, cartofi şi alte culturi care ne-au permis să eliberăm pină acum terenul. în afară de 30 ha cu trifoi de pe care vom obţine săminţa, întreaga suprafaţă de trifoliene este eliberată şi in cea mai mare parte arată. Am început şi recoltarea cartofilor, acţiune care cu regret trebuie să arăt că şi cu această ocazie a trebuit să o întrerupemi din cauza C.L.F. care refuză să preia cartofii contractaţi. Eliberînd terenul la timp la această oră pot să spun că avem arate pentru griu circa 100 de ha care in prezent sunt în curs de pregătire cu polidiscul. Tot în scopul eliberării din vreme a terenurilor pe data de 1 septembrie vom începe scosul sfeclei de zahăr de pe cele 171 ha care la fel urmează să fie însăminţate cu griu. Acţiunea este in aşa fel organizată încît la data de 5 septembrie să începem livrarea şi concomitent să putem intra cu plugurile in aceste terenuri. — Despre fertilizarea şi soiul cultivat ce ne puteţi spune? — Anul trecut am aplicat la fiecare ha cultivat cu griu circa 500 căni şi în acest an. Pe suprafeţele arate, in curs de pregătire a patului germinativ am şi aplicat cîte 200 kg superfosfat la ha. Azotatul în doză de circa 300 kg la ha — în funcţie de starea terenului — îl vom aplica în două etape: jumătate o dată cu semănatul iar restul în ferestrele iernii fără a depăşi luna februarie. Experienţa anului trecut ne-a demonstrat că azotatul aplicat la sfîrşitul iernii — în jurul datei de 20 februarie — a avut cea mai mare eficacitate. în afară de aceste îngrăşăminte am prevăzut ca în primăvară, o dată cu erbicidarea întregii suprafeţe să aplicăm în soluţie şi cîte 4—5 kg uree la ha. Această metodă, aplicată în primăvară pe suprafeţe mici a dat rezultate foarte bune Cît priveşte sămînţă vom cultiva în principal soiul Bezostaia care a dat cele mai bune rezultate. Un alt soi nou — Favorit — din care am produs în acest an sămînţă pe 16 ha a dat producţii de peste 4.000 kg la ha chiar în condiţiile cultivării lui pe pantă, în terenuri mai puţin producătoare. Datorită acestui fapt ne-am gîndit să extindem acest soi pe asemenea terenuri, înlocuind griul Bulgaria care în aceleaşi condiţii dă producţii cu mult inferioare. Din soiul Favorit vom schimba circa 10 tone sămînţă cooperativelor agricole vecine. Întreaga cantitate de sămînţă este asigurată din loturile semincere,recunoscute, fiind deja trimise probele de analiză la laborator. In prezent efectuăm o a doua selectare întregului lot de sămînţă. Cît priveşte cantitatea de sămînţă la ha, noi începem însămînţarea cu 270—280 kg şi ajungem spre încheierea campaniei la 300— 320 kg la ha. Cele 20—30 kg sămînţă date în plus la ha ne feresc de eventuelele riscuri put'nd asigura o densitate de 500—600 plante la mp. Efectuînd insăminţările în epoca optimă avem speranţa să realizăm şi la anul o medie de cel puţin 3.500 kg griu la ha. Convorbire consemnată de TRAIAN GABOR ECliff DE DSU! Activitate intensă în Laboratorul judeţean de controlul seminţelor. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 23 J'°dîimcul probabil. Vremea se menţine frumoasă cu ce voia bi. w3v. soli» d«.'» ** ". Pttrt« din ^ ^tempe^'n le minime vor fi cuprinse .ntre 24—27 grade. 7__io grade, maximele între PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! A trăi în contemporaneitate Suntem participanţii şi martorii unei uriaşe opere constructive desfăşurate de poporul nostru, sub conducerea partidului, în toate domeniile vieţii sociale. Construim cu rvna dăruirii, cu unicul scop de a simţi înaltă şi generoasă viaţa semenilor şi a noastră. Etapa actuală a dezvoltării ţării noastre este etapa împlinirii şi desăvîrşirii arhitecturii armonioase, a edificiului societăţii socialiste. Acest edi OPINII ficiu este rezultatul transformărilor revoluţionare atotcuprinzătoare, politice, economice, cultural-ideologice pe care le-a înfăptuit poporul nostru în cei 27 de ani de viaţă liberă, prosperă. Proiectele de viitor, cărora adeziunea noastră unanimă le-a conferit caracterul unui vast program de muncă, de ample perfecţionări — ne vor permite să înaintăm mai repede spre culmile de civilizaţie şi bunăstare spre care partidul