Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)

1971-10-27 / nr. 256

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE TUR DE ORIZONT •­ TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT CARE VA FI ALEASA ? Toate se datorează faptului că o revistă militară a publicat pe copertă portretul în cu­lori al caporalului Zbruev, „cel mai bun ţintaş din unitate“. Şapte fete s-au grăbit să-i scrie eroului şi Zbruev a purtat cores­pondenţă cu ele, soco­­tindu-le un fel de lo­godnice, iar atunci cînd şi-a terminat stagiul militar a pornit să le caute, să le cunoască personal. De fapt, voia să se însoare, să-şi fa­că un rost (pentru că nu avea pe nimeni în afa­ră de o mătuşă şi sin­gurătatea e cel mai groaznic lucru pe lume) şi căuta o fată cu ade­vărat bună şi demnă. Intenţia nu era rea, dar procedeul cam ciudat — inventat în urma faptului că în firea tî­­nărului ex-caporal co­există un spirit practic ţărănesc şi un roman­tism specific vîrstei vi­surilor, peste toate a­­cestea suprapunîndu-se mîndria succesului ob­ţinut în urma apariţiei fotografiei, succes pe care Zbruev l-a luat foarte în serios — dez­lănţuie o mulţime de peripeţii amuzante, sol­date cu destule amără­ciuni pentru eroul nos­tru, dar şi cu folositoa­re învăţăminte. Pornit în călătorie cu o foaie de drum „în circuit“, pe Oxana o vede numai din fuga trenului, pentru că nu mai are timp să coboa­re; pe Nadia, o fetişca­nă de treabă, dar cam panicată de rezultatul scrisorilor ei, o părăseş­te repede cu gîndul la actriţa Drozdova; pen­tru aceasta însă, scriso­rile către Zbruev făceau parte din tactica „rela­ţiilor cu publicul“ şi Kostea al nostru, după ce se lămureşte, porneş­te mai departe; infir­miera Rimma îl sperie cu simţul ei practic; Galia, care era mărita­tă, îi scrisese numai pentru că, în calitate de secretară de comso­­mol, avea „sarcină“ să poarte corespondenţă „pe linie de armată“, pentru strîngerea legă­turilor dintre tinerii muncitori şi militari; pe Valea, de care se în­drăgosteşte cu adevă­rat, o jigneşte şi fata îl alungă; iar Maria nu există; în numele ei scrisese şeful unei fac­torii de vînătoare, care, ducînd lipsă de vînă­­tori, a vrut să-l atragă la el, prin acest şiretlic, pe „cel mai bun ţintaş“. Filmul e o comedie dinamică, plină de ver­vă, cu replici spirituale şi care, amuzîndu-ne, incriminează totodată o seamă de racile ale e­­xistenţei noastre coti­diene: indiferenţa in relaţiile cu oamenii, bi­rocraţia, uşurinţa cu care sunt privite uneori sentimentele, spiritul practicist exagerat etc. Este evidentă simpa­tia realizatorilor pentru Kostea Zbruev, din ca­re au, făcut un tip de soldat popular, aproape folcloric, fermecător, plin de viaţă, mereu optimist, cinstit şi mun­citor. Dar Zbruev nu e un sfînt şi filmul nu se sfieşte să-l critice şi pe el cu destulă severitate pentru modul nu tocmai serios cu care priveşte la început viaţa şi dra­gostea. De fapt, drumul lui Zbruev de-a lungul şi de-a latul ţării este şi drumul educării lui sentimentale ,al maturi­zării lui, la capătul că­ruia va şti să aprecieze adevăratele valori, să înţeleagă fineţea şi complexitatea sentimen­telor umane, să nu mai judece viaţa cu superfi­cialitate. De altfel, cele­brul trio „Băieţii din Iaroslav“, care