Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-02 / nr. 261
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE (Foto: V. MOLDOVAN) Poarta aeriană a ţării, Aeroportul internaţional Otopeni. PERFECŢIONAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL SĂ NU AŞTEPTE SOSIREA CALCULATORULUI ELECTRONIC Viaţa, practica demonstrează că cel mai puternic mijloc de care dispune societatea pentru a acumula experienţa colectivă este calculatorul electronic. Nu este vorba numai de acumularea de date, ci de faptul că procedeele de calcul se acumulează în biblioteci de programe. Deci se creează posibilitatea de a utiliza ce a făcut altcineva. In altă ordine de idei calculatorul impune necesitatea de a programa, de a spune precis ce trebuie făcut și uneori numai această analiză poate conduce la economii însemnate de resurse materiale, umane, băneşti. Calculatorul nu produce însă,o modificare principială în procesul conducerii, în atribuţiile acesteia, aşa cum sunt tentaţi să susţină (informaticienii) şi să creadă alţii (cadre de conducere), şi cu el şi fără el, conducerea trebuie să planifice (să-şi stabilească obiectivele şi strategia) să organizeze (să distribuie atribuţiile între membrii organizaţiei) să antreneze şi să controleze. Tuturor acestor activităţi li se îmbunătăţesc doar conţinutul calitativ. Calculatorul aduce în plus, în comparaţie cu calculul mecanografic sau manual o sporire a vitezei operaţiilor, o reducere sensibilă a timpului din momentul producerii evenimentului în întreprindere, sau în afara ei, pînă la luarea deciziei, a hotărîrii acţiunii de răspuns din partea factorilor de răspundere. De asemenea, calculatorul sporeşte gradul de veridicitate a informaţiei, deci deciziile, acţiunile de răspuns sunt mai reale. Toate aceste calităţi subliniază necesitatea pregătirilor pentru introducerea tehnicii electronice de calcul în întreprinderile unde se pretează. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a adoptat Programul privind perfecţionarea sistemului informaţional economico-social, introducerea sistemului de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1071—1980. Această măsură de excepţională însemnătate politico-economică vine să sublinieze grija partidului pentru perfecţionarea formelor de conducere a societăţii. Pînă la venirea calculatoarelor electronice, pînă la punerea la punct a centrelor de calcul, este neapărată nevoie ca toate unităţile economice să acţioneze în direcţia perfecţionării propriului sistem informaţional-decizional. Realitatea demonstrează că înainte de a avea maşina electronică de calcul, conducătorul de unitate trebuie să aibă analiza critică a sistemului actual, să „facă apoi corectarea lui şi numai după aceea unitatea poate începe pregătirile pentru prelucrarea pe maşini electronice de calcul. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, din 25 noiembrie 1970: „Ca să foloseşti un centru de calcul, se presupune în primul rînd să ai o bună evidenţă, trebuie să cunoşti, de asemenea, bine capacităţile de producţie ale uzinelor, ale instalaţiilor şi maşinilor“. Iată deci, că tuturor conducerilor unităţilor economice li se cere ca înainte de a trece la o planificare superioară şi la folosirea calculatoarelor electronice, să introducă ordine în evidenţă şi, pe această bază, în întregul mod de conducere şi organizare. Perfecţionarea conducerii în spiritul Congresului al X-lea al partidului, presupune ordine deplină în activitatea întreprinderilor, evidenţă clară a tuturor resurselor, capacităţilor, îmbunătăţirea metodelor de prelucrare a datelor. Unele unităţi din judeţul nostru cum sunt „Combinatul de îngrăşăminte azotoase, C.E.I.L. Mureş, fabricile de zahăr Tg.