conduce naţiunea. Adinei transformări s-au operat şi în conştiinţa epocii noastre. Procesul reînnoirii spirituale a oamenilor muncii, procesul dezvoltării multilaterale a personalităţii lor se înscrie ca cea mai frumoasă pagină în cartea de aur a istoriei neamului. Devotamentul faţă de cauza socialismului, avîntul în mum- O NICOLAE (Continuare în pag. a 3-a) Spiritul combativ, factor eficient în activitatea politico-educativă La plenara comitetului de partid al organizaţiei comerciale locale din Reghin, la care au participat, pe lingă membrii comitetului, membrii birourilor organizaţiilor de bază, ai comitetului U.T.C., activul sindical, comisia de propagandă, comisia de femei, responsabilii colegiilor gazetelor de perete şi satirice, cadre de conducere şi alţi factori politici şi educativi, atit informarea prezentată cît şi participanţii la discuţii au apreciat că programul adoptat de conducerea partidului pentru ridicarea nivelului de educaţie comunistă a întregului popor răspunde unor necesităţi de viaţă, determinate de noile procese care apar şi se dezvoltă în etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, cît şi a unor cerinţe legate de Intensificarea lichidării rămăşiţelor şî influenţelor pe care le mai exercită ideologia burgheză. — Trebuie să facem totul — spunea Moraru Leon, preşedintele comitetului sindical—ca educaţia marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii, inclusiv a lucrătorilor din comerţ, conţinutul ei partinic, militant, plin de combativitate revoluţionară să ţină pasul cu iureşul dezvoltării economice, să contribuie cu mai mare eficienţă la mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea marilor obiective ale construcţiei socialiste. Alţi vorbitori au apreciat necesitatea ca organizaţiile de bază din sectoarele organizaţiei comerciale locale să-şi extindă sferc de educaţie politico-ideologică asupra tuturor salariaţilor, deoarece lucrătorii din comerţ fiind în contact permanent cu marea masă de oameni ai muncii au nevoie de o conştiinţă politică înaintată, de atitudine respectuoasă, de deprinderi civilizate. Vorbind despre activitatea organizaţiilor de bază din comerţ, Dumitru Pop a arătat că mai sînt serioase rămîneri in urmă în educaţia, în comportarea socială, în atitudinea multor lucrători din comerţ faţă de cumpărători. Aceste neajunsuri se datoresc faptului că organizaţiile de partid, de sindicat şi mai ales U.T.C. au neglijat mun- Activitatea politico educativă în dezbaterea organizaţiilor de partid ca educativă, munca de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste la lucrătorii din comerţ, în adunările unor organizaţii de bază de la O.C.L., de altfel şi la nivel de comitet, s-au abordat aproape in exclusivitate probleme profesionale: eficienţa activităţii comerciale, aprovizionarea unităţilor cu mărfuri, deservirea civilizată a populației, mai rar au fost însă dezbătute probleme organizatorice, ale vieții interne de partid, kg îngrăşăminte chimice. Cam a- .....................a é > o a * * a é > a e é é é é é é é a é é aa^or ma' ror Pro^'eme'e educa ceeași doză intenționăm să o apliției comuniste a salariaţilor. Asemenea probleme s-au discutat doar atunci cînd unii membri de partid au încălcat legalitatea socialistă şi a trebuit să fie sancţionaţi pe linie de partid şi de stat. S-a ajuns astfel, şi la O.C.L., ca şi în alte unităţi economice la o profesionalizare, tehnicizare excesivă a conţinutului adunărilor de partid. Aceasta a făcut ca o bună parte din membrii de partid noi, mai ales cei tineri, să fie mai puţin receptivi faţă de activitatea de educare şi să fie inactivi în organizaţia de bază, chiar în viaţa socială. Mai mulţi vorbitori, printre care Paşcu Andrei şi Tonceanu Vasile au luat poziţie împotriva delăsării care s-a observat in munca politico-ideologică şi cultural-educativă mai ales in rîndul tinerilor care reprezintă circa 30 la sută din întregul efectiv al salariaţilor din reţeaua comercială. S-au criticat aspru uteciştii care nu participă la pregătirea politică, nici la adunările generale, din care cauză adunările se ţin rar, doar 2,3 pe an. Şi la noi, au spus