Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-26 / nr. 282

. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura ae­rului la Tg.-Mureş a fost de plus 2 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme ume­dă, cu cerul noros, ceaţă diminea­ţa în cea mai mare parte a jude­ţului, precipitaţii izolate şi reduse cantitativ sub formă de lapoviţă sau burniţă. Temperatura în scă­dere, minimele vor fi cuprinse în­tre minus 2 și minus 5 grade, ma­ximele între minus 1 și plus 3 gra­de. Vieit slab din nord-vest. Ce au­ întreprins Măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.c.R. în iulie cele două expuneri ale secretarului­ general al partidului nostru — to­­varăşul Nicolae Ceauşescu — (din iulie şi noiembrie) şi apoi Progra­mul partidului pentru îmbunătăţi­rea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pen­tru aşezarea relaţiilor din societa­­tea noastră pe baza principiilor eti­cii şi echităţii socialiste şi comunis­­te adoptat de plenara C.C. din 30 15 noiembrie, au fost primite cu un deosebit interes si cu cea mai ma­re satisfacţie de întregul partid si întregul nostru popor. Aceste docu­mente de o excepţională importanţă teoretică şi practică, izvorîte din sarcinile ce le avem de rezolvat in perioada actuală, din programul e­­laborat de Congresul al X-lea al partidului, au produs o puternică efervescenţă politică de mun­că creatoare, ele găsindu-se în centrul activităţii tuturor or­ganelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti. Şi este firesc să fie aşa, noua societa­te pe care o edificăm, cu etica şi morala sa, presupunînd în mod lo­gic creşterea rolului conducător al tuturor organizaţiilor de partid, al comuniştilor la locurile lor de mun­­că cît şi în afara lor, formarea o­­mului nou caracterizat printr-o înaltă conştiinţă politică şi cetăţe­nească, capabil să dea răspunsurile cele mai competente problemelor pe care le ridică prezentul şi viito­­rul patriei. întrebarea de mai sus, din titlul articolului de faţă, am adresat-o mai multor organizaţii de partid şi, lucru îmbucurător, răspunsurile a­­testă că peste tot există o preocu­pare susţinută pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce decurg din acest măreţ program. Ne-am oprit într-una din zile la comitetul comunal de partid din Brîncoveneşti, cu aceeaşi întrebare. Pe baza planului de măsuri adoptat cu ocazia plenarei lărgite a comi­tetului, care a avut loc în a doua jumătate a lunii august, am anali­zat împreună cu secretarul comite­tului, tovarăşul Constantin Partenie şi cu locţiitorul său, tovarăşul Mihai Cazan, realizarea măsurilor propu­se pentru îmbunătăţirea activităţii politico-educative pe raza comunei. Zece organizaţii de bază cu aproa­pe 300 de comunişti şi un comitet de partid la nivel de comună, des­făşoară o activitate, se poate spu­ne, cu bune rezultate în acest sens. A fost organizat învăţămîntul de partid în care au fost încadraţi a­­proape toţi comuniştii, cu excepţia unora care din diferite motive bi­ne întemeiate nu pot participa la cursuri, iar expunerile politico­­ideologice trimestriale prevăzute în plan, conform indicaţiilor, se ţin cu regularitate în toate or­ganizaţiile de bază. Dat fiind rolul important al agi­tatorilor în desfăşurarea muncii po­litice, în special prin forma ei cea mai eficientă — munca de la om la om — s-au constituit colective de agitatori pe lingă fiecare orga­nizaţie de bază, inclusiv la nivelul comitetului comunal care îşi desfă­şoară activitatea potrivit sarcinilor ce stau în faţa organizaţiei comu­nale de partid. Şi dacă sarcinile campaniei agricole de toamnă au fost realizate în condiţii bune şi la timp, se poate afirma fără să gre­şim că în această importantă ac­ţiune îşi au şi agitatorii partea lor de contribuţie. Se acordă o mai mare importanţă muncii cultural-artistice de masă, conţinutului ei