Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)

1971-10-28 / nr. 257

, CINCINALUL 1971-1975 DINAMISM ŞI VIGOARE Întregul nostru popor a luat cu­noştinţă cu deplină satisfacţie despre prevederile cincinalului în care ne aflăm şi al cărui obiectiv principal este lărgirea şi perfecţio­narea continuă a bazei tehnico­­materiale a ţării, făurirea societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate. Cifrele înscrise, însăşi construcţia economică, prevederile unei indus­trializări masive în continuare, transformarea în viitor a agricultu­rii într-un domeniu al producţiei industriale, pătrunderea masivă a tehnicii în toate domeniile activi­tăţii materiale sunt destinate să sporească potenţialul general al societăţii, să valorifice mai bine toate resursele ei, materiale şi u­­mane, să-i asigure omului un te­ren propice pentru o dezvoltare multilaterală. în acest sens, statis­ticile, reflectînd sintetic realitatea noastră, reconfirmă adevăruri cu­noscute de fiecare dintre noi. Şi iată cîteva cifre raportate la eco­nomia judeţului nostru. In climatul unei efervescente activităţi pro­ductive, al unei susţinute munci politico-educative, oamenii muncii din judeţul Mureş au raportat încă la 20 octombrie că şi-au îndeplinit planul producţiei marfă fabricată pe 10 luni din acest prim an al cincinalului. Pînă la finele lunii la acest indicator se va realiza o pro­ducţie suplimentară în valoare de 250 milioane lei. Marea majorita­te a colectivelor unităţilor econo­mice au obţinut rezultate semnifi­cative în întrecerea socialistă, din­tre acestea evidenţiindu-se în mod deosebit cele de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş, unităţile Combinatului de exploa­tare şi industrializare a lemnului, Combinatul chimic şi Fabrica de geamuri din Tîrnăveni, Fabrica de pielărie şi mănuşi şi altele. Toate succesele dobîndite pînă în prezent, în înfăptuirea prevede­rilor cincinalului demonstrează pregnant realismul cu care parti­dul şi statul nostru au trasat sar­cinile de dezvoltare viitoare a pa­triei, au la bază măreţele înfăp­tuiri din anii cincinalelor trecute. Continuînd în ritmurile stabilite dezvoltarea armonioasa a econo­miei naţionale, potenţialul econo­­mic al ţării va spori considerabil oferind noi posibilităţi pentru a­­doptarea măsurilor menite să ri­dice pe noi trepte nivelul de trai material şi spiritual al întregului popor. Este suficient să arătăm că veniturile totale din salarii vor spori cu peste 50 la sută, iar prin creşterea salariilor tuturor catego­riilor de salariaţi, salariul real va spori cu 20 la sută. Concomitent vor creşte cu 22—30 la sută veni­turile ţărănimii. Chiar în acest an, noi măsuri au venit să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de via­ţă ale poporului prin hotărîrile conducerii de partid şi de stat pri­vind majorarea în actualul cincinal a pensiilor de asigurări sociale de stat, a pensiilor I.O.V.R. şi a aju­toarelor sociale, precum şi cu pri­vire la o nouă majorare a aloca­ţiilor de stat pentru copii şi îmbu­nătăţirea regimului de acordare a acesteia. Creşterea salariului mi­nim la 1.100 lei pînă la sfîrşitul cincinalului, construirea din fondu­rile sau cu sprijinul statului a 522.000 de apartamente, încheie­rea racordării la sistemul energe­tic naţional a tuturor satelor, creş­terea cheltuielilor social-culturale suportate de stat sunt doar