comen­tează tot timpul păţa­niile lui Zbruev într-o manieră oarecum brech­­tiană, ne asigură în fi­nal că pînă la urmă au jucat la nunta lui Zbru­ev care, cuminţit, a reu­şit să cucerească defi­nitiv inima frumoasei şi harnicei Valea. Poate că filmul, cu tot umorul său sănătos, ar rămîne o peliculă oarecare, dacă nu ar fi interpretat de Semion Morozov. El este de-a dreptul formidabil în a­­cest rol, în care reuşeş­te să îmbine cu o fan­tastică naturaleţe naivi­tatea cu ironia, privirea blajină cu maliţia, can­doarea cu şiretenia ne­vinovată. Alegerea lui este principalul merit al regizorului Vitali Mel­nikov. ZENO FODOR CINEMA PROGRESUL: CELE ŞAPTE LOGODNI­CE ALE CAPORALULUI ZBRUEV. Tinăra actriţă Nina Zăinescu, pe care o vom vedea săptămîna viitoare în noul film românesc „AŞTEPTAREA". Direcţia sanitară a judeţului Mureş anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: — Şef sector economic şi gospodărie, pentru Spitalul diferen­ţiat Iernut. — Şef sector economic şi gospodărie, pentru Spitalul diferen-­­ ţiat Miercurea Niraj. Salarizarea şi condiţiile de încadrare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 2.351/1969. Concursul se va desfăşura la sediul Direcţiei sanitare a Jude­ţului Mureş din strada Şcolii nr. 19, în ziua de 8 noiembrie 1971 ora 8. Tematica şi informaţii suplimentare la telefon: 1-35-14. ÎNTREPRINDEREA de utilaje PT. INDUSTRIA UȘOARA Tg.-Mureş, str. Doja Gheorghe nr. 64—68 ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ — PRIMITOR-DISTRIBUITOR cu gestiune, pentru magazia de materii prime. _ TEHNICIAN CONSTRUCTOR _ ZIDARI — ZUGRAVI-VOPSITORI A Cinema MIERCURI, 27 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Simon Bolivar. Select: Duminică la ora 6. Progresul: Cele şapte logodni­ce ale caporalului Zbruev. Tine­retului: Vagabondul (ambele se­rii). Unirea: Aurul. Flacăra: Helga. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Şoimii. Tîrnava: Ora scor­pionului. LUDUŞ — Flacăra: „Z“. IERNUT — Lumina: Cu di­rijabilul spre Polul Nord. SAR­­MARU — Popular: O floare și doi grădinari. REGHIN — Pa­tria: 100 de dolari pentru șerif. Victoria: Cîntec de leagăn. TlR­­NAVENI — Melodia: Omul ca­re nu poate fi acuzat. SOVATA — Doina: Ultima relicvă. SlN­­GEORGIU DE PĂDURE — Popular: Ambuscada. FlNTlNE­­LE — Patria: Serata. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul. Medicul de la asigurări. „Tineretul şcolar şi munca“ des­chisă la Palatul Pionierilor; 18,25 — Tragerea Pronoexpres; 18,30 — Handbal feminini Româ­nia — U.R.S.S. (Torfeul Carpaţi). Transmisiune directă de la Cluj. In pauză, la ora 18,55: 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Ancheta TV. O întrebare despre tinereţe; 20,50 — Telecinemateca. Film artistic: Porte des Lilas (cu Dany Careel, Pierre Braseur, Georges Bras­sens, Henri Vidal); 22,25 — Tele­­glob: Teheran; 22,45 — Telejur­nalul de noapte; 22,55 — Fotbal: Cehoslovacia — Țara Galilor (Campionatul european). Înregis­trare de la Praga. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Săptămîna pati­milor. TEATRUL DE PĂPUŞI, sec­ţia română, ora 11: Joaca. Televiziune 18,00 — Micii meşteri mari. Transmisiune de la Expoziţia Radio Tg.-Mureş JOI, 28 OCTOMBRIE In limba maghiară: 6—6,30: Intîlnire matinală. Muzică. 