Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)
1971-10-14 / nr. 245
GAZETELE DE PERETE — nu obiecte de ornament, ci instrumente active pentru educarea şi mobilizarea maselor chemate să imprime în toate colectivele de muncă, în toate sectoarele de activitate economică şi socială un spirit revoluţionar, combativ, să promoveze ferm principiile ideologiei şi moralei comuniste, organele şi organizaţiile de partid trebuie să desfăşoare o intensă muncă politico-educativă de masă, făcîmd uz în acest scop de mijloace şi modalităţi variate de influenţare politică şi ideologică. In ansamblul acestor mijloace un loc importanţii ocupă, fără îndoială, gazetele de perete, de stradă sau satirice, capabile să dezbată, să pună în faţa opiniei publice o arie largă de probleme politice, economice, sociale şi moral-cetăţeneşti. Intrucît aceste însemnări se referă doar la activitatea unor gazete de perete (sau de stradă) din mediul rural, observaţiile şi constatările noastre n-au, fireşte, un caracter exhaustiv. Vom încerca să relevăm doar unele aspecte (după părerea noastră esenţiale) şi anume: cum reflectă aceste gazete de perete realităţile din lumea satelor, cum contribuie la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid privind dezvoltarea agriculturii, la dezvăluirea şi lichidarea neajunsurilor din diferite domenii de activitate, la combaterea concepţiilor şi practicilor retrograde, înapoiate, care frînează mersul nostru înainte. Să începem cu gazeta de perete din comuna GĂLEŞTI. Un aspect pozitiv, demn de relevat, este faptul că această gazetă (cel puţin în conformaţia sa de la sfîrşitul lui septembrie) aborda o arie largă de probleme de larg interes. Astfel două articole erau consacrate popularizării unor importante evenimente politice, iar alte două articole s-au referit la desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon. N-au lipsit nici luările de poziţie pe teme moral-cetăţeneşti. Astfel, într-un articol semnat de şeful postului de miliţie, erau criticate faptele reprobabile ale unor cooperatori care şi-au însuşit, fără drept, diferite produse din avutul obştesc al cooperativei agricole. Demn de relevat este şi faptul că aproape toate articolele s-au referit la aspecte concrete, criticînd deschis, fără menajamente diferite fenomene negative din viaţa economică şi socială a comunei. Un singur lucru a uitat colectivul de redacţie al gazetei de perete: că toate luările de poziţie sunt interesante atît timp cît sînt actuale. Din păcate, cele două articole privind lucrările agricole au fost scrise cu luni în urmă şi s-au referit doar la perioada secerişului şi treierişului. Se pune în mod firesc întrebarea: ce rost mai au acum, în perioada recoltării culturilor de toamnă, criticile — chiar bine ţintite, aspre — cu privire la rămînerîle în urmă constatate la... treieratul păioaselor? Gazeta de perete a C.A.P. ACĂŢARI ni s-a înfăţişat doar cu două articole: un „curier juridic" (privind condiţiile legale pentru obţinerea de locuri de casă) şi un material pe tema „Apărarea avutului obştesc şi întărirea disciplinei în muncă — datorie patriotică", semnat de Fülöp Antal, contabil la asociaţia pentru creşterea vacilor. Acest al doilea articol — concret, bine documentat — critică atitudinea lipsită de răspundere a unor îngrijitori-mulgători care au săvîrşit grave abateri, producînd pagube avutului obştesc. Dar, fireşte, un singur articol (chiar interesant, bine documentat) nu poate aborda problematica vastă, complexă a activităţii C.A.P. (sau a asociaţiei intercooperatiste). Organizaţia de partid trebuie să îndrume cu mai multă competenţă munca colectivului de redacţie pentru ca gazeta de perete să oglindească multilateral viaţa şi activitatea ţăranilor cooperatori, să abordeze o problematică mai variată în funcţie de cerinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltării cooperativei. Departe de actualitate, de viaţa economico-socială a comunei sunt şi articolele publicate de gazeta de perete din comuna IDECIU DE JOS. In partea centrală a gazetei, sînt doar cîteva afişe, un grafic cu privire la producţia