Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-02 / nr. 261

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE (Foto: V. MOLDOVAN) Poarta aeriană a ţării, Aeroportul internaţional Otopeni. PERFECŢIONAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL SĂ NU AŞTEPTE SOSIREA CALCULATORULUI ELECTRONIC Viaţa, practica demonstrează că cel mai puternic mijloc de care dispune societatea pentru a acumu­la experienţa colectivă este calcula­torul electronic. Nu este vorba nu­mai de acumularea de date, ci de faptul că procedeele de calcul se acumulează în biblioteci de progra­me. Deci se creează posibilitatea de a utiliza ce a făcut altcineva. In altă ordine de idei calculatorul im­pune necesitatea de a programa, de a spune precis ce trebuie făcut și uneori numai această analiză poate conduce la economii însemnate de resurse materiale, umane, băneşti. Calculatorul nu produce însă,­o modificare principială în procesul conducerii, în atribuţiile acesteia, a­­şa cum sunt tentaţi să susţină (in­­formaticienii) şi să creadă alţii (ca­dre de conducere), şi cu el şi fără el, conducerea trebuie să planifice (să-şi stabilească obiectivele şi stra­tegia) să organizeze (să distribuie atribuţiile între membrii organiza­ţiei) să antreneze şi să controleze. Tuturor acestor activităţi li se îm­bunătăţesc doar conţinutul calitativ. Calculatorul aduce în plus, în comparaţie cu calculul mecanogra­­fic sau manual o sporire a vitezei operaţiilor, o reducere sensibilă a timpului din momentul producerii evenimentului în întreprindere, sau în afara ei, pînă la luarea deciziei, a hotărîrii acţiunii de răspuns din partea factorilor de răspundere. De asemenea, calculatorul sporeşte gradul de veridicitate a informaţiei, deci deciziile, acţiunile de răspuns sunt mai reale. Toate aceste calităţi subliniază necesitatea pregătirilor pentru in­troducerea tehnicii electronice de calcul în întreprinderile unde se pretează. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a adoptat Programul privind perfecţionarea sistemului informa­ţional economico-social, introduce­rea sistemului de conducere cu mij­loace de prelucrare automată a da­telor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1071—1980. Această măsură de ex­cepţională însemnătate politico-eco­nomică vine să sublinieze grija par­tidului pentru perfecţionarea forme­lor de conducere a societăţii. Pînă la venirea calculatoarelor electronice, pînă la punerea la punct a centrelor de calcul, este neapărată nevoie ca toate unităţile economice să acţioneze în direcţia perfecţionării propriului sistem in­­formaţional-decizional. Realitatea demonstrează că înainte de a avea maşina electronică de calcul, conducătorul de unitate trebuie să aibă analiza critică a sistemului ac­tual,­ să „facă apoi corectarea lui şi numai după aceea unitatea poate în­cepe­ pregătirile pentru prelucra­rea pe maşini electronice de calcul. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, din 25 noiembrie 1970: „Ca să foloseşti un centru de calcul, se presupune în primul rînd să ai o bună eviden­ţă, trebuie să cunoşti, de asemenea, bine capacităţile de producţie ale uzinelor, ale instalaţiilor şi maşi­nilor“. Iată deci, că tuturor conducerilor unităţilor economice li se cere ca înainte de a trece la o planificare superioară şi la folosirea calcula­toarelor electronice, să introducă or­dine în evidenţă şi, pe această ba­ză, în întregul mod de conducere şi organizare. Perfecţionarea conducerii în spi­ritul Congresului al X-lea al parti­dului, presupune ordine deplină în activitatea întreprinderilor, eviden­ţă clară a tuturor resurselor, capa­cităţilor, îmbunătăţirea metodelor de prelucrare a datelor. Unele unităţi din judeţul nostru cum sunt „Combinatul de îngrăşă­minte azotoase, C.E.I.L. Mureş, fa­bricile de zahăr Tg.