18— 19,30: Cronica actualităţii. Cînte­­ce şi jocuri populare. Pe adresa slujitorilor catedrei. Pe undele tinereţii. Muzică. In limba română. 6,30—7: E­­misiune pentru crescătorii de a­­nimale. Muzică populară. 16,30— 18: Cronica actualităţii. Arii din opere. Orizont economic. Şlagăre în interpretări orchestrale. Lec­turi literare. Recital de orgă Kozma Matei. Pe scena „Studio“ „SLUGĂ LA DOI STĂPÎNI“ de CARLO GOLDONI Piesele lui Goldoni sau Moliére, Beaumarchais sau Gogol repre­zintă fără îndoială o piatră de În­cercare pentru fiecare teatru, iar succesul dobindit cu asemenea piese înseamnă un bun in plus ciştigat, e o garanţie certă a ridi­cării prestigiului acestor teatre. De aceea credem că nu intimplător studenţii anului IV de la Institutul de teatru din Tirgu-Mureş au in­clus în repertoriul lor piesa lui Goldoni ,,Slugă la doi stăpini", cunoscută prin dificultăţile pe care le ridică interpreţilor, dificultăţi a­tit de natură scenică — avîn­­du-se in vedere marea mobilitate de care trebuie să dea dovadă a­­proape fiecare interpret — cit şi de dicţiune, căci, dacă interpre­tul este pus să danseze sau să facă tumbe, el trebuie să posede şi o dicţiune perfectă, să poată fi capabil să facă faţă locvacităţii, uneori debordante, şi fanteziei cu care Goldoni şi-a înzestrat perso­­najele. Respectarea şi îndeplini­rea acestor deziderate, absolut o­­bligatorii, la care s-ar putea adău­ga elementele de scenografie şi costumaţia, conferă spectacolului culoarea specific goldoniană, ne introduc în atmosfera cu totul a­­parte a Veneţiei secolului al XVIII-lea — loc şi timp in care se petrece acţiunea majorităţii, dacă nu tuturor pieselor sale. ,,Slugă la doi stăpini" este deci un serios examen pentru studenţii ultimului an ai Institutului de teatru şi trebuie să mărturisim că toţi interpreţii au absolvit cu brio examenul, că mai mult decit în­trunirea sufragiilor unanime ale exigentului public tirgumureşean, spectacolul le-a prilejuit etalarea unor incontestabile calităţi artis­tice, iar unora certe aptitudini pen­tru comedie. Tinerii actori au în­văţat să construiască, fie şi din momente disparate, personaje via­bile, încărcate cu un bogat ma­terial emoţional, în care autenti­cul este creat cu artă şi conştiin­ciozitate profesională, aceasta şi in ciuda deselor intrări şi ieşiri din scenă care ar putea prezenta pericolul ruperii spectacolului, a diviziunii lui in­secvenţe. Că nu se intimplă aşa se datoreşte aten­tei indrumări a profesorului Lohin­­szky Loránd şi asistentului Băcs Ferenc care au condus cu compe­tenţă pe tinerii interpreţi spre gă­sirea celor mai adecvate modali­tăţi interpretative. Meritul esen­ţial al întregului spectacol este credem in ştiinţa studenţilor de a completa şi depăşi limitele impuse de text, de a reda ceea ce scrii­torul a intuit, întocmai ca în co­media dell'arte pe care Goldoni o urmează­ de aproape, lâsind, în mare parte, firu liber fanteziei. Edificator este jocul lui Kărp György, excelent în rolul lui Tru­­ffaldino, a cărui prezenţă polari­zează întreaga atenţie, trudind, prin jocul lui degajat, neîngrădit de nici un fel de rigoare, un a­­devărat virtuoz. Poate o mai a­­tentă autocenzurare a gesturilor l-ar fi condus spre realizarea unui