de grîu obţinută în acest an de cooperativa agricolă din localitate şi două articole cu caracter general, referitoare la unele evenimente politice, scrise cu luni în urmă. Nu excelează prin actualitate şi combativitate nici „Colţul circulaţiei", care cuprinde doar articole decupate din ziare. Ne-am fi aşteptat ca cel puţin gazeta de perete a C.A.P. să abordeze probleme „la ordinea zilei" într-o perioadă cînd se dă bătălia decisivă pentru recoltarea culturilor de toamnă şi însămînţarea griului. Intr-adevăr, aici am putut citi un articol intitulat „Cîteva măsuri care trebuie întreprinse pentru buna reuşită a campaniei de însămînţări", semnat de Gheorghe Bălaş, inginerul-şef al C.A.P. Articolul a fost scris, desigur, în perioada cînd se făceau doar pregătiri pentru această importantă campanie agricolă. Acum, însă, cînd lucrările agricole se desfășoară din plin, cînd cooperativa este realmente confruntată cu numeroase probleme (de pildă rămînerea în urmă a recoltării porumbului, trifoiului de sămînţă etc.) gazeta de perete nu trebuie să se mărginească doar la... sfaturi agrotehnice. — Am luat măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii gazetelor de perete, ne spunea tovarăşul Mihăilă Pop, locţiitor al secretarului comitetului comunal de partid. Recent am reorganizat colectivele de redacţie şi sperăm că munca va merge mai bine. Fireşte, reorganizarea îşi are rostul ei. Dar comitetul de partid trebuie să conducă, să îndrume activitatea acestor colective de redacţie, astfel ca gazetele de perete să devină instrumente active, combative, eficiente de educare și mobilizare a maselor la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. ȘT. NECANIŢCHI La Fabrica de cărămizi „Mureşeni“ Succese de seamă în Bilanţul realizărilor pe primele trei trimestre ale anului la Fabrica de cărămizi „Mureşeni" Tîrgu-Mureş, reflectă efortul pe care colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni îl face sub îndrumarea organizaţiei de partid, pentru creşterea producţiei şi a productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţului de cost şi onorarea la termen a obligaţiilor contractuale. Parcurgind indicatorii obţinuţi, se remarcă faptul că planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 103,2 la sută. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, realizările obţinute sunt mai mari cu 2.080.000 lei. La produsele de cărămizi, blocuri de zidărie şi granule, prevederile de plan au fost depăşite: la cărămizi cu 1.482 mii bucăţi, la blocuri de zidărie cu 1.804 mii bucăţi iar la granulit cu 2.413 mc. La mijlocul lunii trecute am consemnat cu justificată bucurie îndeplinirea angajamentelor anuale la producţia globală şi marfă precum şi la sortimentele de cărămizi şi blocuri de zidărie. La producţia globală depăşirea de plan reprezintă 1.041 mii lei, cu 41 mii lei peste angajamentul anual. Şi de data aceasta în fruntea celor cu planul şi angajamentele realizate producţie înainte de termen se află secţiile de cărămizi şi blocuri de zidăriagranulit. Succesele remarcabile obţinute de salariaţii fabricii ne vor mobiliza şi angaja şi mai mult la îndeplinirea sarcinilor de plan pe ultimul trimestru al anului. Sîntem convinşi că se vor face noi eforturi pe linia îmbunătăţirii calităţii producţiei, ridicării eficienţei economice, onorării în termen a obligaţiilor contractuale etc. ing. KÜRTI OSCAR directorul Fabricii de cărămizi şi ţigle „Mureşeni" Tg.-Mureș Funcţionarea aparatelor nu se asigură cu... vorbe Din Sărmaşu, Mastan Ioan, str. Dezrobirii, dă un semnal de alarmă în legătură cu defectarea continuă a televizoarelor, aparatelor de radio, frigiderelor, maşinilor de spălat etc., bunuri ale locuitorilor de pe această stradă. Cineva de la I.R.E. Mureş, zice tov. Mastan, a avut „ideea“ ca la linia electrică care alimentează complexul cooperativei meşteşugăreşti Sărmaşu să facă şi racordul la casele noastre, „scăpînd din vedere“ (?) faptul că pentru acţionarea maşinilor cooperativa foloseşte curent de forţă. Dacă mai adăugăm şi faptul că cooperativa îşi încetează activitatea zilnică la ora 22,30 nu-i