vorbitorii, au apărut elemente tinere care nu-şi îndeplinesc cu cinste sarcinile, nu răspund la chemările organizaţiei U.T.C., manifestă indiferenţă politică şi socială, nepăsare faţă de treburile obşteşti, faţă de familie, de căminul pe care şi l-au creat. Toate aceste atitudini trebuie combătute cu fermitate comunistă, cu intransigenţă revoluţionară, cu critică şi măsuri concrete. O parte pozitivă a plenarei a fost spiritul combativ, de luptă împotriva indisciplinei, incorectitudinii in deservirea populaţiei, împotriva favoritismului, protecţionismului, împotriva vînzării mărfurilor „pe sub tejghea". Deoarece comerţul este un mediu unde cei necinstiţi, şi mai ales necontrolaţi, pot să se „căpătuiască" pînă cînd nu sunt prinşi, în acest domeniu de activitate caută să se strecoare o serie de elemente certate in altă parte cu ordinea, disciplina, cu colectivul de muncă. Aceasta impune sporirea vigilenţei la angajare, combaterea imediată a apucăturilor cu care vin şi punerea lor la punct. Bogat ni se pare programul de măsuri adoptate de plenara comitetului, care a prevăzut sarcini concrete, operative pentru organizarea învăţămîntului de partid corespunzător nevoilor şi gradului de pregătire al lucrătorilor din comerţ (cursuri de învăţămînt politic cu o durată de doi ani şi cursuri de educaţie moral-cetăţenească), pentru îmbunătăţirea muncii politice de masă prin constituirea colectivelor de agitatori şi repartizarea acestora pe grupuri de oameni şi locuri de muncă, pentru a desfăşura zilnic o muncă vie cu lucrătorii respectivi, îmbunătăţirea activităţii gazetei de perete şi celei satirice, constituirea unui punct documentar unde se vor găsi materiale pentru informarea salariaţilor şi unde oricine poate depune întrebări la care organizaţia de partid va răspunde prin lectori şi propagandişti. MIHAI SZABÓ activist al Comitetului orăşenesc de partid Reghin Dubla calitate de producător şi de proprietar al mijloacelor de producţie — sursă de drepturi dar şi de obligaţii Una din cele mai impresionante cuceriri ale civilizaţiei noastre socialiste este demnitatea cu care oamenii de toate profesiile îşi oficiază munca. A rămas de domeniul trecutului postura umilă, efectuarea lucrului ca o constrîngere impusă de necesitatea asigurării existenţei de fiecare zi. Membrii marii familii socialiste a poporului nostru muncesc astăzi cu sentimentul deplin şi statornic al omului ce se ştie stăpîn pe soarta sa, ce-şi croieşte viguros şi tenace ziua de mîine, perspectiva luminoasă a comunismului. Acest sentiment s-a născut şi întărit o dată cu cuceririle orînduirii noastre socialiste, oamenii muncii, întregul popor devenind deopotrivă proprietarii mijloacelor de producţie şi beneficiarii direcţi ai bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii. Această dublă calitate reprezintă deci atit o sursă de drepturi cît şi de obligaţii. — Există astăzi la majoritatea covîrşitoare a muncitorilor noştri un solid sentiment al responsabilităţii — ne spune maistrul Nicolae Onea de la secţia amoniacă, din cadrul C.I.A. Tg.-Mureş. Aş putea să dau mult exemple, dar mă rezum la un singur aspect. Ori de cîte ori apar deranjamente în funcţionarea instalaţiilor, trebuie înlăturate operativ. La început muncitorii au fost solicitaţi să rămînă după programul normal pentru înlăturarea defecţiunii. Astăzi însă constatăm un lucru îmbucurător: din proprie iniţiativă muncitorii, chiar după un schimb de noapte, se oferă maistrului sau şefului de secţie pentru a contribui la restabilirea urgentă a fluxului tehnologic. Şi dacă muncitori ca Mie Moldovan, Anton Kiss, Augustin Sturza şi alţii s-au obişnuit să spună dintr-o profundă convingere „Răminem e vorba de instalaţia noastră!