educativ în care scop s-au întărit formaţiile vechi şi au luat fiinţă altele, colectivele de tea­tru din satele care compun comu­na prezentînd programe cu mare priză la public, nu numai în satele respective dar chiar şi în unele lo­calităţi din afara comunei. S-a con­stituit în acelaşi timp brigada ştiin­ţifică, formată din cei mai valoroşi intelectuali — învăţători, profesori, medici, ingineri agronomi etc. care, pe baza unui program bine gîndit, dau răspunsuri la cele mai impor­tante probleme ce frămîntă oame­nii, probleme din diferite domenii — politică, ştiinţă, cultură, din via­ţa internaţională — şi care contri­buie fără îndoială la îmbogăţirea cunoştinţelor auditoriului, la dez­voltarea a ceea ce documentele de partid numesc ridicarea nivelului general al cunoaşterii. Pe firul realizării planului de măsuri al comitetului comunal de partid credem că trebuie subliniată creşterea combativităţii revoluţio­nare a comuniştilor, a exigenţelor aplicarea partid­ă faţă de lipsuri, de manifestările de indisciplină, faţă de calităţile şi în­datoririle statutare ale membrilor de partid. Pentru lipsuri repetate de la adunările organizaţiei de ba­ză, Szabó C. Susana, Sardi Elisabe­­ta, Balogh Maria, Szabó C. Andrei, s. a., au fost chemaţi în faţa birou­lui pentru a da socoteală pentru nerespectarea unor prevederi sta­tutare. Pe linia combativităţii apei, şi a intransigenţei revoluţionare, a apărării purităţii rîndurilor parti­dului, Dănilă Frenţ a fost exclus din rîndurile organizaţiei de partid în luna septembrie pentru unele a­­bateri grave care umbresc calita­tea de membru al partidului nostru; de asemenea au fost respinse cere­rile de a fi primiţi în partid a unor oameni cu o comportare necores­punzătoare pentru a purta înaltul titlu de comunist. Aşadar, se poate afirma că orga­nizaţia comunală de partid, în în­tregul ei şi-a însuşit ultimele docu­mente de partd în spiritul şi litera lor şi că a şi obţinut unele rezul­tate bune pînă în prezent în activi­tatea politico-educativă. Ce i se poate totuşi imputa co­mitetului comunal de partid din a­­cest punct de vedere? In primul rînd, că există încă o prea mică preocupare cu agitatorii din partea birourilor organizaţiilor de bază, a­­ceasta manifestîndu-se aproape în exclusivitate la comitet. Apoi, în planul de măsuri al comitetului (poate să fie o scăpare) nu se pre­vede nimic în legătură cu primirea de noi membri, cu pregătirea ace­lora care au perspective de a deve­ni membri ai partidului nostru. In același timp se cere, aşa cum de altfel este si normal, ca planul comitetului întocmit în august să fie împrospătat, îmbogăţit cu teme şi probleme ce reies din documen­tele plenarei C.C. al partidului din 3—5 noiembrie, în special cu cele ce privesc calităţile morale şi po­litice ale comunistului. Aceasta, în interesul îmbunătăţirii muncii de partid în ansamblu şi a celei edu­cative în special. Ţinînd cont de aceste neajunsuri, dar şi de rezultatele­ bune obţinate, există garanţia ca organizaţia co­munală de partid din Brîncoveneşti să se situeze la loc de frunte în a­­plicarea programului educativ ela­borat de partid de formare şi dez­voltare a conştiinţei socialiste a maselor. ION SIMA Sulina pe calea industrializării Sulina, patriarhalul oraş de pentru o producţie anuală de la gurile Dunării, păşeşte pe 5.000 tone, şi un depozit frige­calea industrializării. Aici se ridic cu o capacitate de 2.000 află în construcţie o fabrică de tone, conserve de peşte, proiectată (Agerpres) CA PINEA CALDA La Lunca Bradului funcţio­nează o brutărie, proprietatea cooperativei de consum. Piinea produsă aici se vinde ca . . . piinea caldă. în ziua de 23 no­iembrie, însoţind Inspecţia co­mercială de stat, am intrat în brutărie la o jumătate de oră după ce a fost scoasă piinea din cuptor. Să vezi şi să nu crezi. Cîntărindu-se pîinile de două