Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-26 / nr. 282
. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de plus 2 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme umedă, cu cerul noros, ceaţă dimineaţa în cea mai mare parte a judeţului, precipitaţii izolate şi reduse cantitativ sub formă de lapoviţă sau burniţă. Temperatura în scădere, minimele vor fi cuprinse între minus 2 și minus 5 grade, maximele între minus 1 și plus 3 grade. Vieit slab din nord-vest. Ce au întreprins Măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.c.R. în iulie cele două expuneri ale secretarului general al partidului nostru — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — (din iulie şi noiembrie) şi apoi Programul partidului pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste adoptat de plenara C.C. din 30 15 noiembrie, au fost primite cu un deosebit interes si cu cea mai mare satisfacţie de întregul partid si întregul nostru popor. Aceste documente de o excepţională importanţă teoretică şi practică, izvorîte din sarcinile ce le avem de rezolvat in perioada actuală, din programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului, au produs o puternică efervescenţă politică de muncă creatoare, ele găsindu-se în centrul activităţii tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti. Şi este firesc să fie aşa, noua societate pe care o edificăm, cu etica şi morala sa, presupunînd în mod logic creşterea rolului conducător al tuturor organizaţiilor de partid, al comuniştilor la locurile lor de muncă cît şi în afara lor, formarea omului nou caracterizat printr-o înaltă conştiinţă politică şi cetăţenească, capabil să dea răspunsurile cele mai competente problemelor pe care le ridică prezentul şi viitorul patriei. întrebarea de mai sus, din titlul articolului de faţă, am adresat-o mai multor organizaţii de partid şi, lucru îmbucurător, răspunsurile atestă că peste tot există o preocupare susţinută pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce decurg din acest măreţ program. Ne-am oprit într-una din zile la comitetul comunal de partid din Brîncoveneşti, cu aceeaşi întrebare. Pe baza planului de măsuri adoptat cu ocazia plenarei lărgite a comitetului, care a avut loc în a doua jumătate a lunii august, am analizat împreună cu secretarul comitetului, tovarăşul Constantin Partenie şi cu locţiitorul său, tovarăşul Mihai Cazan, realizarea măsurilor propuse pentru îmbunătăţirea activităţii politico-educative pe raza comunei. Zece organizaţii de bază cu aproape 300 de comunişti şi un comitet de partid la nivel de comună, desfăşoară o activitate, se poate spune, cu bune rezultate în acest sens. A fost organizat învăţămîntul de partid în care au fost încadraţi aproape toţi comuniştii, cu excepţia unora care din diferite motive bine întemeiate nu pot participa la cursuri, iar expunerile politicoideologice trimestriale prevăzute în plan, conform indicaţiilor, se ţin cu regularitate în toate organizaţiile de bază. Dat fiind rolul important al agitatorilor în desfăşurarea muncii politice, în special prin forma ei cea mai eficientă — munca de la om la om — s-au constituit colective de agitatori pe lingă fiecare organizaţie de bază, inclusiv la nivelul comitetului comunal care îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor ce stau în faţa organizaţiei comunale de partid. Şi dacă sarcinile campaniei agricole de toamnă au fost realizate în condiţii bune şi la timp, se poate afirma fără să greşim că în această importantă acţiune îşi au şi agitatorii partea lor de contribuţie. Se acordă o mai mare importanţă muncii cultural-artistice de masă, conţinutului ei educativ în care scop s-au întărit formaţiile vechi şi au luat fiinţă altele, colectivele de teatru din satele care compun