-Mureş şi Luduş, Combinatul chimic Tîrnăveni, au iniţiat acţiuni de punere la punct a sistemului informaţional. Lucrările evoluează însă încet. Iată pentru ce este bine ca în continuare comitetele de direcţie să analizeze cu toată răspunderea introducerea metodelor perfecţionate în organizarea evidenţei. Intr-o convorbire avută cu Petru Pepelea, directorul Cabinetului judeţean pentru probleme de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii arăta: „Sistemul propriu informaţional, evidenţa se cer puse la punct cu mult înainte de sosirea calculatorului. Se poate începe cu anumite părţi din sistem, cum ar fi: aprovizionarea tehnico-materială, capacităţile de producţie, subsistemul forţei de muncă. Altfel calculatorul electronic soseşte şi aşteaptă un an, sau poate mai mult pînă sistemul informaţional este adoptat prelucrării automatizate“. Iată pentru ce este necesar ca din timp conducerile întreprinderilor să acţioneze în direcţia îmbunătăţirii şi adaptării propriului sistem informaţional la prelucrare electronică. Aceasta cu atît mai mult, cu cît tehnica automatizată de calcul costă extrem de scump, iar pe de altă parte maşina electronică prelucrează date, ea nu creează un nou sistem informaţional şi nu face analiză. De asemenea, trebuie avut în vedere că lucrările de punere la punct a propriului sistem reprezintă 75 la sută din volumul total de lucrări. Tocmai ţinînd seama de asemenea cerinţe, iese în evidenţă problema organizării temeinice a acţiunii de perfecţionare a evidenţei, de pregătire a introducerii prelucrării datelor pe maşini de calcul electronic. ing. GH. BARBULESCU Aleea Săvineşti (Urmare din pag. 1) In spusele sale se întrepătrund calităţi care au darul de a convinge şi sint dublate de realităţi. La început, tehnicianul Mihail Pătraşcu a ezitat — se gîndea că funcţia de preşedinte îi va fi prea grea. In adevăr, a avut mult de lucru cu felul de a gîndi al noilor vecini, cu mentalităţile şi concepţiile lor felurite. Tocmai aceste nuanţe şi unghiuri diferite l-au îndemnat să muncească cu şi mai mult sîrg, să trezească în fiecare simţul gospodăresc, responsabilitatea, să întărească convingerea că fiecare metru pătrat e o parte a grădinii ce urma sa fiinţeze. Astăzi e foarte greu de redat în citeva cuvinte meritul acestui grup de oameni, care laolaltă, înalţă imaginea cartierului. Andrei Gligor, Nagy Zoltán, Kálmán Pál, Wagner Laurenţiu, Gheorghe Someşan, Tarr Nicolae, Gheorghe Urban, Bende Ştefan sunt doar o parte din gospodarii locului despre care se va vorbi şi mai mult în viitor. Alături de ei va fi ca şi pînă acum Alexandru Maiorescu — omniprezent in fiece acţiune, îndrăgostit al prefacerilor înnoitoare. — De ce vi se spune „preşedintele trandafirilor"? — l-am întrebat pe Mihail Pătraşcu. — Fiindcă iubesc frumosul şi, bineînţeles, îmi plac trandafirii. Vedeţi, în cartierul nostru s-au făcut multe lucruri. Avem planuri mari, vrem să fim primii, să trăim cu adevărat în mod civilizat. Dacă aţi observat, pe aici nu sunt coşuri de hîrtii iar spaţiile verzi nu sunt îngrădite. Aceasta înseamnă respect, ordine şi ţinută etică, dacă vreţi. In afară de aceste gropi vom mai săpa vreo 300. Pe lingă alei vor fi trandafiri; în mijloc am şi plantat 1.500 de flori; la intrările celor 75 scări vor fi garduri vii. Vom instala vreo 50 de bănci, 2,3 mese pentru tenis, din beton. Să nu vă miraţi: avem în planul de perspectivă ambiţii şi mai mari: ne vom face în cartier trei fîntîni arteziene iar, pe alocuri, veţi întîlni statui. Vă rog să subliniaţi hărnicia noastră, a tuturor: vom face totul ca Aleea Săvineşti să devină o adevărată grădină, şi sâ-i meargă