Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)
1971-10-28 / nr. 257
, CINCINALUL 1971-1975 DINAMISM ŞI VIGOARE Întregul nostru popor a luat cunoştinţă cu deplină satisfacţie despre prevederile cincinalului în care ne aflăm şi al cărui obiectiv principal este lărgirea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnicomateriale a ţării, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cifrele înscrise, însăşi construcţia economică, prevederile unei industrializări masive în continuare, transformarea în viitor a agriculturii într-un domeniu al producţiei industriale, pătrunderea masivă a tehnicii în toate domeniile activităţii materiale sunt destinate să sporească potenţialul general al societăţii, să valorifice mai bine toate resursele ei, materiale şi umane, să-i asigure omului un teren propice pentru o dezvoltare multilaterală. în acest sens, statisticile, reflectînd sintetic realitatea noastră, reconfirmă adevăruri cunoscute de fiecare dintre noi. Şi iată cîteva cifre raportate la economia judeţului nostru. In climatul unei efervescente activităţi productive, al unei susţinute munci politico-educative, oamenii muncii din judeţul Mureş au raportat încă la 20 octombrie că şi-au îndeplinit planul producţiei marfă fabricată pe 10 luni din acest prim an al cincinalului. Pînă la finele lunii la acest indicator se va realiza o producţie suplimentară în valoare de 250 milioane lei. Marea majoritate a colectivelor unităţilor economice au obţinut rezultate semnificative în întrecerea socialistă, dintre acestea evidenţiindu-se în mod deosebit cele de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş, unităţile Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului, Combinatul chimic şi Fabrica de geamuri din Tîrnăveni, Fabrica de pielărie şi mănuşi şi altele. Toate succesele dobîndite pînă în prezent, în înfăptuirea prevederilor cincinalului demonstrează pregnant realismul cu care partidul şi statul nostru au trasat sarcinile de dezvoltare viitoare a patriei, au la bază măreţele înfăptuiri din anii cincinalelor trecute. Continuînd în ritmurile stabilite dezvoltarea armonioasa a economiei naţionale, potenţialul economic al ţării va spori considerabil oferind noi posibilităţi pentru adoptarea măsurilor menite să ridice pe noi trepte nivelul de trai material şi spiritual al întregului popor. Este suficient să arătăm că veniturile totale din salarii vor spori cu peste 50 la sută, iar prin creşterea salariilor tuturor categoriilor de salariaţi, salariul real va spori cu 20 la sută. Concomitent vor creşte cu 22—30 la sută veniturile ţărănimii. Chiar în acest an, noi măsuri au venit să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale poporului prin hotărîrile conducerii de partid şi de stat privind majorarea în actualul cincinal a pensiilor de asigurări sociale de stat, a pensiilor I.O.V.R. şi a ajutoarelor sociale, precum şi cu privire la o nouă majorare a alocaţiilor de stat pentru copii şi îmbunătăţirea regimului de acordare a acesteia. Creşterea salariului minim la 1.100 lei pînă la sfîrşitul cincinalului, construirea din fondurile sau cu sprijinul statului a 522.000 de apartamente, încheierea racordării la sistemul energetic naţional a tuturor satelor, creşterea cheltuielilor social-culturale suportate de stat sunt doar cîteva din izvoarele de creştere în acest cincinal a bunăstării poporului. O mare însemnătate capătă însă ambianţa spirituală tot mai propice în care omul se formează, în care învaţă să-şi construiască zi de zi fericirea, să se situeze eficient ca om instruit, cultivat, animat de o vie responsabilitate şi de un cald patriotism — în slujba construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, să propulseze mai departe, şi prin aportul său, aceasta societate pe drumul comunismului. M. BARDAŞANU (Continuare in pag. a 3-a) INVESTIŢIILE C din fonourîle statului 1 miikrde iei \\ 1971 -1975 / LA COTA Rapoartele de producţie întocmite la Fabrica de zahăr din Luduş, consemnau cu cîteva zile în urmă un succes deosebit. Faţă de o capacitate nominală de producţie în 24 de ore, s-a prelucrat, pe linia tehnologică, o cantitate cu 800 