comuna prezentînd programe cu mare priză la public, nu numai în satele respective dar chiar şi în unele localităţi din afara comunei. S-a constituit în acelaşi timp brigada ştiinţifică, formată din cei mai valoroşi intelectuali — învăţători, profesori, medici, ingineri agronomi etc. care, pe baza unui program bine gîndit, dau răspunsuri la cele mai importante probleme ce frămîntă oamenii, probleme din diferite domenii — politică, ştiinţă, cultură, din viaţa internaţională — şi care contribuie fără îndoială la îmbogăţirea cunoştinţelor auditoriului, la dezvoltarea a ceea ce documentele de partid numesc ridicarea nivelului general al cunoaşterii. Pe firul realizării planului de măsuri al comitetului comunal de partid credem că trebuie subliniată creşterea combativităţii revoluţionare a comuniştilor, a exigenţelor aplicarea partidă faţă de lipsuri, de manifestările de indisciplină, faţă de calităţile şi îndatoririle statutare ale membrilor de partid. Pentru lipsuri repetate de la adunările organizaţiei de bază, Szabó C. Susana, Sardi Elisabeta, Balogh Maria, Szabó C. Andrei, s. a., au fost chemaţi în faţa biroului pentru a da socoteală pentru nerespectarea unor prevederi statutare. Pe linia combativităţii apei, şi a intransigenţei revoluţionare, a apărării purităţii rîndurilor partidului, Dănilă Frenţ a fost exclus din rîndurile organizaţiei de partid în luna septembrie pentru unele abateri grave care umbresc calitatea de membru al partidului nostru; de asemenea au fost respinse cererile de a fi primiţi în partid a unor oameni cu o comportare necorespunzătoare pentru a purta înaltul titlu de comunist. Aşadar, se poate afirma că organizaţia comunală de partid, în întregul ei şi-a însuşit ultimele documente de partd în spiritul şi litera lor şi că a şi obţinut unele rezultate bune pînă în prezent în activitatea politico-educativă. Ce i se poate totuşi imputa comitetului comunal de partid din acest punct de vedere? In primul rînd, că există încă o prea mică preocupare cu agitatorii din partea birourilor organizaţiilor de bază, aceasta manifestîndu-se aproape în exclusivitate la comitet. Apoi, în planul de măsuri al comitetului (poate să fie o scăpare) nu se prevede nimic în legătură cu primirea de noi membri, cu pregătirea acelora care au perspective de a deveni membri ai partidului nostru. In același timp se cere, aşa cum de altfel este si normal, ca planul comitetului întocmit în august să fie împrospătat, îmbogăţit cu teme şi probleme ce reies din documentele plenarei C.C. al partidului din 3—5 noiembrie, în special cu cele ce privesc calităţile morale şi politice ale comunistului. Aceasta, în interesul îmbunătăţirii muncii de partid în ansamblu şi a celei educative în special. Ţinînd cont de aceste neajunsuri, dar şi de rezultatele bune obţinate, există garanţia ca organizaţia comunală de partid din Brîncoveneşti să se situeze la loc de frunte în aplicarea programului educativ elaborat de partid de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste a maselor. ION SIMA Sulina pe calea industrializării Sulina, patriarhalul oraş de pentru o producţie anuală de la gurile Dunării, păşeşte pe 5.000 tone, şi un depozit frigecalea industrializării. Aici se ridic cu o capacitate de 2.000 află în construcţie o fabrică de tone, conserve de peşte, proiectată (Agerpres) CA PINEA CALDA La Lunca Bradului funcţionează o brutărie, proprietatea cooperativei de consum. Piinea produsă aici se vinde ca . . . piinea caldă. în ziua de 23 noiembrie, însoţind Inspecţia comercială de stat, am intrat în brutărie la o jumătate de oră după ce a fost scoasă piinea din cuptor. Să vezi şi să nu crezi. Cîntărindu-se pîinile de două kilograme, nici una n-a avut două kilograme. S-au luat la rînd 13 pîini şi la fiecare s-a constatat