vestea. Sîntem atît de hotărîţi Incit, nu va trece mult timp şi, din oficiu, denumirea Aleii Săvineşti va fi schimbată în Aleea Trandafirilor ... (Urmare din pag. 1) cartierul Tudor Vladimirescu şi la magazinul C.L.F. din Aleea Carpaţi? Sa nu greşim, am găsit ouă şi la magazinul alimentar (dacă i se poate spune aşa) din cartierul Ady Endre. Dar nu în vînzare, ci dosite intr-un frigider din magazia de mină. Arătam la început că C.L.F. a asigurat un fond de marfă corespunzător din punct de vedere cantitativ. Cu regret, însă, el nu este bine gospodărit, neglijîndu-se sortarea produselor. In marea majoritate a unităţilor s-au găsit, puse în vînzare, cantităţi mari de ceapă, gogoşari, struguri şi alte produse de calitatea a doua şi chiar inferioare, la preţuri de calitatea întîi. Aceasta reprezintă înşelăciune curată, în dauna cumpărătorilor. încetăţenită de ani de zile, la C.L.F. persistă practica de a vinde prima dată produsele de calitate mai puţin corespunzătoare, cele bune păstrîndu-se în depozite sau în magaziile de mină. In felul acesta cumpărătorii găsesc de multe ori produse de slabă calitate (dar la preţ de calitatea întîi), deoarece pînă se vînd cele necorespunzătoare se depreciază şi cele bune. Spre înşelarea cumpărătorilor tind şi unii gestionari de la centrele de carne, vînzînd, ilegal, carne tocată, realizată în unităţi, deşi acest lucru nu este permis. Controlul efectuat în magazine şi în pieţe a demonstrat încă o dată faptul că omul sfinţeşte locul. Unde şefii de unităţi dovedesc mult spirit gospodăresc, preocupare şi răspundere, ca de exemplu Ioan Rus de la magazinul alimentar din Piaţa Eroilor Sovietici, Maria Nedelcu de la magazinul C.L.F. de pe strada Gheorghe Doja, Tüzes L. de la magazinul „Gostat" din cartierul Tudor Vladimirescu şi în multe alte locuri s-a întîlnit ordine, aprovizionare bună, cu produse de calitate, servire exemplară. In schimb, în unităţile conduse de oameni lipsiţi de răspundere, indolenţi, şi-au găsit loc dezordinea, golurile şi produsele de calitate necorespunzătoare. Aceasta se datoreşte şi lipsei de control din partea conducerilor unităţilor comerciale. Peste tot, constatîndu-se lipsuri şi neajunsuri, atît în aprovizionare cît şi în service, s-au luat măsuri pe loc pentru îmbunătăţirea activităţii, încâlcind regulile de comerţ, prin dosirea unei cantităţi de carne de porc proaspătă, la preţul de 10 lei kilogramul. Csupor Ludovic, responsabil la centrul de carne nr. 87 de pe strada Gheorghe Doja a fost sancţionat de conducerea O.C.L. Alimentara cu reţinerea a 10 la sută din salariul cuvenit pe luna octombrie. A fost sancţionată disciplinar şi Maria Cristian, responsabila centrului de pline din cartierul Mureşeni, pentru aprovizionarea necorespunzătoare a magazinului. Măsuri de sancţionare a întreprins şi conducerea C.L.F. In vederea bunei aprovizionări a populaţiei cu pîine, comitetul de direcţie de la întreprinderea de morărit şi panificaţie va analiza cauzele lipsurilor constatate cu prilejul controlului, luînd totodată cele mai eficace măsuri pentru respectarea graficelor de livrare, precum şi sancţionarea vinovaţilor pentru neaprovizionarea centrelor de pîine în zilele de 30 şi 31 octombrie, împreună cu Fabrica de Zahăr şi C.F.R. va întocmi un grafic privind închiderea barierei, pentru ca aceasta să nu împiedice transportul pîinii. Conducerea O.C.L. Alimentara, în colaborare cu I.C.R.A., va analiza urgent posibilităţile pentru completarea fondului de marfă pentru lunile noiembrie si decembrie, prin procurări din alte judeţe. In vederea asigurării bunei aprovizionări si serviri, începînd de la 1 noiembrie se introduce un control sever, pe grupuri