kilograme, nici una n-a avut două kilograme. S-au luat la rînd 13 pîini şi la fiecare s-a constatat lipsă, între 50 şi 220 grame, in total, la cele 13 pîini cîntărite, a rezultat o lipsă de 1,705 kg, ceea ce înseamnă în medie 131 de grame la o pline. Făcînd un mic calcul re­zultă că la 10 pîini, brutarii de aici „economisesc" 1,310 kg, la 100 de pîini 13,100 kg, iar la 550 de pîini, cîte se produc în medie la zi, brutarii fură de la consumatori 72 kg de pîine, egal cu 259,20 lei. Asta într-o singură zi. Dar în 365 de zile cîte sînt într-un an? Faceţi so­coteală şi veţi vedea cît ciu­pesc cei care stau la căldură, la gura cuptorului, de la su­tele de forestieri care cîştigă banii muncind din greu la pă­dure, în frig, pe ploaie şi nin­soare. In orice caz, cei care jonglează cu pîinea, merită ... să-şi piardă pîinea. DE PUS ÎN RAMĂ La împlinirea vîrstei de 14 ani, fiecare tînăr trebuie să devină posesor al buletinului de iden­titate. Pentru aceasta, are ne­voie de două fotografii 3X4. Au nevoie, tot de două fotografii, și cei cărora le-a expirat bule­tinele de identitate, pentru pre­schimbarea lor. Şi majoritatea îşi fac fotografiile la atelierul foto din Piaţa Trandafirilor, in apropierea Casei de modă. Şi, vrînd nevrînd, omul este obli­gat să comande nu două foto­grafii, ci 6 sau 8. „Ca să ne facem planul" — ne justifică lu­crătoarele atelierului. Aşadar, din dorinţa de a realiza planul, se încasează de la clienţi 15 sau 18 lei, faţă de numai 7 lei cît este stabilit tariful pentru 3 bucăţi. Suntem­ pentru ca a­­telierul să-şi îndeplinească pla­nul, dar nu prin astfel de me­tode. Căci fotografiile 3X4 nu sunt bune de pus în ramă! LASATI nervii AC AS­A! Zilele trecute ne-a vizitat la redacţie un salariat al SIRCA Tg.-Mureş. A venit cu o plîn­­gere, reclamînd că a fost în­şelat la cofetăria „Doina". Şi, colac peste pupăză, i s-a în­tocmit şi un proces verbal de contravenţie. L-am ascultat şi l-am sfătuit că dacă nu se simte vinovat să facă contestaţie. Aşa că omul s-a dus drept la mi­liţie. Dar nu a făcut contesta­ţie, ci şi-a deschis punga, achin­­tind jumătate din minimul a­­menzii, 250 lei. Deci, s-a simţit vinovat. Întrecînd, poate, mă­sura, a crezut că a fost înşelat la măsurătoare. Şi a făcut scan­dal. Astfel, nefiind în stare să-și stăpînească gura, a fost nevoit să deschidă punga. Rubrică realizată de P. POPSOR Prin autoutilare Acţiunea de autoutilare, care se desfăşoară în cele 15 uzine de fabricaţie, reparaţii şi montaj in agricultură, s-a materializat în proiectarea şi realizarea, cu mijloa­ce proprii, a peste 30 de maşini, utilaje şi instalaţii. Printre acestea se află cuptoarele de tratamente termice, maşinile de injectat mase plastice, bancurile de rodaj şi pen­tru încercarea utilajelor şi a insta­laţiilor destinate uscării furajelor verzi, tancurile de sudură auto­mată sub strat de flux şi altele. Potrivit datelor Centralei de fa­bricaţie, reparaţii şi montaj în a­­gricultură, valoarea acestor ma­şini şi instalaţii realizate în de­cursul celor 6 luni care au trecut de la declanşarea acţiunii de au­toutilare, depăşeşte 6 milioane lei. Fierarii betonişti ridică scheletele noilor construcţii industriale Pe agenda de lucru a consiliului popular Buna întreţinere şi conservare a fondului locativ de stat Fondul locativ de stat constituie o mare avuţie a patriei. In ultimii ani, în toate municipiile şi oraşe­le ţării s-au înălţat, din fondurile statului, sute de blocuri, cartiere întregi, care au necesitat, desigur, eforturi deosebit de mari din par­tea societăţii. Şi în oraşul Tîrnăveni, ca peste tot, construcţia de locuinţe din fondurile statului cunoaşte o ma­re dezvoltare, in anul trecut, de pildă, aici s-au dat în folosinţă 370 de apartamente, construite cu fondurile statului. Acestora li se a­­daugă în acest an, încă 110 apar­tamente. Buna întreţinere şi con­servare