lipsă, între 50 şi 220 grame, in total, la cele 13 pîini cîntărite, a rezultat o lipsă de 1,705 kg, ceea ce înseamnă în medie 131 de grame la o pline. Făcînd un mic calcul rezultă că la 10 pîini, brutarii de aici „economisesc" 1,310 kg, la 100 de pîini 13,100 kg, iar la 550 de pîini, cîte se produc în medie la zi, brutarii fură de la consumatori 72 kg de pîine, egal cu 259,20 lei. Asta într-o singură zi. Dar în 365 de zile cîte sînt într-un an? Faceţi socoteală şi veţi vedea cît ciupesc cei care stau la căldură, la gura cuptorului, de la sutele de forestieri care cîştigă banii muncind din greu la pădure, în frig, pe ploaie şi ninsoare. In orice caz, cei care jonglează cu pîinea, merită ... să-şi piardă pîinea. DE PUS ÎN RAMĂ La împlinirea vîrstei de 14 ani, fiecare tînăr trebuie să devină posesor al buletinului de identitate. Pentru aceasta, are nevoie de două fotografii 3X4. Au nevoie, tot de două fotografii, și cei cărora le-a expirat buletinele de identitate, pentru preschimbarea lor. Şi majoritatea îşi fac fotografiile la atelierul foto din Piaţa Trandafirilor, in apropierea Casei de modă. Şi, vrînd nevrînd, omul este obligat să comande nu două fotografii, ci 6 sau 8. „Ca să ne facem planul" — ne justifică lucrătoarele atelierului. Aşadar, din dorinţa de a realiza planul, se încasează de la clienţi 15 sau 18 lei, faţă de numai 7 lei cît este stabilit tariful pentru 3 bucăţi. Suntem pentru ca atelierul să-şi îndeplinească planul, dar nu prin astfel de metode. Căci fotografiile 3X4 nu sunt bune de pus în ramă! LASATI nervii AC ASA! Zilele trecute ne-a vizitat la redacţie un salariat al SIRCA Tg.-Mureş. A venit cu o plîngere, reclamînd că a fost înşelat la cofetăria „Doina". Şi, colac peste pupăză, i s-a întocmit şi un proces verbal de contravenţie. L-am ascultat şi l-am sfătuit că dacă nu se simte vinovat să facă contestaţie. Aşa că omul s-a dus drept la miliţie. Dar nu a făcut contestaţie, ci şi-a deschis punga, achintind jumătate din minimul amenzii, 250 lei. Deci, s-a simţit vinovat. Întrecînd, poate, măsura, a crezut că a fost înşelat la măsurătoare. Şi a făcut scandal. Astfel, nefiind în stare să-și stăpînească gura, a fost nevoit să deschidă punga. Rubrică realizată de P. POPSOR Prin autoutilare Acţiunea de autoutilare, care se desfăşoară în cele 15 uzine de fabricaţie, reparaţii şi montaj in agricultură, s-a materializat în proiectarea şi realizarea, cu mijloace proprii, a peste 30 de maşini, utilaje şi instalaţii. Printre acestea se află cuptoarele de tratamente termice, maşinile de injectat mase plastice, bancurile de rodaj şi pentru încercarea utilajelor şi a instalaţiilor destinate uscării furajelor verzi, tancurile de sudură automată sub strat de flux şi altele. Potrivit datelor Centralei de fabricaţie, reparaţii şi montaj în agricultură, valoarea acestor maşini şi instalaţii realizate în decursul celor 6 luni care au trecut de la declanşarea acţiunii de autoutilare, depăşeşte 6 milioane lei. Fierarii betonişti ridică scheletele noilor construcţii industriale Pe agenda de lucru a consiliului popular Buna întreţinere şi conservare a fondului locativ de stat Fondul locativ de stat constituie o mare avuţie a patriei. In ultimii ani, în toate municipiile şi oraşele ţării s-au înălţat, din fondurile statului, sute de blocuri, cartiere întregi, care au necesitat, desigur, eforturi deosebit de mari din partea societăţii. Şi în oraşul Tîrnăveni, ca peste tot, construcţia de locuinţe din fondurile statului cunoaşte o mare dezvoltare, in anul trecut, de pildă, aici s-au dat în folosinţă 370 de apartamente, construite cu fondurile statului. Acestora li se adaugă în acest an, încă 110 apartamente. Buna întreţinere şi conservare a fondului locativ de stat, pentru a se bucura de el nu numai actuala