tone mai mare. Răsfoind dările de seamă asupra activităţii de producţie din anii anteriori, şi cele peste 50 de file ce evidenţiază rezultatele din actuala campanie de prelucrare a sfeclei, se desprinde că cifra amintită reprezintă un nou record. Cotele atinse în exploatarea utilajelor ce compun linia tehnologică de la această fabrică asigură astfel — începînd cu acest an — noi dimensiuni în prelucrarea sfeclei de zahăr. In condiţii normale de lucru se poate prelucra în medie cu 500 pînă la 700 de tone sfeclă de zahăr în 24 de ore, peste capacitatea nominală. Succesul înregistrat — ne relata directorul fabricii, inginerul Dumitru Turcu — ne bucură cu atit mai mult, cu cît el survine intr-un an în care dispunem de importante cantităţi de materie primă şi de o calitate foarte, bună a acesteia. Ceea ce a realizat colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Fabrica de zahăr din Luduş, nu este întîmplător. In apropierea unor fapte şi succese mari se află oameni mari. n cazul de faţă pe primele locuri ale unei liste ce cuprinde bună parte dintre salariaţii fabricii — în principal cei care s-au ocupat cu remontul — sunt trecuţi: Ignat Ligius, Pleşa Ovidiu, Gherman Iordan, András Béla. Pregătind utilajele pentru noua campanie s-a ajuns la concluzia că la unele dintre ele se pot aduce îmbunătăţiri substanţiale. Atenţia s-a concentrat in primul rînd asupra utilajului conducător, difuzorul. Mărind suprafaţa sitelor difuzorului a crescut şi capacitatea de prelucrare a fabricii cu aproape 800 de tone în 24 de ore. îmbunătăţirile aduse fluxului tehnologic se regăsesc încă din primele zile ale campaniei în activitatea tehnico-productivă şi financiară a fabricii. Faţă de planul intern zilnic, decadal şi lunar, se realizează importante depăşiri ale programului propus. Numai pe ultima decadă s-a obţinut o producţie suplimentară de peste 30 de tone de zahăr. Mira n im sura ■ICI D imilZIEIE! Cu asemenea ritm însămînţările se vor numi Tot mai multe cooperative agricole raportează în aceste zile terminarea însămînţărilor de toamnă. E şi normal să fie aşa deoarece socotind timpul după filele calendarului epoca optimă a însămînţării griului a expirat de o săptămînă. Cu toate acestea, intr-un număr de cooperative care sînt rămase în urmă cu semănatul, ritmul de lucru în loc să se intensifice bate pasul pe loc. La cooperativa agricolă din Chirileu care mai are de însămînţat 70 ha cu grîu în ultimele două zile nu s-a însămînţat aproape nimic. Şi la 26 octombrie cind am vizitat unitatea maşina de semănat stătea în curtea unităţii. Motivul? Nu există teren pregătit. Preşedintele C.A.P. ne spune că 6 tractoare sunt la arat şi în 3 zile va fi eliberată întreaga suprafaţă unde urmează griul după porumb. Dar unde se însămînţează după sfeclă situaţia se complică. Pentru transportul sfeclei de pe 26 ha (care a stagnat cu totul) mai sînt necesare circa 8—10 zile. Aşa stînd lucrurile se pune întrebarea cînd se vor mai ara şi însămînţa aceste suprafeţe? Nici la Ogra şi Vidrasău situaţia nu este mai bună. La Ogra mai sînt de insămînţat circa 190 de ha, iar la Vidrasău 106 ha. Şi în aceste unităţi ritmul de lucru este necorespunzător. La Vidrasău — după cum ne declară inginerul-şef — sînt posibilităţi ca la sfîrşitul acestei săptămîni să se termine însămînţările. In schimb la cooperativa din Ogra situaţia este mult mai critică. Deşi la ora actuală există forţe mecanice şi teren eliberat, pentru însămînţarea a încă 190 ha cu grîu sunt necesare multe zile de lucru. Rămînerile în urmă la unităţile amintite mai sus şi la altele impune cel puţin dublarea actualului ritm la semănat. Pentru aceasta este necesar să se dirijeze forţe mecanice din unităţile care au terminat lucrarea iar cooperatorii să elibereze în 2—3 zile toate terenurile ce vor fi însămînţate cu grîu. în caz contrar riscăm să vorbim de acum înainte despre însămnîntări de iarnă — denumire fortuită ce caracterizează pe cei delăsători şi lipsiţi de orice răspundere faţă de viitoarea recoltă. iarnă PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ■raanBHE ^ $1 - ''x' -s.y.'.iJjS.. a i Recoltarea mecanizată a porumbului Tirgu-Mureş, la Staţiunea experimentală ——1. ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN * * * * Anul XXIII. Nr. 257 (4.230) Joi, 28 octombrie 1971 4 pagini, 30 de bani Mai multă ordine la transporturi Din constatările de pe teren rezultă că deşi puţine, mijloacele de transport nu sunt dirijate şi folosite in mod corespunzător, acolo unde necesităţile sunt mai mari. După cum ne declară ing. Havatay Emeric, şoferii repartizaţi să transporte sfecla din Vidrasău se deplasează seara în satele lor natale Grebeniş sau Vaidei de unde vin dimineaţa cu o încărcătură şi numai pe la orele 10—11 sosesc în unitatea în care sunt repartizaţi. In această situaţie echipele de încărcători aşteaptă (este cazul în satul Şăuşa), pierd o zi întreagă pentru unul sau maximum două transporturi cît se efectuează în această perioadă. La Ogra se pare că transporturile se desfăşoară mult rhai anapoda. Începînd cu ziua de 16 octombrie aici, din 6 autocamioane repartizate sosesc zilnic doar 3. Dar şi puţinele camioane care au sosit, în zilele de 20, 21 şi 22 octombrie, au efectuat doar cite o singură cursă. In această situaţie cele 2 graifere destinate încărcării (pentru care unitatea plăteşte tarif orar S.M.T.) şi un număr însemnat de oameni irosesc timpul aşteptînd să încarce autocamioane care nu sosesc. Unii şoferi indisciplinaţi de la I.T.A. cu toate că au dispoziţie să transporte sfecla la baza de recepţie din Sinpaul găsesc de cuviinţă să prelungească drumul pînă la Tg.-Mureş în scopul de a acumula cu mai multe tone-kilometri. Şi toate aceste nereguli se petrec în timp ce la Ogra mai există în cîmp circa 350 vagoane de sfeclă care în afară de faptul că împiedică eliberarea terenului se depreciază calitativ. Comandamentul judeţean de transporturi cît şi conducerea I.T.A. ar trebui să impună mai multă ordine in acţiunea de transporturi. Volumul mare de produse ce sînt pe cîmp impune cu acuitate acest lucru. TRAIAN GABOR Hala de difuzie de la Fabrica de zahăr din Tîrgu-Mureș. Cu planul pe 11 luni şi angajamentele anuale realizate Munca entuziastă şi plină de răspundere desfăşurată zi de zi de către colectivul cooperativei „Lemnmetal" din Reghin i-a adus acestuia şi multe satisfacţii. Printre ultimele bucurii se numără îndeplinirea planului de producţie pe 11 luni şi a angajamentelor anuale. La 20 octombrie cînd s-a raportat acest deosebit eveniment pe lingă faptul că s-a realizat planul cumulat pe 11 luni, la indicatorul producţiei marfă s-a obţinut peste prevederi o producţie în valoare de 800.000 lei. In perioada care s-a scurs de la începutul anului şi pînă la data amintită s-au produs peste plan 1.500 bucăţi etajere, 1.000 garnituri de mobilă pentru copii, 15.000 de palete de tenis, iar indicatorul producţiei pentru export s-a depăşit cu 31 la sută, cel al productivităţii muncii cu 4 la sută şi cel al producţiei marfă vindută şi încasată cu 3 la sută. Din preliminările făcute s-a ajuns la concluzia că pînă la sfîrşitul anului membrii cooperatori de la „Lemnmetal11 vor realiza peste prevederi o producţie marfă în valoare de 6 milioane de lei, depăşind cu mult angajamentul anual. Pe agenda de lucru a consiliilor populare Dezvoltarea activităţilor industriale şi a prestărilor de servicii la sate Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, în ultimii ani, consiliile populare din judeţul nostru au militat cu competenţă sporită pentru valorificarea cit mai deplină şi mai eficientă a resurselor materiale şi de muncă din fiecare localitate. Legea privind organizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii în unităţile aparţinînd consiliilor populare, cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum a stimulat şi mai mult această activitate. Astfel, in fiecare localitate, consiliile populare, cu sprijinul specialiştilor, au efectuat studii, calcule economice şi analize, propunîndu-se înfiinţarea a numeroase unităţi de producţie şi prestatoare de servicii. Cum prind viaţă aceste propuneri? Căutînd răspunsul la întrebare, însoţiţi de tovarăşul Petru Moreşteanu de la Direcţia judeţeană de industrie locală, am vizitat cîteva localităţi rurale. Primul popas l-am