cîteva din izvoarele de creştere în acest cincinal a bunăstării poporului. O mare însemnătate capătă însă am­bianţa spirituală tot mai propice în care omul se formează, în care învaţă să-şi construiască zi de zi fericirea, să se situeze eficient­­ ca om instruit, cultivat, animat de o vie responsabilitate şi de un cald patriotism — în slujba construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, să propulseze mai de­parte, şi prin aportul său, aceasta societate pe drumul comunismului. M. BARDAŞANU (Continuare in pag. a 3-a) INVESTIŢIILE C d­in fonourîle statului 1 miikrde iei \\ 1971 -1975 / LA COTA Rapoartele de producţie în­tocmite la Fabrica de zahăr din Luduş, consemnau cu cîteva zi­le în urmă un succes deosebit. Faţă de o capacitate nominală de producţie în 24 de ore, s-a prelucrat, pe linia tehnologică, o cantitate cu 800 tone mai mare. Răsfoind dările de seamă a­­supra activităţii de producţie din anii anteriori, şi cele peste 50 de file ce evidenţiază rezulta­tele din actuala campanie de prelucrare a sfeclei, se des­prinde că cifra amintită repre­zintă un nou record. Cotele a­­tinse în exploatarea utilajelor ce compun linia tehnologică de la această fabrică asigură ast­fel — începînd cu acest an — noi dimensiuni în prelucrarea sfeclei de zahăr. In condiţii nor­male de lucru se poate pre­lucra în medie cu 500 pînă la 700 de tone sfeclă de zahăr în 24 de ore, peste capacitatea nominală. Succesul înregistrat — ne re­lata directorul fabricii, ingine­rul Dumitru Turcu — ne bucură cu atit mai mult, cu cît el sur­vine intr-un an în care dispu­nem de importante cantităţi de materie primă şi de o calitate foarte, bună a acesteia. Ceea ce a realizat colectivul de muncitori, tehnicieni şi in­gineri de la Fabrica de zahăr din Luduş, nu este întîmplător. In apropierea unor fapte şi suc­­cese mari se află oameni mari. n cazul de faţă pe primele lo­curi ale unei liste ce cuprinde bună parte dintre salariaţii fa­bricii­ — în principal cei care s-au ocupat cu remontul — sunt trecuţi: Ignat Ligius, Pleşa O­­vidiu, Gherman Iordan, András Béla. Pregătind utilajele pentru noua campanie s-a ajuns la concluzia că la unele dintre ele se pot aduce îmbunătăţiri sub­stanţiale. Atenţia s-a concentrat in primul rînd asupra utilajului conducător, difuzorul. Mărind suprafaţa sitelor difuzorului a crescut şi capacitatea de pre­lucrare a fabricii cu aproape 800 de tone în 24 de ore. îmbunătăţirile aduse fluxului tehnologic se regăsesc încă din primele zile ale campaniei în activitatea tehnico-productivă şi financiară a fabricii. Faţă de planul intern zilnic, decadal şi lunar, se realizează importante depăşiri ale programului pro­pus. Numai pe ultima decadă s-a obţinut o producţie supli­mentară de peste 30 de tone de zahăr. Mira n im sura ■ICI D imilZIEIE! Cu asemenea ritm însămînţările se vor numi Tot mai multe cooperative agri­cole raportează în aceste zile ter­minarea însămînţărilor de toamnă. E şi normal să fie aşa deoarece socotind timpul după filele calen­darului epoca optimă a însămînţă­­rii griului a expirat de o săptă­­mînă. Cu toate acestea, intr-un nu­măr de cooperative care sînt ră­mase în urmă cu semănatul, ritmul de lucru în loc să se intensifice bate pasul pe loc. La cooperativa agricolă din Chirileu care mai are de însămînţat 70 ha cu grîu în ul­timele două zile nu s-a însămînţat aproape nimic. Şi la 26 