generaţie ci şi cea viitoare, constituie o preocupare de seamă a consiliului popular orăşenesc. In cadrul acestei preocupări se înscrie şi consfătuirea cu conducerile celor 17 asociaţii ale locatarilor ce a avut loc recent, asociaţii care administrează peste 2.800 apartamente, reprezentînd o mare bogăţie. Analiza temeinică, cu mult spirit de răspundere, a felului cum este întreţinut şi conservat fondul locativ de stat, a scos în evidenţă rolul deosebit al asociaţiilor de locatari, importanţa participării maselor largi de oameni ai muncii la conducerea treburilor obşteşti. In acest an, asociaţiile locatarilor au întreprins vaste acţiuni pentru buna gospodărire a imobilelor şi pentru înfrumuseţarea spaţiului dintre ele. In această privinţă au fost evidenţiaţi locatarii din Aleea Gării, cei din strada Şoimilor, blocurile 98 A, 98 B, 98/C, 100/A, 100/B, 102 A şi B, asociaţiile de locatari din cartierul Fabricii de geamuri, din străzile Poştei, Viitorului, 7 Noiembrie şi Livezii. Prin grija asociaţiei de locatari nr. 1 din str. Şoimilor, de pildă, au fost reparate şi zugrăvite casele scărilor la toate cele 9 blocuri. Scoţîndu-se în evidenţă lucrurile bune, în cadrul consfătuirii au fost criticate cu mult curaj şi lipsurile şi neajunsurile, făcîndu-se totodată propuneri concrete menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii în acest sector important. Astfel, unele comitete ale asociaţiilor de locatari, ocupîndu-se de problemele administrative, neglijează munca cu oamenii, cu educarea lor în spiritul grijii faţă de avutul obştesc, al respectării normelor de convieţuire. Aşa se explică faptul că unii locatari întreţin necorespunzător apartamentele ce leau fost repartizate, scurtindu-le durata de folosinţă. Printre aceştia au fost citaţi Virag Alexandru din strada Bălcescu, bloc 1/G, Ioan Rusu din blocul 10, Petru Păun din blocul 53/G, Gheorghe Teban şi Viorel Trifon din bloc 53/F şi alţii. Unii locatari, fără nici un drept, execută diferite modificări în apartamente, mută pereţi, uşi, ferestre, degradînd imobilele. Neadmisibilă este şi atitudinea celor care, nesocotind interesele şi munca altor locatari scutură covoarele în balcoane sau aruncă gunoiul de la etaj în spaţiile verzi dintre blocuri. Nu mai vorbim de cei care dovedesc rea-voinţă, printre care, Toto Varvara, Bordi Alexandru, Emil Bogdan, Vasile Baciu şi alţii care nu-şi achită taxele pentru consumul de apă, încălzire etc. sau ca Prodan Iosif care are o datorie de 2.000 lei la chirie. Folosind formele cele mai eficiente, comitetele asociaţiilor de locatari au obligaţia de a determina pe fiecare locatar să înţeleagă obligaţiile ce-i revin în întreţinerea apartamentului, cultivînd în rîndul tuturor grija faţă de avutul obştesc. Pe bună dreptate, numeroşi participanţi la discuţii, ca de exemplu: Leon Meruţă, Marin Movilă, Miss Martin, Petru Borşa, Teofil Albu şi alţii au criticat aspru deficienţele din activitatea I.G.C.L. în privinţa bunei întreţineri a fondului locativ. La blocurile nefinisate în exterior — arăta Miss Martin — din lipsa jgheaburilor apa curge pe pereţi şi îi deteriorează. Mulţi vorbitori s-au referit la practica unor şoferi sau posesori de autovehicule de a parca maşinile pe spaţiile verzi, distrugîndu-le, şi nimeni nu ia măsuri împotriva lor. Pe baza lipsurilor constatate şi a propunerilor şi sugestiilor făcute în cadrul consfătuirii, Comitetul executiv al Consiliului popular a întocmit o notă de probleme, urmărind în permanenţă soluţionarea lor. Printre acestea amintim, curăţarea urgentă, de către I.G.C.L. a tuturor jgheaburilor, curăţarea spaţiilor verzi dintre blocuri, protejarea pomilor şi arborilor etc. . Ca rezultat al eforturilor depuse pentru obţinerea unor produse de înaltă calitate, tot mai competitive, an de an a crescut prestigiul colectivului Complexului de prelucrare a lemnului din Reghin. Faptul că instrumentele muzicale, articolele sportive, P.A.L.