-Mureş şi Lu­duş, Combinatul chimic Tîrnăveni, au iniţiat acţiuni de punere la punct a sistemului informaţional. Lucrări­le evoluează însă încet. Iată pentru ce este bine ca în continuare comi­tetele de direcţie să analizeze cu toată răspunderea introducerea me­todelor perfecţionate în organizarea evidenţei. Intr-o convorbire avută cu Petru Pepelea, directorul Cabinetului judeţean pentru probleme de orga­nizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii arăta: „Sistemul propriu in­formaţional, evidenţa se cer puse la punct cu mult înainte de sosirea calculatorului. Se poate începe cu anumite părţi din sistem, cum ar fi: aprovizionarea tehnico-materială, capacităţile de producţie, subsiste­mul forţei de muncă. Altfel calcu­latorul electronic soseşte şi aşteap­tă un an, sau poate mai mult pînă sistemul informaţional este adoptat prelucrării automatizate“. Iată pentru ce este necesar ca din timp conducerile întreprinderilor­ să acţioneze în direcţia îmbunătă­ţirii şi adaptării propriului sistem informaţional la prelucrare electro­nică. Aceasta cu atît mai mult, cu cît tehnica automatizată de calcul costă extrem de scump, iar pe de altă parte maşina electronică pre­lucrează date, ea nu creează un nou sistem informaţional şi nu face a­­naliză. De asemenea, trebuie avut în ve­dere că lucrările de punere la punct a propriului sistem reprezintă 75 la sută din volumul total de lucrări. Tocmai ţinînd seama de asemenea cerinţe, iese în evidenţă problema organizării temeinice a acţiunii de perfecţionare a evidenţei, de pregă­tire a introducerii prelucrării date­lor pe maşini de calcul electronic. ing. GH. BARBULESCU Aleea Săvineşti (Urmare din pag. 1) In spusele sale se întrepătrund calităţi care au darul de a con­vinge şi sint dublate de realităţi. La început, tehnicianul Mihail Pă­­traşcu a ezitat — se gîndea că funcţia de preşedinte îi va fi prea grea. In adevăr, a avut mult de lucru cu felul de a gîndi al noi­lor vecini, cu mentalităţile şi con­cepţiile lor felurite. Tocmai aceste nuanţe şi unghiuri diferite l-au în­demnat să muncească cu şi mai mult sîrg, să trezească în fiecare simţul gospodăresc, responsabili­tatea, să întărească convingerea că fiecare metru pătrat e o parte a grădinii ce urma sa fiinţeze. As­tăzi e foarte greu de redat în ci­teva cuvinte meritul acestui grup de oameni, care laolaltă, înalţă imaginea cartierului. Andrei Gligor, Nagy Zoltán, Kálmán Pál, Wagner Laurenţiu, Gheorghe Someşan, Tarr Nicolae, Gheorghe Urban, Bende Ştefan sunt doar o parte din gospodarii locului despre care se va vorbi şi mai mult în viitor. Ală­turi de ei va fi ca şi pînă acum Alexandru Maiorescu — omnipre­zent in fiece acţiune, îndrăgostit al prefacerilor înnoitoare. — De ce vi se spune „preşedin­tele trandafirilor"? — l-am între­bat pe Mihail Pătraşcu. — Fiindcă iubesc frumosul şi, bineînţeles, îmi plac trandafirii. Ve­deţi, în cartierul nostru s-au făcut multe lucruri. Avem planuri mari, vrem să fim primii, să trăim cu a­­devărat în mod civilizat. Dacă aţi observat, pe aici nu sunt coşuri de hîrtii iar spaţiile verzi nu sunt în­grădite. Aceasta înseamnă respect, ordine şi ţinută etică, dacă vreţi. In afară de aceste gropi vom mai săpa vreo 300. Pe lingă alei vor fi trandafiri; în mijloc am şi plantat 1.500 de flori; la intrările celor 75 scări vor fi garduri vii. Vom instala vreo 50 de bănci, 2,3 mese pen­tru tenis, din beton. Să nu vă miraţi: avem în planul de perspec­tivă ambiţii şi mai mari: ne vom face în cartier trei fîntîni arteziene iar, pe alocuri, veţi întîlni statui. Vă rog să subliniaţi hărnicia noas­tră, a tuturor: vom face totul ca Aleea Săvineşti să devină o