“, înseamnă că sunt legaţi trup şi suflet de fabrică, conştiinţa lor comunistă, muncitorească dominînd asupra eventualei tentaţii de a se odihni. E un exemplu, dar aş putea să vă servesc multe asemănătoare. într-o discuţie cu tînărul inginer Petru Paulus, şeful fabricii nr. 2 de la IPROFIL „23 August", am remarcat seriozitatea cu care, pe lingă realizările semnificative ale colectivului, a subliniat deficienţele care mai persistă. „Putem fi mulţumiţi că am realizat o depăşire de 2 la sută a planului de producţie, câtă vreme sub ochii noştri se risipesc încă timp şi materiale. Nu, desigur! Recent, într-o şedinţă s-au analizat cauzele care umbresc realizările unităţii noastre. S-a dezbătut în spirit critic şi autocritic activitatea multora dintre noi. Cei vizaţi pentru neîndeplinirea sarcinilor de producţie şi pentru nerespectarea disciplinei tehnologice au recunoscut în mod sincer deficienţele lor, cerînd totodată ajutorul tovărăşesc al colectivului". Cu ocazia recentelor adunări generale ale salariaţilor, desfăşurate intr-un înalt spirit de răspundere faţă de interesele fabricii, a reieşit ca un fapt semnificativ conştiinţa că munca fiecăruia este utilă societăţii, operei grandioase de făurire a socialismului şi comunismului în România; conştiinţa că sîntem contemporani activi ai unui efort constructiv multilateral. Irimie Ştef, strungar matriţei la întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară, remarca modul responsabil în care muncitorii au dezbătut problemele esenţiale ale producţiei. „Fiecare a vorbit ca şi de propria lui gospodărie. S-a spus aşa, direct: dacă ne arătăm lipsurile, o facem cu convingerea că activitatea noastră poate fi îmbunătăţită. Şi, în dubla noastră calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de beneficiari ai rezultatelor muncii noastre, am arătat concret posibilităţile de pregătire mai bună a producţiei, de utilizare la capacitate a dotării tehnice". La I.U.I.U. cea mai mare parte a muncitorilor sînt tineri, absolvenţii de ciţiva ani ai şcolii profesionale sau calificării la locul de muncă. „In acest tineret există un filon de conştiinţă formidabilă — ne spune ing. Ion Turdeanu, secretarul comitetului U.T.C. Dacă încă n-a fost pus în valoare se datorează şi stilului şi metodelor noastre de muncă cu tineretul. Va trebui să muncim astfel încît să dezvoltăm, sau mai degrabă să trezim în tineri conştiinţa demnităţii muncii". Desigur, o conştiinţă se plămădeşte mai greu decit o industrie, comportă , pentru a nu avea nici un rebut uman, deziderat pe M. BĂRDĂŞANU (Continuare în pag. a 3-a) Pagina a 4-a i ACTUALITATEA INTERNATIONALA I ! I î I în reţeaua hotelieră din Tîrgu-Mureş AFLUENŢĂ RECORD DE TURIŞTI Francisc Szilágyi, directorul reţelei hoteliere din Tg.-Mureş din cadrul Oficiului judeţean de turism, care profesează această meserie încă din anul 1965 (bineînţeles, pe atunci erau alte forme organizatorice), ne informează că încă niciodată nu s-a pomenit o asemenea afluenţă de turişti din ţară şi din străinătate, ca anul acesta. Luînd ca exemplu numai exploatarea campingului din Tg.-Mureş, cu o capacitate de 140 de locuri în căsuţe cu cîte două paturi plus locuri pentru cca. 60 de corturi şi caravaninguri şi locuri de parcare pentru cca. 40 de autoturisme, în luna iulie, de exemplu, s-a realizat aproape cît anul trecut în lunile iulie, august, septembrie în întregime. Se constată, de asemenea, creşterea considerabilă a numărului vizitatorilor din unele ţări ca Anglia, Franţa, Belgia, ţările scandinave, unele ţări africane, din America Latină etc. Un alt exemplu: în luna iulie a. c. hotelurile Transilvania, Harghita şi campingul, luate la un loc au realizat prestaţii globale în valoare de peste 357.000 de lei, faţă de 325.000 de lei realizaţi în aceaşi perioadă a anului trecut, în lunile mai, iunie şi iulie a. c., numărul pasagerilor străini a atins cifra de 6.175, faţă de 3.003 in 1970, în aceeaşi măsură a crescut şi afluenţa turiştilor din ţară. De altfel, în cursul acestui an s-a ridicat gradul de confort al hotelului „Harghita", cu 56 paturi şi s-au efectuat modernizări şi la hotelul „Transilvania". Pentru sezonul turistic 1972 se prevăd modernizări şi extinderi şi la campingul tîrgumureşean: extinderea suprafeţei afectate pentru corturi şi caravaninguri, mărirea grupului social, îmbunătăţirea sistemului de iluminaţie, instalarea de conectoare pentru caravaninguri şi montarea, pe schele de fier fixate în beton, a 20 corturi moderne de cite 4 persoane. Se prevede, de asemenea, înfiinţarea unui nou camping la Tg.Mureş.