-ul produse aici sunt bine apreciate pe piaţa internă şi externă constituie un puternic stimulent mobilizator al tuturor salariaţilor pentru a bara orice portiţă care ar favoriza livrarea unor produse de slabă calitate. Colectivul nostru este convins că de calitatea produselor depinde în mare măsură atît satisfacerea necesităţilor economiei naţionale, cît şi creşterea nivelului de trai al populaţiei, obiective la care ne aducem contribuţia, alături de ceilalţi oameni ai muncii din întreaga ţară. Calitatea produselor, concretizată în eliminarea refuzurilor şi mărirea volumului exportului, a constituit, de altfel, criteriul principal al întrecerii socialiste organizate în acest an. Pentru obţinerea unor rezultate bune — care constituie doar o etapă pe calea sporirii exigenţei faţă de calitatea produselor — comitetul de direcţie, sindicatul şi U.T.C., sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de partid, au iniţiat o serie de măsuri tehnice şi organizatorice care şi-au dovedit eficienţa. Dintre acestea amintesc larga acţiune de activizare a tuturor factorilor care concură la realizarea produselor, popularizarea rezultatelor bune obţinute pe linia calităţii prin gazeta de perete, vitrina calităţii etc. In ce priveşte măsurile tehnice, trebuie să remarc înzestrarea personalului C.T.C. cu aparatură de măsură şi control perfecţionată cumedometre, micrometre, aparatură de laborator pentru determinarea rezistenţei fizico-mecanice a lemnului la fabrica de P.A.L. şi secţia articole sportive. Avind în vedere că, calitatea materiei prime determină caracteristicile funcţionale ale articolelor sportive şi instrumentelor muzicale, în acest an s-au pus în funcţiune două instalaţii pentru uscarea rapidă a materialelor semifabricate. Deosebit de eficientă s-a dovedit darea în exploatare a instalaţiei mecanice de sortare calitativă a cherestelei de răşinoase. Dar măsurile aplicate ar putea fi încă enumerate. Semnificativ este că ele au favorizat realizarea unor produse de calitate superioară, în primele trei trimestre, de pildă, neplătindu-se nici un leu bonificaţii beneficiarilor interni sau externi. Totodată, volumul rebuturilor a fost redus în acest an la jumătate faţă de perioada primelor 9 luni din 1970. In ceea ce priveşte creşterea gradului de pregătire a salariaţilor, s-au organizat cursuri de reciclare pentru toate nivelele. O parte din personalul C.T.C. a participat la cursurile de reciclare organizate de I.G.S.C.C.P. unde au fost antrenate şi cadrele din laboratorul uzinal. Pentru personalul C.T.C. din secţii, căruia i s-au adăugat recepţioneri, sortatori şi alţi salariaţi atraşi în controlul de calitate s-au organizat cursuri unde s-au predat noi metode de control calitativ, urmărindu-se, în acelaşi timp, şi reîmprospătarea tehnologiilor de fabricaţie, cît şi prevederile acestora pe diferite produse. Fără îndoială, aceste măsuri şi iniţiative vor fi completate cu altele care să-şi aducă din plin contribuţia la îmbunătăţirea calităţii produselor noastre. Va trebui să popularizăm şi să generalizăm pe larg — în toate secţiile şi sectoarele — experienţa pozitivă dobîndită, în aşa fel încît prestigiul mărcii fabricii pentru produsele noastre să fie păstrat şi consolidat. SIMON ERNEST şef compartiment C.T.C. C.P.L. Reghin SPIRIT DE RĂSPUNDERE PE TOATE VERIGILE PRODUCŢIEI (Urmare din pag. 1) An de an dotarea s-a îmbunătăţit prin mobilier, material didactic, jucării, o întreagă lume a universului copilăriei, care se adresează imaginaţiei creatoare ce-l defineşte dintotdeauna pe copil care-şi creează în micul colectiv, relaţii sociale în miniatură, pe care familia