Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-02 / nr. 261

gaglNHtUU [PRODUCTIVITATEA MUNCH Pi\ ■ SALARIAT VA CRESTE CU \ Consecvent politicii de accentuare a laturilor intensive ale dez­voltării noastre economice, partidul a pus în faţa tuturor colective­lor de salariaţi sarcini deosebit de mobilizatoare privind creşterea susţinută a productivităţii muncii în actualul cincinal. In contextul preocupărilor prezente şi de perspectivă, aceasta se defineşte ca o condiţie fundamentală a ridicării nivelului calitativ al întregii acti­vităţi productive, o pîrghie sigură a dinamismului economic al ţării, un mijloc eficace de sporire a venitului naţional şi, implicit, de creştere a standardului de viaţă. In actualul cincinal productivitatea muncii în industrie va trebui să crească cu cel puţin 42 la sută, nivel superior prevederilor stabilite prin Directivele Congresului al X- lea. De asemenea, deosebit de impor­tant este şi faptul că mai bine de două treimi din sporul producţiei din anii 1971—1975 se va realiza pe seama creşterii productivităţii muncii. Concludente pentru a ilustra importanţa covîrşitoare pe care o are creşterea productivităţii muncii, pentru a înţelege cît mai clar de ce trebuie depuse toate eforturile pentru amplificarea ran­damentului productiv al muncii în actualul cincinal, sunt următoa­rele comparaţii: dacă în anul 1965 prin creşterea cu un procent a productivităţii muncii se obţinea u­n spor de producţie de 1,5 mi­liarde lei, iar în 1970 de 2,9 miliarde lei, la sfîrşitul anului 1975 acest spor va fi de circa 5 miliarde lei. Analizele întreprinse au scos în evidenţă faptul că rezerve importante de creştere a produc­tivităţii muncii se află în toate ramurile industriale, dar mai ales în subramurile industriei alimentare, pielăriei, blănăriei şi încălţă­mintei, a confecţiilor, a exploatării şi industrializării lemnului — subramuri cu­ o importantă pondere şi în economia judeţului Mureş. Realizarea sporurilor de producţie în principal pe seama creş­terii productivităţii muncii se detaşează ca un imperativ major pentru accentuarea laturilor intensive ale dezvoltării economice în actualul cincinal. Se ştie că realizarea productivităţii muncii este în legătură directă cu gradul de dotare tehnică al întreprinderii. Dar, oricit de perfecţionate vor fi maşinile din dotare, oricît de înnalt ar fi gradul lor de tehnicitate, pentru­ a atinge, randamentul scontat este vorba de o riguroasă organizare şi disciplină, de o temei­­nică pregătire a celor ce le mînuiesc. O premisă de cea mai mare importanţă în asigurarea unei înalte productivităţi a muncii constă în raţionalizarea consumului de muncă în fiecare întreprindere. Adică, fiecare salariat trebuie să aibă o justi­ficare deplină în angrenajul producţiei, angajarea lui să fie corelată cu cerinţele reale ale fiecărei întreprinderi. Iată, deci, o parte din argumentele care pledează pentru o ac­ţiune şi mai insistentă de valorificare a rezervelor de creştere a producţiei şi productivităţii muncii — calea principală de sporire e avuţiei naţionale, implicit a venitului naţional, în acest fel se creează noi resurse economice pentru dezvoltarea forţelor de pro­ducţie, pentru ridicarea în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii — scopul fundamental al societăţii noastre socialiste. IN TRANSPORTI/R/lE FEGOV/ARE IN INDUSTRIE IN COMSTRUCI//­­MONTAU ' Cum va fi vremea în această săptămînă ? Săptămîna cuprinsă intre 25 și 31 octombrie a. c. a în­ceput cu o vreme frumoasă, călduroasă, cu cerul însorit, temperatura aerului ajungînd ziua pînă la valoarea maximă de 19 grade, înregistrate în ziua de 25 octombrie. Apoi temperatura aerului scade treptat astfel că la sfîrşitul săptămînii temperatura maxi­mă zilnică să nu mai depă­şească valoarea de plus 5 grade. Dar ceea ce este mai semnificativ o constituie tem­peratura minimă de minus 7 grade marcate în ziua de 29 octombrie şi care este un re­cord pentru luna octombrie a ultimilor 25 de ani, pentru că statistica ne arată că o tem­peratură atît de scăzută nu s-a mai înregistrat la Tg.