a fondului locativ de stat, pentru a se bucura de el nu nu­mai actuala generaţie ci şi cea viitoare, constituie o preocupare de seamă a consiliului popular o­­răşenesc. In cadrul acestei preo­cupări se înscrie şi consfătuirea cu conducerile celor 17 asociaţii ale locatarilor ce a avut loc recent, a­­sociaţii care administrează peste 2.800 apartamente,­ reprezentînd o mare bogăţie. Analiza temeinică, cu mult spirit de răspundere, a fe­lului cum este întreţinut şi conser­vat fondul locativ de stat, a scos în evidenţă rolul deosebit al aso­ciaţiilor de locatari, importanţa participării maselor largi de oa­meni ai muncii la conducerea tre­burilor obşteşti. In acest an, aso­ciaţiile locatarilor au întreprins vaste acţiuni pentru buna gospo­dărire a imobilelor şi pentru înfru­museţarea spaţiului dintre ele. In această privinţă au fost evidenţiaţi locatarii din Aleea Gării, cei din strada Şoimilor, blocurile 98 A, 98 B, 98/C, 100/A, 100/B, 102 A şi B, asociaţiile de locatari din car­tierul Fabricii de geamuri, din stră­zile Poştei, Viitorului, 7 Noiembrie şi Livezii. Prin grija asociaţiei de locatari nr. 1 din str. Şoimilor, de pildă, au fost reparate şi zugrăvite casele scărilor la toate cele 9 blocuri. Scoţîndu-se în evidenţă lucrurile bune, în cadrul consfătuirii au fost criticate cu mult curaj şi lipsurile şi neajunsurile, făcîndu-se totoda­tă propuneri concrete menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii în acest sector important. Astfel, unele comitete ale asociaţiilor de locatari, ocupîndu-se de proble­mele administrative, neglijează munca cu oamenii, cu educarea lor în spiritul grijii faţă de avutul obştesc, al respectării normelor de convieţuire. Aşa se explică fap­tul că unii locatari întreţin neco­respunzător apartamentele ce le­­au fost repartizate, scurtindu-le durata de folosinţă. Printre aceştia au fost citaţi Virag Alexandru din strada Bălcescu, bloc 1/G, Ioan Rusu din blocul 10, Petru Păun din blocul 53/G, Gheorghe Teban şi Viorel Trifon din bloc 53/F şi alţii. Uni­i locatari, fără nici un drept, execută diferite modificări în a­­partamente, mută pereţi, uşi, fe­restre, degradînd imobilele. Nead­misibilă este şi atitudinea celor care, nesocotind interesele şi mun­ca altor locatari scutură covoarele în balcoane sau aruncă gunoiul de la etaj în spaţiile verzi dintre blocuri. Nu mai vorbim de cei ca­re dovedesc rea-voinţă, printre ca­re, Toto Varvara, Bordi Alexandru, Emil Bogdan, Vasile Baciu şi alţii care nu-şi achită taxele pentru consumul de apă, încălzire etc. sau ca Prodan Iosif care are o datorie de 2.000 lei la chirie. Folosind formele cele mai efici­ente, comitetele asociaţiilor de lo­catari au obligaţia de a determina pe fiecare locatar să înţeleagă o­­bligaţiile ce-i revin în întreţinerea apartamentului, cultivînd în rîndul tuturor grija faţă de avutul obştesc. Pe bună dreptate, numeroşi par­ticipanţi la discuţii, ca de exemplu: Leon Meruţă, Marin Movilă, Miss Martin, Petru Borşa, Teofil Albu şi alţii au criticat aspru deficienţele din activitatea I.G.C.L. în privinţa bunei întreţineri a fondului loca­tiv. La blocurile nefinisate în ex­terior — arăta Miss Martin — din lipsa jgheaburilor apa curge pe pereţi şi îi deteriorează. Mulţi vor­bitori s-au referit la practica unor şoferi sau posesori de autovehi­cule de a parca maşinile pe spa­ţiile verzi, distrugîndu-le, şi nimeni nu ia măsuri împotriva lor. Pe baza lipsurilor constatate şi a propunerilor şi sugestiilor făcute în cadrul consfătuirii, Comitetul e­­xecutiv al Consiliului popular a întocmit o notă de probleme, ur­mărind în permanenţă soluţiona­rea lor. Printre acestea amintim, curăţarea urgentă, de către I.G.C.L. a tuturor jgheaburilor, curăţarea spaţiilor verzi dintre blocuri, pro­tejarea pomilor şi arborilor etc. . Ca rezultat al eforturilor de­puse pentru obţinerea unor produse de înaltă calitate, tot mai competitive, an de an a crescut prestigiul colectivului Complexului de prelucrare a lemnului din Reghin. Faptul că instrumentele muzicale, artico­lele sportive, P.A.L.