octombrie cind am vizitat unitatea maşina de semănat stătea în curtea unităţii. Motivul? Nu există teren pregătit. Preşedintele C.A.P. ne spune că 6 tractoare sunt la arat şi în 3 zile va fi eliberată întreaga suprafaţă unde urmează griul după porumb. Dar unde se însămînţează după sfeclă situaţia se complică. Pentru transportul sfeclei de pe 26 ha (care a stagnat cu totul) mai sînt necesare circa 8—10 zile. Aşa stînd lucrurile se pune întrebarea cînd se vor mai ara şi însămînţa aceste suprafeţe? Nici la Ogra şi Vidrasău situaţia nu este mai bună. La Ogra mai sînt de insămînţat circa 190 de ha, iar la Vidrasău 106 ha. Şi în aces­te unităţi ritmul de lucru este ne­corespunzător. La Vidrasău —­ du­pă cum ne declară inginerul-şef — sînt posibilităţi ca la sfîrşitul a­­cestei săptămîni să se termine în­­sămînţările. In schimb la coopera­tiva din Ogra situaţia este mult mai critică. Deşi la ora actuală există forţe mecanice şi teren eli­berat, pentru însămînţarea a încă 190 ha cu grîu sunt necesare multe zile de lucru. Rămînerile în urmă la unităţile amintite mai sus şi la altele impu­ne cel puţin dublarea actualului ritm la semănat. Pentru aceasta este necesar să se dirijeze forţe mecanice din unităţile care au terminat lucrarea iar cooperatorii să elibereze în 2—3 zile toate te­renurile ce vor fi însămînţate cu grîu. în caz contrar riscăm să vor­bim de acum înainte despre însă­­mnîntări de iarnă — denumire for­tuită ce caracterizează pe cei de­lăsători şi lipsiţi de orice răspun­dere faţă de viitoarea recoltă. iarnă PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ■raanBHE ^ $1 - ''x' -s.­y.'.iJjS.. a i Recoltarea mecanizată a porumbului Tirgu-Mureş, la Staţiunea experimentală ——1. ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN * * * * Anul XXIII. Nr. 257 (4.230) Joi, 28 octombrie 1971 4 pagini, 30 de bani Mai multă ordine la transporturi Din constatările de pe teren re­zultă că deşi puţine, mijloacele de transport nu sunt dirijate şi fo­losite in mod corespunzător, aco­lo unde necesităţile sunt mai mari. După cum ne declară ing. Ha­­vatay Emeric, şoferii repartizaţi să transporte sfecla din Vidrasău se deplasează seara în satele lor na­tale Grebeniş sau Vaidei de unde vin dimineaţa cu o încărcătură şi numai pe la orele 10—11 sosesc în unitatea în care sunt repartizaţi. In această situaţie echipele de în­cărcători aşteaptă (este cazul în satul Şăuşa), pierd o zi întreagă pentru unul sau maximum două transporturi cît se efectuează în această perioadă. La Ogra se pare că transporturi­le se desfăşoară mult rhai anapo­da. Începînd cu ziua de 16 octom­brie aici, din 6 autocamioane re­partizate sosesc zilnic doar 3. Dar şi puţinele camioane care au so­sit, în zilele de 20, 21 şi 22 octom­brie, au efectuat doar cite o sin­gură cursă. In această situaţie ce­le 2 graifere destinate încărcării (pentru care unitatea plăteşte ta­rif orar S.M.T.) şi un număr însem­nat de oameni irosesc timpul aş­­teptînd să încarce autocamioane care nu sosesc. Unii şoferi indisci­­plinaţi de la I.T.A. cu toate că au dispoziţie să transporte sfecla la baza de recepţie din Sinpaul gă­sesc de cuviinţă să prelungească drumul pînă la Tg.