-Mu­reş în lunile octombrie ale ultimului sfert de secol. Precipitaţiile atmosferice au fost foarte reduse şi cu totul izolate pînă la sfîrşitul săp­tămînii, cînd s-a semnalat la­­poviţă şi ninsoare în cea mai mare parte a judeţului Mureş, dar şi acestea au dat cantităţi mici de apr. TIMPUL PROBABIL PEN­TRU SĂPTĂMÎNĂ IN CURS: Vremea va fi, în general, umedă, cu cerul mai mult no­­ros, cu ceaţă frecventă dimi­neaţa. Totuşi, precipitaţiile vor fi reduse cantitativ şi ne­­uniforme, fiind provenite din burniţă sau ninsoare la înce­putul săptămînii, apoi ploaie. Temperatura aerului în u­­şoară creştere faţă de săptă­­mina precedentă, valorile ma­xime ziua vor fi cuprinse in­tre 6 şi 12 grade, iar cele minime noaptea între minus 2 şi plus 2 grade. Voitul va prezenta unele intensificări în a doua jumă­tate a săptămânii. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tg.-Mureş ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 9 9 * 1 MĂSURI EFICIENTE pentru continua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei Raid-anchetă organizat de comitetele judeţean şi municipal de partid Tg.-Mureş prin magazinele şi pieţele din Tg.-Mureş După cum am informat în ziarul nostru de duminică, în zilele de 30 şi 31 octombrie, comitetele jude­ţean şi municipal de partid Tg.­­Mureş au întreprins un raid­­anchetă în magazinele şi pieţele din oraş. Controlul a cuprins sec­toarele alimentar, nealimentar, le­gume şi fructe, precum şi alimen­taţia publică. Analiza amănunţită efectuată la faţa locului, în maga­zine şi pieţe, a evidenţiat faptul că organizaţiile comerciale însărcina­te cu aprovizionarea populaţiei, dovedind preocupare, au reuşit să asigure un fond de marfă care poate satisface pe deplin cerinţele populaţiei. Golurile ce se ivesc în­­tr-o perioadă sau alta la unele sortimente de produse constituie consecinţe ale organizării defec­tuoase a aprovizionării, ale dereglă­rilor în privinţa transportului, pre­cum şi ale lipsei de răspundere manifestate de unii responsabili de unităţi. După cum am relatat şi în numărul de duminică al zia­rului, în toate magazinele de des­facere, precum şi în depozite, exis­tă stocuri importante de zahăr, făi­nă, ulei, orez şi alte produse ali­mentare, care asigură o aprovizio­nare continuă, la nivelul solicitări­lor. Eforturi susţinute s-au depus şi pentru buna aprovizionare a popu­laţiei cu legume şi fructe, reuşin­­du-se să se însilozeze importante cantităţi de cartofi, rădăcinoase, ceapă şi alte legume, precum şi fructe, cantităţi care depăşesc cu mult pe cele asigurate anul trecut. Cu toate acestea, aproviziona­rea şi deservirea populaţiei nu sunt la nivelul dorit. Atît în magazinele alimentare, mai ales în raioanele mezeluri, lactate, carne şi piune, cît şi în comerţul cu legume şi fructe servirea se face încă deosebit de anevoios, ceea ce obligă cumpă­rătorii să piardă mult timp aştep­­tînd la rind. Aceasta se datoreşte, în bună măsură, aprovizionării de­fectuoase, cu întîrziere a unităţi­lor. In dimineaţa zilei de 31 octom­brie, sute de cetăţeni au stat ore în şir la centrele de pline din Aleea Carpaţi, din complexul „Da­cia“, precum şi la magazinele nr. 20, 11, 145, 18, 13 şi altele, deoa­rece plinea care trebuia să so­sească la ora 7 nu a ajuns în uni­tăţi nici la ora 9. Curios este fap­tul că la unele magazine, chiar dacă a existat pline, a fost un sin­gur sortiment, sau numai pline albă, sau numai integrală. Inexpli­cabilă este şi lipsa produselor alba (franzele, comuri etc.). La aprovi­zionarea defectuoasă, cu întîrzie­re a unităţilor contribuie organiza­rea defectuoasă a transporturilor precum şi bariera de la fabrica de zahăr, la care se adaugă ires­ponsabilitatea responsabililor de unităţi, care comandă cantităţi ce nu satisfac cererile. La centrul de pîine din cadrul pavilionului indus­triei locale din cartierul 7 Noiem­brie, de pildă, pentru ziua de 31 octombrie s-au comandat numai 5 pîine albe. Situaţii similare s-au în­­tîlnit şi la alte unităţi, cea mai de neiertat fiind în cartierul Mure­şeni, responsabilă Maria Cristian. In unele locuri, deşi