-ul produse aici sunt bine apreciate pe piaţa internă şi externă constituie un puternic stimulent mobilizator al tuturor salariaţilor pentru a bara orice portiţă care ar favo­riza livrarea unor produse de slabă calitate. Colectivul nos­tru este convins că de calitatea produselor depinde în mare măsură atît satisfacerea necesi­tăţilor economiei naţionale, cît şi creşterea nivelului de trai al populaţiei, obiective la care ne aducem contribuţia, alături de ceilalţi oameni ai muncii din întreaga ţară. Calitatea produselor, concre­tizată în eliminarea refuzurilor şi mărirea volumului exportului, a constituit, de altfel, criteriul principal al întrecerii socialiste organizate în acest an. Pentru obţinerea unor rezultate bune — care constituie doar o etapă pe calea sporirii exigenţei faţă de calitatea produselor — co­mitetul de direcţie, sindicatul şi U.T.C., sub îndrumarea per­manentă a organizaţiei de par­tid, au iniţiat o serie de măsuri tehnice şi organizatorice care şi-au dovedit eficienţa. Dintre acestea amintesc larga acţiune de activizare a tuturor factorilor care concură la realizarea pro­duselor, popularizarea rezulta­telor bune obţinute pe linia ca­lităţii prin gazeta de perete, vi­trina calităţii etc. In ce priveşte măsurile tehni­ce, trebuie să remarc înzestra­rea personalului C.T.C. cu a­­paratură de măsură şi control perfecţionată c­umedometre, micrometre, aparatură de labo­rator pentru determinarea re­zistenţei fizico-mecanice a lem­nului la fabrica de P.A.L. şi sec­ţia articole sportive. Avind în vedere că, calitatea materiei prime determină caracteristicile funcţionale ale articolelor spor­tive şi instrumentelor muzicale, în acest an s-au pus în func­ţiune două instalaţii pentru us­carea rapidă a materialelor semifabricate. Deosebit de efi­cientă s-a dovedit darea în ex­ploatare a instalaţiei mecanice de sortare calitativă a cheres­telei de răşinoase. Dar măsurile aplicate ar pu­tea fi încă enumerate. Semnifi­cativ este că ele au favorizat realizarea unor produse de ca­litate superioară, în primele trei trimestre, de pildă, neplătin­­du-se nici un leu bonificaţii be­neficiarilor interni sau externi. Totodată, volumul rebuturilor a fost redus în acest an la jumă­tate faţă de perioada primelor 9 luni din 1970. In ceea ce priveşte creşterea gradului de pregătire a salaria­ţilor, s-au organizat cursuri de reciclare pentru toate nivelele. O parte din personalul C.T.C. a participat la cursurile de recicla­re organizate de I.G.S.C.C.P. unde au fost antrenate şi ca­drele din laboratorul uzinal. Pentru personalul C.T.C. din secţii, căruia i s-au adăugat re­­cepţioneri, sortatori şi alţi sa­lariaţi atraşi în controlul de ca­litate s-au organizat cursuri unde s-au predat noi metode de control calitativ, urmărin­­du-se, în acelaşi timp, şi reîm­prospătarea tehnologiilor de fa­bricaţie, cît şi prevederile aces­tora pe diferite produse. Fără îndoială, aceste măsuri şi iniţiative vor fi completate cu altele care să-şi aducă din plin contribuţia la îmbunătăţirea ca­lităţii produselor noastre. Va trebui să popularizăm şi să ge­neralizăm pe larg — în toate secţiile şi sectoarele — expe­rienţa pozitivă dobîndită, în aşa fel încît prestigiul mărcii fabricii pentru produsele noastre să fie păstrat şi consolidat. SIMON ERNEST şef compartiment C.T.C. C.P.L. Reghin SPIRIT DE RĂSPUNDERE PE TOATE VERIGILE PRODUCŢIEI (Urmare din pag. 1) An de an dotarea s-a îmbunătăţit prin mobilier, material didactic, ju­cării, o întreagă lume a universului copilăriei, care se adresează imagi­naţiei creatoare ce-l defineşte din­­totdeauna pe copil care-şi creează în micul colectiv, relaţii sociale în