de unităţi, urmărindu-se felul cum se respectă graficele de livrare. Pentru a nu se mai repeta situaţiile din 30 şi 31 octombrie, aprovizionarea magazinului de pîine din Aleea Carpaţi se va face în timpul nopţii. Un întreg complex de măsuri s-a luat şi privind îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe. Astfel, conducerea C.L.F. va trece imediat la reinstruirea şefilor de depozit privind sarcinile ce le au, legate de sortarea şi livrarea produselor. Vor fi instruiţi, de asemenea, şi şefii de unităţi, acestora interzicîndu-li-se să preia produse care nu corespund din punct de vedere calitativ. Comisiile de recepţie de la depozit, precum şi recepţionerii din teren au primit sarcina de a nu prelua de la producători decît produsele corespunzătoare. Cei care nu vor respecta prevederile statului vor fi imputaţi cu contravaloarea produselor respective. Măsuri s-au luat şi în privinţa mai bunei organizări a transporturilor de la depozite la magazine, în privinţa sortării produselor şi, bineînţeles, pentru împiedicarea lucrătorilor din unităţi de a înşela cumpărătorii prin vînzarea unor produse de calitate inferioară la preţuri stabilite pentru calităţi superioare, în scopul întronării peste tot a ordinei şi disciplinei, a unui comerţ civilizat, se vor organiza schimburi de experienţă la unităţile fruntaşe. S-au întreprins măsuri menite a duce la o mai bună aprovizionare şi servire şi de către conducerile I.A.P.L. „Mureşul", I.A.P.L. „Cofetarul" şi O.C.L. Produse industriale. Măsurile luate sunt binevenite. Cu acestea însă nu se rezolvă îmbunătăţirea aprovizionării. Va trebui zi de zi, ceas de ceas, exercitat un control calificat şi eficient, luîndu-se operativ, în toate cazurile de indolență sau neglijenţă, cele mai severe măsuri, mergîndu-se pînă la luarea de rămas bun de la cei iresponsabili. Măsuri La Iclănzel: „O zi culturală" Oamenii au numit-o aşa. Simplu, dar expresiv. Era o zi obişnuită de lucru, o zi in care Iclănzelul i-a avut ca oaspeţi pe membrii caravanei judeţene nr. 1 a muncii politice şi cultural-educative de masă. O zi in care această aşezare mureşeană a găzduit mai multe acţiuni politice şi cultural-educative de masă, deopotrivă de vii şi interesante, organizate de caravană. Să ne oprim asupra citorva, să vorbim pe scurt despre ele, despre tematica şi conţinutul lor. Şcoala de centru a devenit, din nou, şi de această dată, locul intîlnirii tuturor cadrelor didactice din comună, a altor intelectuali. Aici a avut loc simpozionul: „Partidul Comunist Român — conducătorul încercat al întregii noastre naţiuni socialiste". O temă nobilă abordată cu căldură şi competenţă de tovarăşii Ioan Turdeanu, secretarul comitetului comunal de partid, Vasile Pogăceanu, Kapus loan şi Kapás Victor, profesori. Pentru elevi s-a organizat o masă rotundă privind rolul cărţii în formarea multilaterală a personalităţii umane. Realizatorii: Laurenţiu Căprar, Dumitru Poptămaş şi Pompei Belciug profesori. O altă manifestare, complexă, de amploare. O seară tematică sugestiv intitulată: „Judeţul Mureş pe coordonatele trecutului, prezentului, viitorului". S-a deschis, desfăşurat şi terminat sub semnul unui frumos motto, format din emoţionante versuri închinate partidului. ,,E aliaj de visuri ce-n albe flăcări cresc Ecoul nostru amplu, şi e puterea ţării Acest cuvînt e versul cîmpiilor şi al zării. Izvor de apă vie in saltul românesc". Un jurnal vorbit a marcat, propriu-zis, intrarea ,,în ordinea de zi". Genurile sale: articol de fond (,,Noua tinereţe a judeţului de pe Mureş şi Tîrnave"), reportaj (,,Judeţul Mureş pe treptele cincinalului 7977—7975"), informaţia (,,Actualitatea la zi") şi ancheta (,,Obiective