greu de imaginat ce avem de îndurat: televizoarele funcţionează anapoda, radiourile gîfîie, iar becurile cînd abia pîlpîie, cînd plesnesc — în funcţie de folosirea sau nefolosirea maşinilor de la cooperativă. E oare aşa de greu ca de la transformator, care e foarte aproape de complex, să se tragă fire industriale, iar pe noi să ne deservească I.R.E. cu tensiunea adecvată şi constantă aparatelor electrotehnice pe care le avem? Cu toate invitaţiile la răbdare şi înţelegere aparatele noastre tot nu funcţionează normal. După opinia mea nu e echitabil să plătim, pe de o parte, consumul de curent de care nu beneficiem cum scrie la carte, iar pe de altă parte să suportăm fără nici o vină însemnate cheltuieli cu reparatul şi parareparatul aparatelor. Chiar dacă I.R.E. şi-ar deschide aici o secţie de reparat (fabricat) lămpi pentru TV, radio, becuri, pe care să ni le înlocuiască gratuit tot nu am putea accepta starea actuală de lucruri ... Noi înţelegem, tov. Mastan, că invitaţiile la răbdare şi înţelegere nu pot face ... imaginea TV mai bună, nu vă scutesc de nervi şi cheltuieli. Nădăjduim totuşi că aceste rînduri vor contribui poate la „dezrobirea" posesorilor de aparate electrice care locuiesc pe str. Dezrobirii. Aşa-i, tovarăşi de la I.R.E. Mureş? Vă pasă de noi? Un grup de tineri, vreo 20 la număr, din comuna Iclănzel ne întreabă: — Ştiţi cum se desfăşoară la noi în comună munca culturaleducativă? — Nu. Nu ştim, deşi ne-ar interesa ... — Vă pasă cum îşi petrec tinerii timpul lor liber, cum se culturalizează? — Fireşte... — Vă mulţumim pentru interesul manifestat. Şi acum să vă spunem şi ce ne-a determinat să scriem ziarului „Steaua roşie“. — Să auzim... — Nu vrem să părem pretenţioşi, dar trebuie să o spunem clar şi răspicat: activitatea căminului nostru cultural nu se desfăşoară la nivelul cerinţelor actuale, cu toate că tinerii din comună sînt dornici să participe la organizarea de programe artistice, la convorbiri şi întîlniri cu diferite personalităţi, să audieze conferinţe, să se distreze, să se destindă după o zi de muncă pe cîmp sau în fabrică. — Căminul dv. nu are director? — Are şi nu are! — Adică? — Cînd e vorba să-și ia salariul e director, iar cînd e vorba de muncă e inexistent. Ne-am întrebat adesea cum de nu îi e rușine să ia bani pentru care nu a făcut nimic ... După părerea dv. ce ar trebui făcut ca munca culturală să-și ocupe locul cuvenit în comuna noastră? Punem această întrebare deoarece se apropie toamna cu ploile, îngheţurile şi viforniţele ei. Şi noi considerăm că e mai bine, mai folositor să ne petrecem serile la cămin decît la bufet. Oare la fel gîndeşte şi tov. director Ioan Scridon? Ca dovadă că ne pasă de dv. dragi tineri din Iclănzel, că ne interesează cum şi în ce fel vă petreceţi timpul liber, vă informăm că la sesizarea redacţiei privind starea de lucruri de la căminul cultural, Consiliul judeţean de cultură şi educaţie socialistă a analizat munca culturală din comună şi pentru inactivitatea de care se face vinovat Ioan Scridon va fi sancţionat şi scos din funcţia de director de cămin. Bine aţi făcut adresînduvă redacţiei. Ce bine e să ai maşină... * Aşa se intitulează scrisoarea şi caricatura trimisă redacţiei de cîţiva cooperatori din comuna Pogăceaua. I.M.S.-ul cu nr. I-MS-2.349 cumpărat de C.A.P., citim în scrisoarea cooperatorilor, e folosit mai mult de şoferul Făgăraş Aurel, decît de cooperativă. Cu toate că C.A.P. are un garaj spaţios, maşina nu se parchează aici ci acasă la şofer. De ce? Ca să-i fie mai la îndemînă cînd pleacă cu ea, în interese personale la Tg.