miniatură, pe care familia nu le poate oferi la acelaşi nivel. Toate aceste aspecte reflectă gri­ja permanentă a organelor judeţe­ne pentru asigurarea acelor condi­ţii care constituie premise solide şi certe în educaţia copilului, repre­zintă sprijinul material şi moral al statului acordat sub forma salariu­lui social, familiei, pentru că între­ţinerea unui copil în grădiniţă cu cămin depăşeşte 500 lei lunar. Dacă statul — prin consiliile populare — a făcut şi face reale eforturi, poate că nu în suficientă măsură, învăţămîntul preşcolar se bucură de interes şi stă în atenţia unor conduceri de întreprinderi. A gîndi în raport de eficienţă este o obligaţie legată de însăşi raţiunea producţiei şi productivităţii, or, în acest sens, pentru a veni în spriji­nul producţiei există 21 de grădi­niţe de întreprindere în judeţ, din acestea, 10 aparţinînd întreprinde­rilor agricole de stat şi funcţionea­ză în mediul rural. Se poate apre­cia că sunt relativ puţine, pentru că, întreprinderi mari cum sunt A­­zomureş, Metalotehnica, I.U.I.U., E­­lectromureş din Tg.-Mureş, Faianţa Sighişoara, Fabrica de zahăr Luduş nu au grădiniţe proprii şi poate conducerile nu-şi dau încă seama că o investiţie în învăţămîntul pre­şcolar este totodată şi un sprijin al producţiei, al randamentului ei, o obligaţie faţă de condiţiile sociale şi de muncă ale salariaţilor. Uniu­nea judeţeană a cooperativelor a­­gricole de producţie, cu concursul căreia s-a realizat ca la un număr de 67 de grădiniţe din mediul să­tesc să funcţioneze cămine sezo­niere (masă caldă) în perioada de vîrf a muncilor agricole din anul trecut, trebuie să-şi lărgească pre­ocupările în acest sens. Pe linia cooperaţiei de consum şi meşteşu­găreşti sunt necesare, de asemenea, măsuri şi preocupări concrete de urgenţă, pentru că în sistemul aces­tor unităţi economice socialiste nu există grădiniţe de copii. In această direcţie este necesară o acţiune şi mai fermă pe viitor a organelor municipale, orăşeneşti şi comunale de partid pentru ca toţi aceşti factori chemaţi şi cu răspun­dere să ia asemenea măsuri, care să întregească pe cele ale consiliilor populare, urmărind cuprinderea copiilor, lărgirea spaţiului şi buna funcţionare a unităţilor preşcolare. Nu în mai mică măsură este nece­sar aportul organizaţiilor de femei a căror intervenţie în educarea ma­melor, în crearea unei ambianţe plăcute cu influenţă estetică şi de igienă ar constitui un sprijin ines­timabil al instituţiilor de creştere şi educare a copiilor mai ales că experienţe pozitive, ce merită a fi popularizate, există la grădiniţa nr. 9, de exemplu, şi I.M.F., Tg.­­Mureş, la Luduş, grădiniţa nr. 2 din Reghin, Albeşti, Călimăneşti- Fîntînele, Corunca şi altele. Copilul — în procesul formării lui ca om — achiziţionează moda­lităţi din lumea obiectelor şi a fe­nomenelor înconjurătoare, o lume a primelor elemente de conştiinţă şi conduită morală, a sentimentelor de dragoste faţă de patrie şi de partid, a dragostei faţă de colectiv, a disciplinei şi aici — în grădiniţă — se pun bazele unor deprinderi elementare, se sădeşte sămînţa scumpă a dorinţei de a munci. Sunt aici coordonatele unui univers socia­list, democratic cu care copilul vii­ mii mai mici ne în contact din familie, din cre­­şă şi apoi prin posibilităţile mai largi educaţionale în grădiniţă, asi­gurate în limba maternă, indiferent de naţionalitate. Se impune ca semnificativă ob­servaţia referitoare la reţeaua în­­văţămîntului preşcolar care prin încadrare, conform limbilor de pre­dare, reflectă componenţa naţională a judeţului, cît şi a populaţiei pre­şcolare. Astfel, din 757 de educa­toare, 300 sunt maghiare, 31 germa­ne, la secţiile cu limba de predare maghiară şi germană, procentul de cadre calificate este bun şi urmea­ză să fie îmbunătăţit prin încadra­rea viitoarelor absolvente ale Li­ceului pedagogic din Tg.