noi pe harta întinerită a judeţului Mureş"). Redactorii jurnalului: Aurel Lupu, Ioan Badea, Teodor Purcariu şi Pompei Belciug, profesori. Prezentatori: Ioan Seridon, directorul căminului cultural din Iclănzel. „Vă cîntăm, vă slăvim — patrie dragă, partid iubit". Aşa s-a intitulat recitalul de poezie susţinut de Mircea Rusu, Letiţia Mureşan, Valentin Oltean, Maria Gâscă şi Marieta Creţ. A fost un poem de slavă închinat partidului, patriei, constructorilor socialismului. Citeva filme documentare, de scurt metraj, au adus pe ecran mărturii grăitoare ale înaintării patriei,cu paşi repezi, pe drumul progresului şi al civilizaţiei, şi-n pas cu ea a judeţului Mureş. .. . Sunt citeva imagini, numai citeva din ele, dintr-o „zi culturală". AUREL DEJANU PANORAMĂ TIRGU MURESEANA In construcţie : Aeroportul Deltei In apropierea oraşului Tulcea se construieşte un important obiectiv de interes economic şi turistic: aeroportul Deltei, care va permite o mai strînsă legătură a zonei niord-dobrogene cu Capitala şi celelalte oraşe mari ale ţării. Stadiul actual al lucrărilor creează posibilitatea ca aeroportul de la porţile Deltei să fie inaugurat înaintea termenului prevăzut. (Agerpres) Trustul de montare utilaj chimic Bucureşti angajează MUNCITORI CALIFICAŢI IN URMĂTOARELE MESERII: — SUDORI ELECTRICI SI AUTOGENI — LĂCĂTUŞI MONTORI — LĂCĂTUŞI ŢEVARI ŞI — CAZANGII pentru şantierele T.M.U.C.R. de la Govora, Piteşti, Făgăraş, Copşa Mică, Aleşd — Oradea, Tr. Severin şi Săvineşti. Doritorii se vor adresa la sediile grupurilor de şantiere T.M.U.C.R. din localităţile mai sus arătate. EXPOZIŢIE LUI Minim 1 Vizitaţi magazinul de prezentare al cooperativelor meşteşugăreşti (CCMAD) din Tg.-Mureş, cartierul 7 Noiembrie (din Piaţa de zi). Puteţi cumpăra un sortiment bogat de produse: __ COVOARE CU MOTIVE ROMÂNEŞTI Şl ORIENTALE; — CUSĂTURI; — PRODUSE DE ARTIZANAT Şl ARTA POPULARĂ; — OBIECTE PENTRU CADOURI; — ÎNCĂLŢĂMINTE PENTRU FEMEI Şl BĂRBAŢI; — ÎMBRĂCĂMINTE DE SEZON, PENTRU FEMEI Şl BĂRBAŢI. Magazinul este deschis zilnic între orele 8—13 şi după-masa Centrala cărbunelui Petroşani Valea Jelui CU SEDIUL IN PETROŞANI, STRADA 23 AUGUST NR. 2, angajează: muncitori necalificaţi bărbaţi, pentru lucrări miniere în subteran, de la vîrsta de 18—45 ani. SE ASIGURA URMĂTOARELE CONDIŢII: CISTIGUL. — In perioada primelor 10 zile de instruire pentru subteran 56 lei pe 8 ore. — După 10 zile, in perioada a doua de instruire în subteran 63 lei pe 8 ore. — După perioada de acomodare în subteran se lucrează în acord la grupe cu un salariu de bază de 69 lei pe 8 ore. Salariul lunar se ridică la 1760 lei plus sporul pentru depășirea normelor. CALIFICAREA. — După 3 luni lucrate, muncitorii se pot califica, prin cursuri de calificare, pentru meseria de minere, cu un salariu tarifar de 76 lei pe 8 ore. Salariul lunar 1.935 lei plus sporul pentru depășirea normelor. NOTĂ: — Există posibilitatea ridicării calificării în continuare în meseria de miner, ajungîndu-se la un salariu tarifar de 980 lei pe 8 ore, respectiv 2.500 lei lunar, plus sporul pentru depășirea normelor. CAZAREA. — Pentru nefamiliști se asigură în căminele muncitorești ale exploatărilor miniere contra-cost (70—90 lei pe lună), iar pentru familişti, după 3 luni, în funcţie de posibilităţi se asigură apartamente cu gratuitate de chirie şi încălzire şi reducerea de 50 la sută pentru curentul electric. MASA. Se asigură la cantinele exploatărilor miniere contracost, la preţul de 13 lei pentru 3 mese pe zi. Cu data de 1 ianuarie 1972, se va introduce munca de 6 ore pe schimb în subteran în Valea Jiului. Cei interesaţi se vor adresa Oficiului forţelor de muncă din judeţele respective.