ade­vărată grădină, şi sâ-i meargă vestea. Sîntem atît de hotărîţi In­cit, nu va trece mult timp şi, din oficiu, denumirea Aleii Săvineşti va fi schimbată în Aleea Trandafi­rilor ... (Urmare din pag. 1) cartierul Tudor Vladimirescu şi la magazinul C.L.F. din Aleea Car­­paţi? Sa nu greşim, am găsit ouă şi la magazinul alimentar (dacă i se poate spune aşa) din cartierul Ady Endre. Dar nu în vînzare, ci dosite intr-un frigider din maga­zia de mină. Arătam la început că C.L.F. a asigurat un fond de marfă cores­punzător din punct de vedere can­titativ. Cu regret, însă, el nu este bine gospodărit, neglijîndu-se sor­tarea produselor. In marea majori­tate a unităţilor s-au găsit, puse în vînzare, cantităţi mari de ceapă, gogoşari, struguri şi alte produse de calitatea a doua şi chiar infe­rioare, la preţuri de calitatea întîi. Aceasta reprezintă înşelăciune cu­rată, în dauna cumpărătorilor. în­cetăţenită de ani de zile, la C.L.F. persistă practica de a vinde pri­ma dată produsele de calitate mai puţin corespunzătoare, cele bune păstrîndu-se în depozite sau în magaziile de mină. In felul acesta cumpărătorii găsesc de multe ori produse de slabă calitate (dar la preţ de calitatea întîi), deoarece pînă se vînd cele necorespunză­toare se depreciază şi cele bune. Spre înşelarea cumpărătorilor tind şi unii gestionari de la centrele de carne, vînzînd, ilegal, carne tocată, realizată în unităţi, deşi acest lu­cru nu este permis. Controlul efectuat în magazine şi în pieţe a demonstrat încă o da­tă faptul că omul sfinţeşte locul. Unde şefii de unităţi dovedesc mult spirit gospodăresc, preocupa­re şi răspundere, ca de exemplu Ioan Rus de la magazinul alimen­tar din Piaţa Eroilor Sovietici, Ma­ria Nedelcu de la magazinul C.L.F. de pe strada Gheorghe Doja, Tü­zes L. de la magazinul „Gostat" din cartierul Tudor Vladimirescu şi în multe alte locuri s-a întîlnit or­dine, aprovizionare bună, cu pro­duse de calitate, servire exem­plară. In schimb, în unităţile conduse de oameni lipsiţi de răspundere, indolenţi, şi-au găsit loc dezordi­nea, golurile şi produsele de cali­tate necorespunzătoare. Aceasta se datoreşte şi lipsei de control din partea conducerilor unităţilor comerciale. Peste tot, constatîndu-se lipsuri şi neajunsuri, atît în aprovizionare cît şi în service, s-au luat măsuri pe loc pentru îmbunătăţirea acti­vităţii, încâlcind regulile de co­merţ, prin dosirea unei cantităţi de carne de porc proaspătă, la preţul de 10 lei kilogramul. Csupor Ludovic, responsabil la centrul de carne nr. 87 de pe strada Gheor­ghe Doja a fost sancţionat de con­ducerea O.C.L. Alimentara cu reţi­nerea a 10 la sută din salariul cuvenit pe luna octombrie. A fost sancţionată disciplinar şi Maria Cristian, responsabila centrului de pline din cartierul Mureşeni, pen­tru aprovizionarea necorespunză­toare a magazinului. Măsuri de sancţionare a întreprins şi condu­cerea C.L.F. In vederea bunei aprovizionări a populaţiei cu pîine, comitetul de direcţie de la întreprinderea de morărit şi panificaţie va analiza cauzele lipsurilor constatate cu prilejul controlului, luînd totodată cele mai eficace măsuri pentru res­pectarea graficelor de livrare, pre­cum şi sancţionarea vinovaţilor pentru neaprovizionarea centrelor de pîine în zilele de 30 şi 31 oc­tombrie, împreună cu Fabrica de Zahăr şi C.F.R. va întocmi un gra­fic privind închiderea barierei, pentru ca aceasta să nu împiedice transportul pîinii. Conducerea O.C.L. Alimentara, în colaborare cu I.C.R.A., va ana­liza urgent posibilităţile pentru completarea fondului de marfă pentru lunile noiembrie si decem­brie, prin procurări din alte judeţe. In vederea asigurării bunei aprovi­zionări si serviri, începînd de la 1 noiembrie se introduce un control sever, pe