nu le poate oferi la acelaşi nivel. Toate aceste aspecte reflectă grija permanentă a organelor judeţene pentru asigurarea acelor condiţii care constituie premise solide şi certe în educaţia copilului, reprezintă sprijinul material şi moral al statului acordat sub forma salariului social, familiei, pentru că întreţinerea unui copil în grădiniţă cu cămin depăşeşte 500 lei lunar. Dacă statul — prin consiliile populare — a făcut şi face reale eforturi, poate că nu în suficientă măsură, învăţămîntul preşcolar se bucură de interes şi stă în atenţia unor conduceri de întreprinderi. A gîndi în raport de eficienţă este o obligaţie legată de însăşi raţiunea producţiei şi productivităţii, or, în acest sens, pentru a veni în sprijinul producţiei există 21 de grădiniţe de întreprindere în judeţ, din acestea, 10 aparţinînd întreprinderilor agricole de stat şi funcţionează în mediul rural. Se poate aprecia că sunt relativ puţine, pentru că, întreprinderi mari cum sunt Azomureş, Metalotehnica, I.U.I.U., Electromureş din Tg.-Mureş, Faianţa Sighişoara, Fabrica de zahăr Luduş nu au grădiniţe proprii şi poate conducerile nu-şi dau încă seama că o investiţie în învăţămîntul preşcolar este totodată şi un sprijin al producţiei, al randamentului ei, o obligaţie faţă de condiţiile sociale şi de muncă ale salariaţilor. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, cu concursul căreia s-a realizat ca la un număr de 67 de grădiniţe din mediul sătesc să funcţioneze cămine sezoniere (masă caldă) în perioada de vîrf a muncilor agricole din anul trecut, trebuie să-şi lărgească preocupările în acest sens. Pe linia cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti sunt necesare, de asemenea, măsuri şi preocupări concrete de urgenţă, pentru că în sistemul acestor unităţi economice socialiste nu există grădiniţe de copii. In această direcţie este necesară o acţiune şi mai fermă pe viitor a organelor municipale, orăşeneşti şi comunale de partid pentru ca toţi aceşti factori chemaţi şi cu răspundere să ia asemenea măsuri, care să întregească pe cele ale consiliilor populare, urmărind cuprinderea copiilor, lărgirea spaţiului şi buna funcţionare a unităţilor preşcolare. Nu în mai mică măsură este necesar aportul organizaţiilor de femei a căror intervenţie în educarea mamelor, în crearea unei ambianţe plăcute cu influenţă estetică şi de igienă ar constitui un sprijin inestimabil al instituţiilor de creştere şi educare a copiilor mai ales că experienţe pozitive, ce merită a fi popularizate, există la grădiniţa nr. 9, de exemplu, şi I.M.F., Tg.Mureş, la Luduş, grădiniţa nr. 2 din Reghin, Albeşti, Călimăneşti- Fîntînele, Corunca şi altele. Copilul — în procesul formării lui ca om — achiziţionează modalităţi din lumea obiectelor şi a fenomenelor înconjurătoare, o lume a primelor elemente de conştiinţă şi conduită morală, a sentimentelor de dragoste faţă de patrie şi de partid, a dragostei faţă de colectiv, a disciplinei şi aici — în grădiniţă — se pun bazele unor deprinderi elementare, se sădeşte sămînţa scumpă a dorinţei de a munci. Sunt aici coordonatele unui univers socialist, democratic cu care copilul vii mii mai mici ne în contact din familie, din creşă şi apoi prin posibilităţile mai largi educaţionale în grădiniţă, asigurate în limba maternă, indiferent de naţionalitate. Se impune ca semnificativă observaţia referitoare la reţeaua învăţămîntului preşcolar care prin încadrare, conform limbilor de predare, reflectă componenţa naţională a judeţului, cît şi a populaţiei preşcolare. Astfel, din 757 de educatoare, 300 sunt maghiare, 31 germane, la secţiile cu limba de predare maghiară şi germană, procentul de cadre calificate este bun şi urmează să fie îmbunătăţit prin încadrarea viitoarelor absolvente ale Liceului pedagogic din Tg.