-Mureş. Grija pentru încadrarea acestui important sector al învăţămîntului izvorăşte din faptul că în epoca noastră, apropierea activă de infor­maţia socială se manifestă pînă şi în sfera jocului copiilor, jocul se modelează, reproduce raporturi şi semnificaţii sociale, iar noţiunile scumpe de patrie, popor, partid, frăţie între toţi copiii ţării — indi­ferent de naţionalitate — sunt ele­mente de căpătâi în contextul ma­nifestărilor de conştiinţă şi preo­cupările pentru cei mai mici cetă­ţeni ai ţării, trebuie încredinţate competenţei, priceperii profesionale, îmbinate cu calde sentimente ma­terne ale educatoarelor. Toate aces­tea presupun sporirea cerinţelor şi exigenţelor în creşterea contribuţiei personalului didactic în educaţia multilaterală a copiilor, în promo­varea unui învăţămînt realist ştiin­ţific prin folosirea unor mijloace moderne, a unui material didactic ilustrativ procurat şi mai ales con­fecţionat cu fantezie, iar persona­lul sanitar urmînd să asigure prin măsuri de mare rigoare ştiinţifică o dezvoltare fizică armonioasă, con­turarea unor manifestări psihice complexe. Pe lîngă iniţiativele existente se conturează un cîmp vast pentru valorificarea experienţei pozitive, a schimbului de idei între diferite in­stituţii cu profil apropiat, urmărin­­du-se ridicarea pe o nouă treaptă calitativă a educaţiei copilului de vîrstă mică, iar organizaţiile de partid trebuie să impulsioneze ase­menea preocupări menite să exclu­dă eşecul şi rebutul în educaţie, prin însăşi bazele ce se pun. Grija pentru cele mai scumpe flori ale patriei, copiii — de la cea mai fragedă vîrstă — şi-a găsit ex­presia desăvîrşită, în participarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Con­ferinţa Naţională a Organizaţiei Pionierilor, în tonul cald atît de profund şi de simplu ce zugrăvea „miracolul românesc“ în termenii familiari copiilor: „Se poate spune că voi creşteţi odată cu ţara, care parcurge într-un an cît odinioară nu 20 de ani, asemenea lui Făt-Fru­­mos din poveste dar cu mult mai iute. Aş putea spune că patria în care trăiţi creşte chiar mai repede decît voi“. Sînt cuvinte ale unui adevăr, ale unei certitudini ce conturează cu siguranţă un viitor de bunăstare şi progres, dar totodată obligă şi pun în faţa tuturor factorilor de răspun­dere, organelor şi organizaţiilor de partid noi sarcini privind asigura­rea condiţiilor copilăriei fericite, a influenţelor pozitive. Copiii oame­nilor muncii din judeţul Mureş — ca urmare a preocupărilor şi pla­nurilor ce le avem în vedere — deschid ochii conştiinţei — ca în întreaga ţară — într-un univers de echitate, probitate socială, al demo­craţiei socialiste ce înfloreşte pen­tru ei cu dragoste, exigenţă şi aten­ţie, fiindcă sunt viitorii oameni şi generaţii ce ne vor schimba pe noi pe cei de astăzi. STEAUA ROŞIE PAGINA 3 mmmmmmmsm­m­mammmmmmo 1 Autobuzul... incognito Miercuri, 24 noiembrie, ora 18.10. Vreme rea, lume multă în staţia de autobuze din apropie­rea I.C.R.A. de pe str. Gheor­ghe Doja din Tg.-Mureş. Ochii tuturor sînt îndreptaţi spre Mu­reşeni de-arrde se aşteaptă au­tobuzul. In sfîrşit, se zăreşte, se apropie, oamenii se pun în mişcare dar ... aşteptata arăta­re nu opreşte în staţie ci mai încolo cu vreo 15 metri. Cei mai iuţi îl ajung dar — încă un dar — autobuzul nu poartă numă­rul liniei pe care circulă. — Merge numai pînă în cen­tru, îi lămureşte taxatoarea pe cei care o întreabă. Bineînţeles, un astfel de râs­puns nu lămureşte de ce auto­buzul nu s-a oprit în staţiile stabilite, de ce a avut staţia terminus în centru şi de ce n-a avut numărul traseului pe ca­­re-l deserveşte. Pentru elucidarea situaţiei sîntem în măsură să dăm o mi­nă de ajutor conducerii între­prinderii comunale, căci auto­buzul cu pricina nu circula chiar complet incognito. Pe tă­blițele din față și spate el purta nr. 31 — MS — 1462. E. L.

Next