-Mureş cu purcei de vînzare, la Rîciu la tîrg, la mama dînsului după lapte, ouă, păsări! Şi ca drumul să fie mai plăcut şoferul îşi instalează pe fotoliul din faţă şi soţia ... Poate aflaţi dv. (nouă ne este imposibil), cu aprobarea cui se plimbă şoferul, şi din ce bani se plătesc benzina, uleiul. Noi cam atît am avut a vă spune: a) Folosirea autoturismului în scopuri personale de către plimbăreţul şofer Făgăraş Aurel se datorează în primul rînd preşedintelui C.A.P., care în calitate de naş nu l-a tras la răspundere; b) parcarea maşinii în faţa casei şi nu în garaj s-ar fi făcut chipurile din motive tehnice: motorul nu porneşte decît din pantă; c) pentru faptul că a considerat maşina C.A.P. ca un bun personal, şoferului i s-au imputat drumurile făcute în scopuri personale, plus costul combustibilului. Atît deocamdată despre şoferul de la C.A.P. Pogăceaua. Rubrică realizată de GH. TOCACIU Satisfacţia muncii Intrarea recentă in funcţiune a primei etape a ţesătoriei de bumbac „Dunăreană" din Giurgiu constituie şi pentru colectivul de lucrători de la I.U.I.U. Tg.-Mureş o deosebită satisfacţie, un prilej de înaltă mindrie. Bucuriile şi satisfacţiile lor sunt pe deplin justificate intrucît întreaga gamă de utilaje cu care au fost înzestrate secţiile şi atelierele primei etape de dezvoltare şi care au luat de curînd startul în competiţia producţiei — cele 1.100 războaie de ţesut, maşinile de bobinat şi dublat — sunt rezultate ale muncii lor perseverente de mai bine de un an de zile. Faptul că la comenzile de punere in funcţiune a acestei capacităţi de producţie au răspuns cu promptitudine toate utilajele fără nici o excepţie, este o confirmare a spiritului de înaltă responsabilitate in munca de creaţie şi execuţie ce caracterizează colectivul de lucrători de la I.U.I.U., a capacităţii lor de asimilare a noi utilaje complexe, conferindu-le intr-un timp record caracteristici constructive şi funcţionale demne de cele mai ridicate performanţe. Succesul începutului constituie pentru acest apreciat colectiv de lucrători un stimulent puternic in intensificarea efortului pentru rezultate si mai bune. In vederea asigurării funcţionării ireproşabile in continuare a tuturor utilajelor primei etape, I.U.I.U. a asigurat la beneficiar un depozit de piese de schimb. In ce priveşte executarea celorlalte 1.332 războaie de ţesut care vor fi livrate ţesătoriei din Giurgiu pină la sfîrşitul semestrului I al anului viitor, ele vor purta cu siguranţă pecetea exigenţei şi a măiestriei lor profesionale. Cunoscutul fotbalist Giacinto Faccheti, în virstă de 29 de ani, a stabilit un record în ţara sa. Fotbalistul italian (fundaş stingă în echipa Internazionale din Milano) a jucat în meciul cu Suedia pentru a 60-a oară consecutiv în selecţionata ţării. El şi-a făcut debutul în echipa Italiei la 27 martie 1963. •ArBERNA 13 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt al Uniunii europene de fotbal a anunţat că echipa Chemie Halle din R.D. Germană s-a retras din „Cupa U.E.F.A.". După cum se ştie, în cursul unui incendiu mai mulţi jucători ai acestei echipe au fost accidentaţi, iar un membru al formaţiei a decedat.★ Meciul de şah dintre marii maeştri Tigran Petrosian şi Robert Fischer a continuat la Buenos Aires cu partida a 4-a. Ca şi în partida precedentă arbitrii au consemnat remiza, astfel că scorul se menţine egal: 2—2. Următoarea partidă va avea loc la 14 octombrie. * După 4 runde, în turneul internațional de șah de la Tbilisi conduce maestrul Tamaz Georgadze cu 3 puncte. In runda a 4-a liderul a remizat cu Gurghenidze, în timp ce Portisch a cîștigat la Gufeld. pis mai multă atenţierii construcţiilor zootehnice! Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970 a adoptat programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere în ţara noastră pentru anii 1970—1980. Acest program are largi posibilităţi de aplicare în judeţul nostru ţinînd cont de suprafeţele întinse de păşuni şi fîneţe naturale, de tradiţiile existente în creşterea animalelor, cît şi de necesitatea concentrării, specializării şi modernizării acestei ramuri de bază a agriculturii. Ţinînd cont de aceste posibilităţi şi necesităţi s-a întocmit un program amplu de dezvoltare a zootehniei în judeţul Mureş — ca parte integrantă a programului naţional — din care voi arăta doar cîteva prevederi: — Efectivele de bovine urmează să crească cu 39 la sută pînă în 1975, faţă de anul 1970, iar categoria de vaci şi juninci să reprezinte 50 la sută din totalul bovinelor. La sfîrşitul anului 1975 producţia de lapte în cooperativele agricole va ajunge la 2.130 litri pe vacă furajată. Pentru atingerea