există posi­bilităţi, nu se întreprind măsurile cuvenite pentru servirea rapidă a cumpărătorilor. In ziua de 31 oc­tombrie, de pildă, C.L.F. a deschis în piaţa de zi de pe strada Cuza Vodă numai 3 gherete, cu toate că dispune de 7. O gheretă deţine aici şi Asociaţia intercooperatistă, însă în loc să se deschidă la ora 7, se deschide abia la 9. Nereguli există și in repartiza­rea fondului de marfă. Cum se ex­plică oare faptul că în aceste zile ouă s-au găsit numai în două car­tiere, la magazinul „Gostat“ din (Continuare în pag. a 2-a) Aleea Săvineşti devine grădină Poate că nici un alt cartier tir­­gumureşean nu exprimă mai con­vingător năzuinţa colectivă decit Aleea Săvineşti. nu mai puţin de 0 jumătate de an, imaginea sa de ansamblu a cunoscut transformări neîntrerupte, înfrumuseţări care o­­feră locuitorilor ei adevărate cărţi de vizită. Vechile grădini pe care s-au înălţat blocurile au îmbrăcat veşmînt de sărbătoare, ţesut cu măiestrie şi dăruire. De la molo­zul dintre clădirile date in folo­sinţă în primăvară şi pînă la spa­ţiile verzi, întreţinute cu grijă, tim­pul a fost scurt; în el însă, sunt condensate peste 11.000 de ore de muncă şi de întrecere. Dar, dincolo de semnificaţia largă a bogatului mănunchi de lucrări e filonul de aur al celei mai sem­nificative înfăptuiri: acela al nă­zuinţei comune, al dorinţei de a ridica frumuseţea la rang de lege. In scurtul răstimp, in Aleea cu 390 de familii s-a adus pămînt fertil şi s-au plantat 8.000 de flori; s-a pus în funcţiune un hidrofor; există două locuri amenajate pen­tru parcare, două spaţii pentru­­ joaca copiilor şi un teren de sport de care e legat numele in­­ginerului Sabău, şeful şantierului ,,Electromontaj". In albumul Aleii există multe pagini acoperite cu ore şi zile fierbinţi în care băr­baţii şi-au dovedit pe de-a întregul iscusinţa. Fiindcă numai astfel ea a devenit un loc îndrăgit şi con­­fortant. Fiecare locatar are dreptul să se mindrească cu chipul Aleii, cu frumuseţile ei. E un merit co­lectiv, o emblemă a hărniciei şi a spiritului gospodăresc. Deşi ştie că i se spune ,,preşe­dintele trandafirilor", Mihail Pă­­traşcu nu se supără. Are acest om un fel aparte de a fi, niciodată nu e posomorit, găseşte întotdea­una lungimea de undă prin care să comunice, are darul de a sădi în suflete nobleţea. Era şi el du­minică pe spaţiile verzi, între zecile de tineri şi virstnici care au săpat aproape 300 de gropi din care se vor ridica arbuşti ornamentali. Era o zi a muncii patriotice. Despre me­nirea preşedintelui asociaţiei de locatari, ne-a vorbit cu lopata in mină: — Preşedintele nu are rolul de a se plimba cu mîinile la spate prin cartier, să comande, ci trebuie să fie cel mai bun exemplu personal. De felul cum ştie să muncească e­­fectiv pentru înfrumuseţarea cartie­rului, de modul în care se pri­cepe să rezolve orice problemă in interesul colectivului depinde cli­matul general, înţelegerea dintre oameni, reuşita acţiunilor co­mune . . . P. GIURGIU (Continuare în pag. a 2-a) Schimb de experienţă In scopul îmbunătăţirii muncii politice de masă, comitetul muni­cipal de partid Tg.-Mureş a conti­nuat organizarea instructajului (cu caracter de schimb de experienţă) pentru colectivele de agitatori şi colegiile redacţionale ale gazete­lor de perete din ramura comerţ. Cu acest prilej, în vederea ge­neralizării experienţei dobîndite de către agitatori şi colegiile re­dacţionale pe linia popularizării politicii interne şi externe a par­tidului precum şi a legilor adopta­te de Marea Adunare Naţională, au fost prezentate informări din partea comitetelor de partid de la O.C.L. Alimentara şi O.C.L. Pro­duse industriale şi biroului organi­zaţiei de bază de la I.C.R.T.I. In cadrul concluziilor instructa­jului s-a insistat asupra modului de organizare şi planificare a ac­tivităţii colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete, modul de pregătire şi organizare a convor­birilor individuale şi colective pe teme specifice activităţii unităţilor respective. ANDREI BUTUZA Procese tehnologice moderne La întreprinderea de construcţii şi montaje siderurgice din Galaţi, cea mai mare unitate cu acest profil din ţară, a fost pus în func­ţiune un calculator electronic, fo­losit pentru optimizarea sistemului de aprovizionare a şantierelor, cal­cularea şi întocmirea centralizată a situaţiilor de lucru, determinarea exactă şi în timp util a situaţiei principalelor stocuri de materiale în vederea evitării imobilizărilor. Pe aceeaşi linie a modernizării proce­selor tehnologice se înscrie şi in­stalaţia modernă de măsurare au­tomată a grosimilor la laminate, dată în funcțiune zilele acestea la Combinatul siderurgic din Galaţi. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! TEGUARO I. Noi tipuri de mobilă introduse în fabricaţie Fabricile de mobilă aparţi­­nînd Ministerului Industriei Lem­nului au început să introducă în fabricaţie garnituri şi diferite piese de mobilier prezentate la cea de-a V-a ediţie a Pavilio­nului de mostre de bunuri de consum care s-au bucurat de aprecieri din partea publicului şi au fost contractate de unită­ţile comerciale. La Rădăuţi, de pildă, a înce­put producţia dormitorului „Cri­nul", finisat cu lacuri albe şi cu elemente decorative sculptu­rale, şi a bibliotecii „Nordic­­", compusă din corpuri detaşabile. De asemenea, întreprinderea din Tr. Severin a început fabri­carea camerei combinate „Dro­­beta", la Arad, Oradea şi Pi­teşti — a mai multor modele de sufragerii: garnituri elegan­te de hol vor fi furnizate de combinatele Pipera-Bucureşti şi Sighetul Marmaţiei. In cadrul aceloraşi preocupări, fabrica de la Brăila a realizat două noi modele de bucătării. Pentru anul viitor, fabricile Ministerului Industriei Lemnului vor introduce în fabricaţie 105 noi tipuri de modele de mobi­lier, printre care şase sufragerii şi camere de zi, zece noi tipuri de garnituri complexe şi 21 gar­nituri de hol. . (Agerpres) Anul XXIII. Nr. 261 (4.234) MARȚI, 2 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Pagina a 3-a: Duminica sportivă »•« Zăpada nu ocoleşte ogoarele celor rămaşi în urmă! SITUAŢIA RECOLTARII PORUMBULUI ÎN C.A.P. LA DATA DE 31 OCTOMBRIE (ÎN PROCENTE­LE COMUNE) Atît mersul vremii cît şi filele calendarului a­­rată, clar, că toamna ca „anotimp agricol“ a luat sfîrşit. Acolo unde fiecare oră şi zi bune de lucru au fost folosi­te din plin lucrările a­­gricole sînt de acum terminate, în asemenea unităţi fruntaşe — cita­te la vreme în coloane­le ziarului — cîmpul şi-a schimbat coloritul: galbenul recoltelor strînse este înlocuit din ce în ce mai mult cu verdele griului care a răsărit pe mari supra­mai sus amintite nu se lucrează nici acum în al doisprezecelea ceas cu toate forţele şi mij­loacele existente. La C.A.P. Chimitelnic, de pildă, unde mai sînt de însămînţat încă 150 ha cu grîu, de la 28 octom­brie nu s-a introdus în sol nici măcar un bob de grîu. Avînd în vedere că zăpada nu ocoleşte o­­goarele celor rămaşi în urmă, în aceste zile sunt necesare eforturi supli­mentare pentru ca lu­crările agricole de toamnă să se termine urgent în toate unită­ţile. T. GABOR feţe sau cu negrul o­­goarelor de toamnă ca­re vor primi în primă­vară sămînţa. In ciuda timpului înaintat au mai rămas destule unităţi care n-au încheiat încă însă­­mînţările şi recoltarea porumbului. Datorită a­­cestora însămînţarea griului s-a realizat pînă la 31 octombrie numai în proporţie de 92,7 la sută. Intr-o serie de C.A.P. ca Chimitelnic, Pogăceaua, Iclănzel, Ră­zoare, Hatoş, Săbed, Crăciuneşti, Măgherani. Trei Sate, Cucerdea şi altele au mai rămas de însămînţat cu grîu su­prafeţe cuprinse între 80—150 ha. Porumbul a fost re­coltat pînă acum în proporţie de 86,5 la su­tă, rămînînd de cules încă o suprafaţă de a­­proape 6.000 de ha. Ce­le mai mari suprafeţe de recoltat (circa 50 la sută din plan) există în cooperative agricole ca cele din Căpuş, Che­­ţani, Cuci, Petrilaca, I­uieriu, Mureni, Cor­­neşti-Tirnavă şi Idiciu. Deşi fulgii de zăpadă şi temperaturile scăzu­te s-au abătut şi peste ogoarele acestor unităţi, ca un avertisment pen­tru impulsionarea şi terminarea lucrărilor a­­gricole de sezon, totuşi în multe din unităţile

Next