grupuri de unităţi, ur­mărindu-se felul cum se respectă graficele de livrare. Pentru a nu se mai repeta situaţiile din 30 şi 31 octombrie, aprovizionarea ma­gazinului de pîine din Aleea Car­­paţi se va face în timpul nopţii. Un întreg complex de măsuri s-a luat şi privind îmbunătăţirea conti­nuă a aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe. Astfel, conduce­rea C.L.F. va trece imediat la re­­instruirea şefilor de depozit privind sarcinile ce le au, legate de sorta­rea şi livrarea produselor. Vor fi instruiţi, de asemenea, şi şefii de unităţi, acestora interzicîndu-li-se să preia produse care nu cores­pund din punct de vedere calitativ. Comisiile de recepţie de la depo­zit, precum şi recepţionerii din te­ren au primit sarcina de a nu pre­lua de la producători decît pro­dusele corespunzătoare. Cei care nu vor respecta prevederile stat­ului vor fi imputaţi cu contravaloa­rea produselor respective. Măsuri s-au luat şi în privinţa mai bunei organizări a transporturilor de la depozite la magazine, în privinţa sortării produselor şi, bineînţeles, pentru împiedicarea lucrătorilor din unităţi de a înşela cumpără­torii prin vînzarea unor produse de calitate inferioară la preţuri stabi­lite pentru calităţi superioare, în scopul întronării peste tot a ordi­­nei şi disciplinei, a unui comerţ civilizat, se vor organiza schimburi de experienţă la unităţile fruntaşe. S-au întreprins măsuri menite a duce la o mai bună aprovizionare şi servire şi de către conducerile I.A.P.L. „Mureşul", I.A.P.L. „Cofeta­rul" şi O.C.L. Produse industriale. Măsurile luate sunt binevenite. Cu acestea însă nu se rezolvă îmbu­nătăţirea aprovizionării. Va trebui zi de zi, ceas de ceas, exercitat un control calificat şi eficient, luîn­­du-se operativ, în toate cazurile de indolență sau neglijenţă, cele mai severe măsuri, mergîndu-se pî­nă la luarea de rămas bun de la cei iresponsabili. M­ăsuri La Iclănzel: „O zi culturală" Oamenii au numit-o aşa. Simplu, dar expresiv. Era o zi obişnuită de lucru, o zi in care Iclănzelul i-a avut ca oaspeţi pe membrii caravanei judeţene nr. 1 a muncii politice şi cul­tural-educative de masă. O zi in care această aşezare mureşeană a găzduit mai multe acţiuni politice şi cultural-edu­cative de masă, deopotrivă de vii şi interesante, organizate de caravană. Să ne oprim asupra citorva, să vorbim pe scurt des­pre ele, despre tematica şi con­ţinutul lor. Şcoala de centru a devenit, din nou, şi de această dată, lo­cul intîlnirii tuturor cadrelor di­dactice din comună, a altor in­telectuali. Aici a avut loc simpozionul: „Partidul Comunist Român — conducătorul încer­cat al întregii noastre naţiuni socialiste". O temă nobilă abor­dată cu căldură şi competenţă de tovarăşii Ioan Turdeanu, se­cretarul comitetului comunal de partid, Vasile Pogăceanu, Ka­pus loan şi Kapás Victor, pro­fesori. Pentru elevi s-a organizat o masă rotundă privind rolul căr­ţii în formarea multilaterală a personalităţii umane. Realiza­torii: Laurenţiu Căprar, Dumitru Poptămaş şi Pompei Belciug profesori. O altă manifestare, complexă, de amploare. O seară tematică sugestiv intitulată: „Judeţul Mu­reş pe coordonatele trecutului, prezentului, viitorului". S-a des­chis, desfăşurat şi terminat sub semnul unui frumos motto, for­mat din emoţionante versuri în­chinate partidului. ,,E aliaj de visuri ce-n albe flăcări cresc Ecoul nostru amplu, şi e puterea ţării Acest cuvînt e versul cîmpiilor şi al zării. Izvor de apă vie in saltul românesc". Un jurnal vorbit a marcat, propriu-zis, intrarea ,,în ordinea de zi". Genurile sale: articol de fond (,,Noua tinereţe a jude­ţului de pe Mureş şi Tîrnave"), reportaj (,,Judeţul Mureş pe trep­tele cincinalului 7977—7975"), informaţia (,,Actualitatea la