personaj mai împlinit, dar oricum gagurile sale sunt reuşite şi de mare efect la public. Szabó Maria, pe lingă un farmec personal, de­gajă multă feminitate şi gingăşie, construind o Clarice autentică, iar Acs Tibor în rolul lui segnor Pan­talone işi inscrie personajul, cu destulă pricepere, in galeria a­­cestui arhicunoscut personaj. Se mai merită a fi remarcaţi Katona Karoly in rolul doctorului Lom­bardi, inţelept şi autoritar, gata oricind să dea un citat din latină, Káto Sándor (Silvio) şi Tamás Si­mon (Florindo Aretusi). In ansamblu, spectacolul este a­­greabil, inscriindu-se printre reuşi­tele de seamă ale studenţilor de la Institutul de teatru din Tirgu- Mureş. ION CIURDARU §«T© CJETMM » Formaţia de teatru a Casei de cultură din Reghin a prezentat sîmbătă şi du­minică, pe scena căminului cultural din Batoş, două spectacole cu piesa ..Sosesc dispară'" de Tudor Muşates­ cu. 9 Duminică, la sediul Ca­sei de cultură din Reghin, prof. Radu Nicolae a pre­zentat expunerea „25 octom­brie — Ziua Forţelor Armate ale Republicii Socialiste Ro­mânia". Au participat 250 de tineri. # Cu ocazia zilei de 25 octombrie, luni la I.P.M. Sport, It. col. Croitoru Pavel a prezentat expunerea „25 octombrie — Ziua Forţelor Armate ale Republicii Socia­liste România". ••••••••••••••••••••••· La Teatrul de păpuşi, în premieră Harap Alb Perlă a literaturii române pentru copii, povestea lui Harap Alb captivează imaginaţia şi in­cintă inimile micuţilor. Mult prea cunoscutul basm al marelui nos­tru clasic Ion Creangă, în drama­tizarea Nelei Stroescu, va fi pre­zentat în premieră vineri, 29 octombrie, la ora 16, de colecti­vul secţiei române a Teatrului de păpuşi din Tg.-Mureş. Regia este semnată de Maria Simeon, scenografia de Ambrus Imre. H. A. Iernut. Soţul meu lucrează în altă localitate, in ce condiţii pot cere transferul pentru a avea continuitatea de vechime în mun­că la aceeaşi unitate? Codul muncii prevede posibilita­tea de transfer pentru a-şi urma soţul, care este angajat într-o al­tă localitate. Articolul 9 lit. K din Legea nr. 1/1970 prevede de asemenea că vechimea în muncă la aceeaşi u­­nitate nu se pierde în cazul cînd transferul se cere pentru a-l urma pe soţ care este angajat într-o al­tă localitate. In vederea obţinerii transferului la cerere, este necesar să vă adre­saţi la unitatea unde doriţi să fiţi transferată, care la rîndul ei va cere acordul de transfer la cerere de la conducerea unităţii unde lu­craţi in prezent în calitate de an­gajată. F­ülöp Emma — Luduş. Sint o fe­meie bătrînâ. Am lucrat la coope­rativa de consum 2—3 ani ca an­gajată şi 15 ani ca spălătoreasă. Pot să obţin pensie doarece sînt bolnavă şi bătrîna şi nu mai pot lucra? juridică Din scrisoarea dv. nu rezultă ce vîrstă aveţi. In consecinţă nu vă putem răspunde dacă aveţi sau nu dreptul la pensie pentru limită de vîrstă. Femeia care are vîrstă de 55 de ani şi cel puţin 20 ani vechime în muncă are dreptul la pensie pen­tru limită de vîrstă. Dacă nu are 20 ani vechime, dar are cel puţin 10 ani, la împli­nirea virstei de 57 ani, are dreptul la pensie pentru limită de vîrstă cu vechime incompletă. Perioada cit aţi lucrat ca spălă­toreasă constituie vechime in mun­că la acordarea pensiei, dacă aţi avut calitatea de