acestor obiective, încă din anul trecut Comitetul judeţean de partid a stabilit o serie de măsuri la a căror aplicare s-a trecut deja prin organele de specialitate ale Direcţiei generale agricole şi UJCAP. In continuare mă voi referi la cîteva probleme legate de modul cum se îndeplinesc sarcinile privind construirea şi amenajarea adăposturilor, ca una din primele condiţii ale dezvoltării şi modernizării sectorului zootehnic. Programul Comitetului judeţean de partid, al cărui proiect a fost supus dezbaterii masei largi de cooperatori în adunări generale, în organizaţiile de partid, prevede pentru prima etapă construirea a 3 complexe noi cu o capacitate de 650 vaci fiecare, 13 grajduri noi la asociaţii şi C.A.P. şi amenajarea a încă 5 adăposturi cu capacităţi de 122 vaci, iar pentru tineret bovin la îngrăşat construirea a două grajduri şi amenajarea a încă două. Lucrările se execută pe baza unor proiecte tip adaptate condiţiilor locale. Ele au început în acest an şi în prezent unele construcţii au fost terminate, iar la altele se lucrează din plin. Astfel, s-au terminat lucrările la grajdurile de la C.A.P. Grebeniş şi Sîntana de Mureş. La asociaţia Găneşti şi Vidrasău, constructorul T.C.M. Cluj poate şi trebuie să termine lucrările în cel mai scurt timp. De asemenea, la C.A.P. Reghin (constructor I.G.C.L. Reghin) şi la C.A.P. Band (constructor serviciul de construcţii al întreprinderii de industrializarea cărnii) lucrările s-au desfăşurat într-un ritm corespunzător, fiind necesare de acuma grăbirea lucrărilor de finisaj şi montarea utilajelor. La alte unităţi însă, lucrările sunt rămase în urmă periclitînd adăpostirea animalelor pe perioada de iarnă. De exemplu, Trustul de construcţii-montaj, cu toate că avea condiţii pentru terminarea celor două grajduri de la asociaţia Albeşti totuşi datorită întreruperii lucrărilor pe perioade îndelungate, la ora actuală periclitează punerea în funcţiune stabilită pentru 31 octombrie a. c. Acelaşi constructor, din lipsa unor materiale şi de organizare permanentă este rămas în urmă cu lucrările de la fermele de vaci Ghindari (executat 845 mii lei din 4.500 mii lei volum de plan), Găieşti (executat 1.200 mii lei din 4.500 mii lei). Lucrările de construcţii repartizate asociaţiei de proiectări şi construcţii de pe lîngă UJCAP se desfăşoară de asemenea anevoios (amenajări la asociaţia Peteiea şi a C.A.P. Sînpaul, grajd nou la C.A.P. Ogra). La CAP. Durabrăvioara (constructor I.L.P. Tg.-Mureş), C.A.P. Vărgata (constructor cooperativa Nirajul Miercurea Niraj) şi asociaţia Zagăr (constructor I.C.P. Tg.-Mureş), datorită tergiversărilor în începerea lucrărilor cît şi lipsei de răspundere cu care conducătorii celor trei unităţi de construcţii au tratat sarcina primită din partea Comitetului judeţean de partid, construcţiile sunt mult rămase în urmă. La asociaţia Acăţari lucrările de amenajare a unui grajd pentru 200 de vaci se desfăşoară în ritm de melc, fiind depăşit cu mult termenul de punere în funcţiune. Directorul asociaţiei, ing. Nemeş, nu a putut înţelege încă importanţa acestui program, atît pentru interesele unităţii pe care o conduce cît şi pentru interesele judeţului, ale ţării. Timpul este înaintat, animalele trebuiesc adăpostite, orice întîrziere poate să aducă pagube în loc de cîştig sectorului zootehnic. Fără a diminua importanţa celorlalte lucrări de construcţii în care sînt angrenate unităţile ce contribuie la construirea şi amenajarea acestor grajduri trebuie ştiut că aici aşteaptă să fie adăpostite animale, de la care se scontează nişte producţii care altfel nu se pot obţine, ba dimpotrivă, se aduc prejudicii unităţilor agricole cooperatiste. Organizaţiile de partid şi conducerile unităţilor agricole cooperatiste care pînă în prezent nu au acordat atenţia cuvenită acestor lucrări, trebuie să analizeze şi să stabilească grabnic măsuri, să acorde tot sprijinul pentru terminarea construcţiilor şi darea lor în folosinţă. Se anunţă o iarnă grea; pregătirea adăpostirii animalelor în bune condiţiuni este una din sarcinile primordiale ale acestei perioade. In acelaşi timp, constructorii