-Mureş în sco­pul de a acumula cu­ mai multe tone-kilometri. Şi toate aceste ne­reguli se petrec în timp ce la O­­gra mai există în cîmp circa 350 vagoane de sfeclă care în afară de faptul că împiedică eliberarea terenului se depreciază calitativ. Comandamentul judeţean de transporturi cît şi conducerea I.T.A. ar trebui să impună mai multă ordine in acţiunea de trans­porturi. Volumul mare de produse ce sînt pe cîmp impune cu acuita­te acest lucru. TRAIAN GABOR Hala de difuzie de la Fabrica de zahăr din Tîrgu-Mureș. Cu planul pe 11 luni şi angajamentele anuale realizate Munca entuziastă şi plină de răspundere desfăşurată zi de zi de către colectivul cooperativei „Lem­nmetal" din Reghin i-a adus acestuia şi multe satisfacţii. Printre ultimele bucurii se nu­mără îndeplinirea planului de producţie pe 11 luni şi a angaja­mentelor anuale. La 20 octombrie cînd s-a raportat acest deosebit eveniment pe lingă faptul că s-a realizat planul cumulat pe 11 luni, la indicatorul producţiei marfă s-a obţinut peste prevederi o producţie în valoare de 800.000 lei. In perioada care s-a scurs de la începutul anului şi pînă la data amintită s-au produs peste plan 1.500 bucăţi etajere, 1.000 garnituri de mobilă pentru copii, 15.000 de palete de tenis, iar indicatorul producţiei pentru export s-a depăşit cu 31 la sută, cel al productivităţii muncii cu 4 la sută şi cel al producţiei marfă vindută şi încasată cu 3 la sută. Din preliminările făcute s-a ajuns la concluzia că pînă la sfîrşitul anului membrii cooperatori de la „Lem­nmetal11 vor realiza peste prevederi o producţie marfă în valoare de 6 milioane de lei, de­păşind cu mult angajamentul anual. Pe agenda de lucru a consiliilor populare Dezvoltarea activităţilor industriale şi a prestărilor de servicii la sate Sub îndrumarea organelor şi or­ganizaţiilor de partid, în ultimii ani, consiliile populare din ju­deţul nostru au militat cu compe­tenţă sporită pentru valorificarea cit mai deplină şi mai eficientă a resurselor materiale şi de­ muncă din fiecare­­ localitate. Legea pri­vind organizarea şi dezvoltarea ac­tivităţilor industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii în unităţile aparţinînd consiliilor populare, co­operaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum a stimulat şi mai mult această activitate. Astfel, in fiecare localitate, consiliile popu­lare, cu sprijinul specialiştilor, au efectuat studii, calcule economice şi analize, propunîndu-se înfiinţa­rea a numeroase unităţi de pro­ducţie şi prestatoare de servicii. Cum prind viaţă aceste propuneri? Căutînd răspunsul la întrebare, însoţiţi de tovarăşul Petru Moreş­­teanu de la Direcţia judeţeană de industrie locală, am vizitat cîteva localităţi rurale. Primul popas l-am făcut la Gurghiu. Aici, recent, şi-au început activitatea un atelier pentru producerea prefabricatelor din beton şi o secţie de confecţii. Ne oprim pe rind în fiecare. La atelierul de prefabricate, încadrat cu 12 muncitori, se lucrează de zor. Se confecţionează dale din beton, tuburi de scurgere şi gră­tare pentru construcţiile zooteh­nice. Există deja şi comenzi, în ca­drul acestui atelier va funcţiona şi o secţie de construcţii, fiind pre­conizat a realiza o producţie glo­bală anuală în valoare de 2.250.000 lei şi un beneficiu de 297.000 lei. Iată şi secţia de confecţii. Deo­camdată lucrează într-un local pro­vizoriu, urmind să se mute în lo­­calul fostei şcoli, rămas fără utili­zare. Cele 18 muncitoare de aici lucrează de zor la confecţionarea sutienelor, comandate de „Prod­­complex" Tg.