făcut la Gurghiu. Aici, recent, şi-au început activitatea un atelier pentru producerea prefabricatelor din beton şi o secţie de confecţii. Ne oprim pe rind în fiecare. La atelierul de prefabricate, încadrat cu 12 muncitori, se lucrează de zor. Se confecţionează dale din beton, tuburi de scurgere şi grătare pentru construcţiile zootehnice. Există deja şi comenzi, în cadrul acestui atelier va funcţiona şi o secţie de construcţii, fiind preconizat a realiza o producţie globală anuală în valoare de 2.250.000 lei şi un beneficiu de 297.000 lei. Iată şi secţia de confecţii. Deocamdată lucrează într-un local provizoriu, urmind să se mute în localul fostei şcoli, rămas fără utilizare. Cele 18 muncitoare de aici lucrează de zor la confecţionarea sutienelor, comandate de „Prodcomplex" Tg.-Mureş. Pînă în ziua de 28 octombrie s-au realizat şi s-au livrat 3.650 bucăţi, din cele 10.000 comandate. Această secţie, după cum suntem informaţi, va lucra cu peste 50 de muncitoare, preconizîndu-se să realizeze o producţie globală anuală în valoare de 5.650.000 lei. O dată cu începerea activităţii de producţie s-au deschis şi cursurile de calificare la locul de muncă, care vor dura 6 luni. La aceste cursuri participă (Continuare în P. POPSOR pag. a 3-a) mtmsm ■H .... CARTIERUL TUDOR VLADIMIRESCU DIN TIRGU-MURES m ncHeti A socială Fără să se gindească prea mult, cu o pronunţată notă de indiferenţă, femeia răspunde senin: — Faceţi cum credeţi, scrieţi ce vreţi... Cu alte cuvinte, nu o interesează. Să scriem ce vrem. Curios fel de a gîndi, mai ales că e vorba de persoana ei, de prestigiul şi demnitatea ei. După 20 de ani de căsătorie, răstimp în care au înfiat o fetiţă şi au ridicat o casă ca o vilă, nu-i mai pasă de nimic, şi-a ales un alt drum în viaţă. Drum liber, fără nici o obligaţie, fără scop. Pluteşte singură prin meandrele timpului pierdut şi aşteaptă, probabil, să-i reapară printre gene visurile adolescenţei. Şi toate acestea la vîrsta de peste 40 de ani! Un sat întreg e mişcat de gestul ei şi-i discută fapta. Intr-o asemenea împrejurare, fireşte, oamenii sînt îngrijoraţi de soarta ei, a fetiţei, a soţului. Mai mulţi săteni ne-au informat despre starea de lucruri, despre rătăcirea sa de moment. Au încercat oamenii să-i aducă o undă de lumină, să-i trezească simţul realităţii, insă ea respinge totul cu o uşurinţă incredibilă, cu o încăpăţînare copilărească. Continuă să-şi caute motive, încearcă să născocească cauze. Desigur, satul nu poate rămîne pasiv. — Ştiu eu cine e satul şi lumea! Toţi sînt duşmani, îmi vreau numai răul . . . Adică, după opinia-i strîmbată, satul îi vrea răul. Ea le ştie pe toate: cunoaşte cine e lumea. Are nemărginite cunoştinţe despre fiecare om. La urma urmei, cazul femeii ar părea lipsit de importanţă şi, privit printr-o prismă deformată, ar fi, oarecum, personal. Judecind însă aşa, alunecăm prea uşor pe pante greşite. Problema personală a încetat cam demult să fie tocmai atit de . . . personală. In climatul nostru social, sfera ei devine tot mai restrînsă. Astăzi sunt prea puţini oameni care trec cu ochii legaţi pe lingă tovarăşul său de muncă, pe lingă vecin. Nu ne e deloc indiferentă fapta omului de lingă noi, comportamentul şi viaţa lui. Suntem tot mai mult legaţi în năzuinţe şi avem acelaşi ideal. Tocmai de aceea nu ne îngăduim să fim izolaţi, să privim doar în livada noastră. Oricît ar fi de personală problema femeii, satul tresare. Dacă ea nesocoteşte anumite norme, oamenii din jur dau semne de îngrijorare, doresc s-o ajute, să o readucă pe drumul cel bun. E o îndatorire nescrisă, dar ridicată la rang de lege . . . — Condiţiile muntelui sunt mai aspre iar oamenii care trăiesc şi muncesc aici au trăsături lăuntrice oarecum aparte—■ ne spunea Ioan Coba, şeful sectorului de exploatare a lemnului Lăpuşna. Aici, microclimatul colectiv, liantul său sunt specifice: fapta fiecăruia e legată prin nenumărate fire cu acţiunea colectivă. Chiar dacă va fi cu supărare, eu tot v-o spun: dumneavoastră, ziariştii, vă ocupaţi cam puţin cu latura socială a colectivelor din sectoarele de PETRE GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a) SEEM SI WUUnilE