care au atribuţiuni în asigurarea acestor condiţii, sunt chemaţi să-şi mobilizeze forţele, să facă totul pentru a-şi respecta angajamentele asumate. Există şi se pot crea condiţii pentru îndeplinirea întocmai a programului de dezvoltare şi modernizare a zootehniei Aceste condiţii însă trebuie să fie mai bine folosite de către toţi factorii care concură la realizarea acestui program, începînd cu Direcţia generală pentru agricultură şi UJCAP pînă la întreprinderile de construcţii şi C.A.P. - uri. ION FAGARĂŞAN comisia economică a Comitetului judeţean P.C.R. La C.A.P. Goneşti se lucrează la finisarea unui nou adăpost pentru animale. întregul colectiv se pregăteşte (Urmare din pag. 1) furii; mărirea gamei de sortimente şi a cantităţilor de produse din faianţă decorate prin sitografiere; aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale; îmbunătăţirea coeficientului de schimb prin introducerea schimbului III la echipele care confecţionează ceşti şi schimbul II la banda de turnare a articolelor din faianţă, îmbunătăţirea parametrilor de ardere etc. Preocuparea actuală a organizaţiilor de partid este de a îmbunătăţi tot mai mult calitatea produselor, iar prin comisia economică de pe lîngă comitetul de partid se urmăreşte decadal realizarea tuturor indicatorilor sintetici şi utilizarea la maximum a capacităţilor de producţie — ne spunea secretarul comitetului de partid, Al. Cîncan. Interlocutorul nostru ne-a vorbit şi despre acţiunile educative desfăşurate în rindul salariaţilor cum sunt expunerile ţinute cu prilejul şedinţelor de grupă sindicală, pe teme ca: respectarea disciplinei muncii, păstrarea avutului obştesc, cunoaşterea şi respectarea legilor ţării şi altele care au influenţat şi influenţează pozitiv formarea conştiinţei socialiste a oamenilor şi activitatea lor de zi cu zi. Strădania comitetului de direcţie în organizarea cît mai judicioasă a producţiei, conjugată cu larga întrecere socialistă organizată între secţii şi cu entuziasmul întregului colectiv din care se remarcă în mod deosebit Nicolae Lascu, Gh. Marinescu, Ioan Culcer, Irina Ban, Gertner Otto, Nicolae Suciu de la Fabrica de faianţă şi Schafranek Alfred, Rozalia Bachmiler, Crista Wolf, Stela Hafner, Elena Boitoş, Lucia Corduban, Alexe Paven, Aurel Pod, Viorica Rusu de la Fabrica de sticlă şi mulţi alţii constituie cea mai bună şi convingătoare dovadă în privinţa susţinerii afirmaţiei făcute la începutul materialului cu privire la realizarea sarcinilor de plan pe anul 1971. — Despre pregătirea şi lansarea in fabricaţie a producţiei anului viitor ce ne puteţi spune? — In primul rînd trebuie să arătăm că problema numărul unu, de care depinde buna desfăşurare a producţiei în perioada de iarnă, a fost rezolvată — asigurarea cantităţilor necesare de nisip cuarţos, sodă şi caolin. De asemenea s-au pregătit formele de fasonare şi turnare necesare producţiei trimestrului IV şi noilor sortimente ce vor intra în fabricaţie începînd din anul 1972 cum sînt: servicii pentru ceai, cafea, dulceaţă, farfurii, ceşti, bibelouri. Producţia anului viitor a fost deja contractată cu beneficiarii interni, urmînd ca în scurt timp să se termine încheierea contractelor şi la export. In pregătirile producţiei anului viitor se încadrează şi reviziile tehnice şi reparaţiile făcute la liniile tehnologice, asigurarea materialului refractar pentru repararea cuptoarelor de topit sticlă. La acest capitol mai amintim larga acţiune de popularizare, la fiecare loc de muncă, a cifrelor de plan pe anul 1972, împrospătarea agitaţiei vizuale, care vizează direct sarcinile noului an de muncă. In prezent comisia economică de pe lîngă comitetul de partid, împreună cu organizaţiile de bază studiază atent toate resursele interne şi externe ale complexului în vederea stabilirii şi luării angajamentelor pe anul viitor. In rîndurile de faţă am inserat doar cîteva din preocupările cotidiene ale sticlarilor şi faianţarilor sighişoreni, preocupări care converg spre acelaşi ţel — realizarea în bune condiţii a sarcinilor de plan pe anul curent şi pregătirea exemplară a producţiei anului 1972.