angajată. In a­­cest sens trebuie să procuraţi ade­verinţa de vechime de la unitatea unde aţi lucrat, vechime care va fi înregistrată în carnetul de mun­că. Dacă şi perioada de 15 ani va fi înregistrată in carnetul de mun­că şi aţi împlinit virsta de 57 ani, puteţi cere acordarea pensiei. Do­sarul de pensie trebuie să-l întoc­miţi dv., care va conţine cererea de înscriere la pensie, carnetul de muncă, adeverinţa de salarizare şi o declaraţie tip care vi se pune la dispoziţie de Oficiul de asigu­rări sociale şi pensii. Burian Eugen­­ Neagra. Sunt angajat la cooperativa de consum în calitate de paznic. Dacă în a­­ceastă calitate am dreptul la alo­caţia de stat pentru copii? Potrivit decretului nr. 285/1960 republicat în anul 1971, toţi anga­jaţii cu caracter de muncă pe du­rată determinată au dreptul la a­­locaţia de stat pentru copii, în ra­port de venitul ce-l realizează. Din scrisoarea dv. rezultă că a­­veţi un salariu de 800 lei lunar. în acest caz aveţi dreptul la aloca­ţia de stat pentru toţi copiii, pină la împlinirea vîrstei de 14 ani, res­pectiv de 16 ani, începind cu da­ta de 1 septembrie 1971. De asemenea angajatul are dreptul la concediul de odihnă a­­nual. MIHÁLY ALEXANDRU jurist MINIER BALAN CU SEDIUL IN ORASUL BALAN, JUDETUL HARGHITA, STATIA C.F.R. IZVORUL OLT, angajeaza muncitori pentru subteran în meseria de miner Se asigură cea mai înaltă rețea de salarizare din industria minieră încadrările tarifare fiind, începind cu luna a doua de la angajare, între 1.708—2.907 lei pe lună, în funcţie de califi­care şi stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri: — de la 8—16 la sută pentru realizarea planului peste 100,5 la sută. — 9 la sută la încadrarea tarifară pentru cei ce locuiesc în cămin. — 15 la sută pentru munca de noapte. — 4—6 la sută pentru conducerea formaţiilor de lucru. — Echipament de protecţie. — Cazare gratuită în blocuri de nefamilişti (cămine), cu in­stalaţii moderne şi încălzire centrală. — Servirea mesei la cantină, trei mese 12,50 lei. — Posibilităţi de calificare. Cei interesaţi şi cu virsta între 18—45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia militară şi carnetul de muncă. Centre de sănătate In 400 de localităţi rurale au fost create centre de sănătate. In ju­deţul Teleorman de pildă funcţio­nează 20 de centre de sănătate, iar în judeţele Bihor, Mureş şi Să­laj alte 15. Recent, au fost înfiin­ţate astfel de centre în comunele Cepari şi Boteni din judeţul Ar­geş­ Prin forma organizatorică şi funcţională, un centru medical a­­sigură asistenţă medicală gene­rală şi de specialitate unui număr de 15—20.000 locuitori de pe teri­toriul a 3—4 circumscripţii sani­tare. O nouă navă a flotei noastre maritime: cargoul „Brad“ In dotarea flotei noastre mariti­me comerciale a intrat recent o nouă navă. Este vorba de cargoul „Brad" de 4.500 tdw, construit la Şantierele navale din Galaţi. Pro­iectul tehnic, elaborat de specia­liştii români, relevă faptul că nava dispune de instalaţii moderne de dirijare pe mare şi de manipulare a mărfurilor în cale. Noul cargou va fi folosit pe li­niile continentale, care leagă Con­stanţa cu porturile Istambul, Ale­xandria, Beirut, Neapole, Genova, Marsilia, Londra, Stockholm şi al­tele. (Agerpres)

Next