-Mureş. Pînă în ziua de 2­8 octombrie s-au realizat şi s-au livrat 3.650 bucăţi, din cele 10.000 comandate. Această secţie, după cum suntem­ informaţi, va lucra cu peste 50 de muncitoare, preconizîndu-se să realizeze o pro­ducţie globală anuală în valoare de 5.650.000 lei. O dată cu începe­rea activităţii de producţie s-au deschis şi cursurile de calificare la locul de muncă, care vor dura 6 luni. La aceste cursuri participă (Continuare în P. POPSOR pag. a 3-a) m­tms­m ■H .... CARTIERUL TUDOR VLADIMIRESCU DIN TIRGU-MURES m ncHeti A socială Fără să se gindească prea mult, cu o pronunţată notă de indife­renţă, femeia răspunde senin: — Faceţi cum credeţi, scrieţi ce vreţi... Cu alte cuvinte, nu o interesea­ză. Să scriem ce vrem. Curios fel de a gîndi, mai ales că e vorba de persoana ei, de prestigiul şi demnitatea ei. După 20 de ani de căsătorie, răstimp în care au înfiat o fetiţă şi au ridicat o casă ca o vilă, nu-i mai pasă de nimic, şi-a ales un alt drum în viaţă. Drum liber, fără nici o obligaţie, fără scop. Pluteşte singură prin mean­drele timpului pierdut şi aşteaptă, probabil, să-i reapară printre gene visurile adolescenţei. Şi toate a­cestea la vîrsta de peste 40 de ani! Un sat întreg e mişcat de gestul ei şi-i discută fapta. Intr-o asemenea împrejurare, fireşte, oa­menii sînt îngrijoraţi de soarta ei, a fetiţei, a soţului. Mai mulţi să­teni ne-au informat despre starea de lucruri, despre rătăcirea sa de moment. Au încercat oamenii să-i aducă o undă de lumină, să-i trezească simţul realităţii, in­să ea respinge totul cu o uşurinţă incredibilă, cu o încăpăţînare co­pilărească. Continuă să-şi caute motive, încearcă să născocească cauze. Desigur, satul nu poate ră­­mîne pasiv. — Ştiu eu cine e satul şi lu­mea! Toţi sînt duşmani, îmi vreau numai răul . . . Adică, după opinia-i strîmbată, satul îi vrea răul. Ea le ştie pe toate: cunoaşte cine e lumea. Are nemărginite cunoştinţe despre fie­care om. La urma urmei, cazul femeii ar părea lipsit de importanţă şi, pri­vit printr-o prismă deformată, ar fi, oarecum, personal. Judecind însă aşa, alunecăm prea uşor pe pante greşite. Problema personală a încetat cam demult să fie toc­mai atit de . . . personală. In cli­matul nostru social, sfera ei de­vine tot mai restrînsă. Astăzi sunt prea puţini oameni care trec cu­­ ochii legaţi pe lingă tovarăşul său de muncă, pe lingă vecin. Nu ne e deloc indiferentă fapta omului de lingă noi, comportamentul şi viaţa lui. Suntem­ tot mai mult le­gaţi în năzuinţe şi avem acelaşi ideal. Tocmai de aceea nu ne în­găduim să fim izolaţi, să privim doar în livada noastră. Oricît ar fi de personală problema femeii, sa­tul tresare. Dacă ea nesocoteşte anumite norme, oamenii din jur dau semne de îngrijorare, doresc s-o ajute, să o readucă pe drumul cel bun. E o îndatorire nescrisă, dar ridicată la rang de lege . . . — Condiţiile muntelui sunt mai aspre iar oamenii care trăiesc şi muncesc aici au trăsături lăuntrice oarecum aparte­­—■ ne spunea Ioan C­o­ba, şeful sectorului de ex­ploatare a lemnului Lăpuşna. Aici, microclimatul colectiv, liantul său sunt specifice: fapta fiecăruia e legată prin nenumărate fire cu ac­ţiunea colectivă. Chiar dacă va fi cu supărare, eu tot v-o spun: dumneavoastră, ziariştii, vă ocu­paţi cam puţin cu latura socială a colectivelor din sectoarele de PETRE GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a) SEEM SI WUUnilE

Next