zi") şi ancheta (,,Obiective noi pe harta întinerită a judeţului Mu­reş"). Redactorii jurnalului: Au­rel Lupu, Ioan Badea, Teodor Purcariu şi Pompei Belciug, pro­fesori. Prezentatori: Ioan Seri­­don, directorul căminului cul­tural din Iclănzel. „Vă cîntăm, vă slăvim — pa­trie dragă, partid iubit". Aşa s-a intitulat recitalul de poezie sus­ţinut de Mircea Rusu, Letiţia Mureşan, Valentin Oltean, Ma­ria Gâscă şi Marieta Creţ. A fost un poem de slavă închinat partidului, patriei, constructori­lor socialismului. Citeva filme documentare, de scurt metraj, au adus pe e­­cran mărturii grăitoare ale îna­intării patriei,­­cu paşi repezi, pe drumul progresului şi al ci­vilizaţiei, şi-n pas cu ea a ju­deţului Mureş. .. . Sunt citeva imagini, numai citeva din ele, dintr-o „zi cul­turală". AUREL DEJANU PANORAMĂ TIRGU MURESEANA In construcţie : Aeroportul Deltei In apropierea oraşului Tulcea se construieşte un important obiectiv de interes economic şi turistic: aeroportul Deltei, care va permite o mai strînsă legătură a zonei niord-dobrogene cu Capitala şi ce­lelalte oraşe mari ale ţării. Stadiul actual al lucrărilor creează posi­bilitatea ca aeroportul de la por­ţile Deltei să fie inaugurat înain­tea termenului prevăzut. (Agerpres) Trustul de montare utilaj chimic Bucureşti angajează MUNCITORI CALIFICAŢI IN URMĂTOARELE MESERII: — SUDORI ELECTRICI SI AUTOGENI — LĂCĂTUŞI MONTORI — LĂCĂTUŞI ŢEVARI ŞI — CAZANGII pentru şantierele T.M.U.C.R. de la Govora, Piteşti, Făgăraş, Copşa Mică, Aleşd — Oradea, Tr. Severin şi Săvineşti. Doritorii se vor adresa la sediile grupurilor de şantiere T.M.U.C.R. din localităţile mai sus arătate. EXPOZIŢIE LUI Minim 1 Vizitaţi magazinul de prezentare al cooperativelor meşteşugăreşti (CCMAD) din Tg.-Mureş, cartierul 7 Noiembrie (din Piaţa de zi). Puteţi cumpăra un sortiment bogat de produse: __ COVOARE CU MOTIVE ROMÂNEŞTI Şl ORIENTALE; — CUSĂTURI; — PRODUSE DE ARTIZANAT Şl ARTA POPULARĂ; — OBIECTE PENTRU CADOURI; — ÎNCĂLŢĂMINTE PENTRU FEMEI Şl BĂRBAŢI; — ÎMBRĂCĂMINTE DE SEZON, PENTRU FEMEI Şl BĂRBAŢI. Magazinul este deschis zilnic între orele 8—13 şi după-masa Centrala cărbunelui Petroşani Valea Jelui CU SEDIUL IN PETROŞANI, STRADA 23 AUGUST NR. 2, angajează: muncitori necalificaţi bărbaţi, pentru lucrări miniere în subteran, de la vîrsta de 18—45 ani. SE ASIGURA URMĂTOARELE CONDIŢII: CISTIGUL. — In perioada primelor 10 zile de instruire pentru subteran 56 lei pe 8 ore. — După 10 zile, in perioada a doua de instruire în subteran 63 lei pe 8 ore. — După perioada de acomodare în subteran se lucrează în acord la grupe cu un salariu de bază de 69 lei pe 8 ore. Salariul lunar se ridică la 1­760 lei plus sporul pentru depășirea normelor. CALIFICAREA. — După 3 luni lucrate, muncitorii se pot cali­fica, prin cursuri de calificare, pentru meseria de miner­e, cu un salariu tarifar de 76 lei pe 8 ore. Salariul lunar 1.935 lei plus sporul pentru depășirea normelor. NOTĂ: — Există posibilitatea ridicării calificării în continuare în meseria de miner, ajungînd­u-se la un salariu tarifar de 980 lei pe 8 ore, respectiv 2.500 lei lunar, plus sporul pentru depășirea normelor. CAZAREA. — Pentru nefamiliști se asigură în căminele mun­citorești ale exploatărilor miniere contra-cost (70—90 lei pe lună), iar pentru familişti, după 3 luni, în funcţie de posibilităţi se asi­gură apartamente cu gratuitate de chirie şi încălzire şi reducerea de 50 la sută pentru curentul electric. MASA.­­ Se asigură la cantinele exploatărilor miniere contra­­cost, la preţul de 13 lei pentru 3 mese pe zi. Cu data de 1 ianuarie 1972, se va introduce munca de 6 ore pe schimb în subteran în Valea Jiului. Cei interesaţi se vor adresa Oficiului forţelor de muncă din judeţele respective.

Next