-Mureş. Grija pentru încadrarea acestui important sector al învăţămîntului izvorăşte din faptul că în epoca noastră, apropierea activă de informaţia socială se manifestă pînă şi în sfera jocului copiilor, jocul se modelează, reproduce raporturi şi semnificaţii sociale, iar noţiunile scumpe de patrie, popor, partid, frăţie între toţi copiii ţării — indiferent de naţionalitate — sunt elemente de căpătâi în contextul manifestărilor de conştiinţă şi preocupările pentru cei mai mici cetăţeni ai ţării, trebuie încredinţate competenţei, priceperii profesionale, îmbinate cu calde sentimente materne ale educatoarelor. Toate acestea presupun sporirea cerinţelor şi exigenţelor în creşterea contribuţiei personalului didactic în educaţia multilaterală a copiilor, în promovarea unui învăţămînt realist ştiinţific prin folosirea unor mijloace moderne, a unui material didactic ilustrativ procurat şi mai ales confecţionat cu fantezie, iar personalul sanitar urmînd să asigure prin măsuri de mare rigoare ştiinţifică o dezvoltare fizică armonioasă, conturarea unor manifestări psihice complexe. Pe lîngă iniţiativele existente se conturează un cîmp vast pentru valorificarea experienţei pozitive, a schimbului de idei între diferite instituţii cu profil apropiat, urmărindu-se ridicarea pe o nouă treaptă calitativă a educaţiei copilului de vîrstă mică, iar organizaţiile de partid trebuie să impulsioneze asemenea preocupări menite să excludă eşecul şi rebutul în educaţie, prin însăşi bazele ce se pun. Grija pentru cele mai scumpe flori ale patriei, copiii — de la cea mai fragedă vîrstă — şi-a găsit expresia desăvîrşită, în participarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a Organizaţiei Pionierilor, în tonul cald atît de profund şi de simplu ce zugrăvea „miracolul românesc“ în termenii familiari copiilor: „Se poate spune că voi creşteţi odată cu ţara, care parcurge într-un an cît odinioară nu 20 de ani, asemenea lui Făt-Frumos din poveste dar cu mult mai iute. Aş putea spune că patria în care trăiţi creşte chiar mai repede decît voi“. Sînt cuvinte ale unui adevăr, ale unei certitudini ce conturează cu siguranţă un viitor de bunăstare şi progres, dar totodată obligă şi pun în faţa tuturor factorilor de răspundere, organelor şi organizaţiilor de partid noi sarcini privind asigurarea condiţiilor copilăriei fericite, a influenţelor pozitive. Copiii oamenilor muncii din judeţul Mureş — ca urmare a preocupărilor şi planurilor ce le avem în vedere — deschid ochii conştiinţei — ca în întreaga ţară — într-un univers de echitate, probitate socială, al democraţiei socialiste ce înfloreşte pentru ei cu dragoste, exigenţă şi atenţie, fiindcă sunt viitorii oameni şi generaţii ce ne vor schimba pe noi pe cei de astăzi. STEAUA ROŞIE PAGINA 3 mmmmmmmsmmmammmmmmo 1 Autobuzul... incognito Miercuri, 24 noiembrie, ora 18.10. Vreme rea, lume multă în staţia de autobuze din apropierea I.C.R.A. de pe str. Gheorghe Doja din Tg.-Mureş. Ochii tuturor sînt îndreptaţi spre Mureşeni de-arrde se aşteaptă autobuzul. In sfîrşit, se zăreşte, se apropie, oamenii se pun în mişcare dar ... aşteptata arătare nu opreşte în staţie ci mai încolo cu vreo 15 metri. Cei mai iuţi îl ajung dar — încă un dar — autobuzul nu poartă numărul liniei pe care circulă. — Merge numai pînă în centru, îi lămureşte taxatoarea pe cei care o întreabă. Bineînţeles, un astfel de râspuns nu lămureşte de ce autobuzul nu s-a oprit în staţiile stabilite, de ce a avut staţia terminus în centru şi de ce n-a avut numărul traseului pe care-l deserveşte. Pentru elucidarea situaţiei sîntem în măsură să dăm o mină de ajutor conducerii întreprinderii comunale, căci autobuzul cu pricina nu circula chiar complet incognito. Pe tăblițele din față și spate el purta nr. 31 — MS — 1462. E. L.