Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-26 / nr. 282

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 282 (4.255) Vineri, 26 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Gînduri pentru cei mai mici cetăţeni ai judeţului Şcoala, învăţămîntul — pe toate treptele lui — are şi valoare de in­vestiţie economică, de la care se aşteaptă un maximum de eficienţă, o acţiune desfăşurată în prezent, ale cărei exigenţe trebuie să fie pe mă­sura unor direcţii, obiective, prog­noze ce vizează un viitor de mini­mum 4—5 decenii. Reuşita şcolară şi profesională, integrarea socială a tineretului are valoare politică de partid şi de stat, or, vîrsta instruc­ţiei şi educaţiei şcolare începînd de la 6 ani nu se poate fundamenta decit pe o bază ce implică respon­sabilităţi educative sporite familiei, instituţiilor de educaţie antepreşco­­lară, dar mai ales învăţămîntul preşcolar. Preocupările Comitetului jude­ţean de partid, ale Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean pentru cei mai mici cetăţeni ai judeţului au vizat şi presupun în continuare măsuri complexe. A­­cestea se referă la extinderea spa­ţiului pentru­­ creşe în mod judicios, a reţelei preşcolare în raport de noile cartiere, de locul de muncă al mamelor, cu un profil al acestor u­­nităţi adecvat zonelor şi activităţii economice a populaţiei în funcţie de mediul rural şi urban, a specifi­cului muncii în industrie (organiza­re în flux, schimburi etc.), în agri­cultură (caracterul sezonier) în co­relaţie cu compoziţia naţională a oamenilor muncii români, maghiari, germani. De asemenea, pregătirea unui personal calificat la nivel ju­deţean prin liceul pedagogic şi sa­nitar, continua perfecţionare a ca­drelor pedagogice şi sanitare exis­tente a stat în atenţia organelor lo­cale de partid şi de stat. Toate a­­ceste direcţii au impus şi impun mobilizarea unor importante resur­se financiare, folosirea tuturor po­sibilităţilor locale, o activitate sus­ţinută ce presupune angrenarea şi a altor factori de răspundere cum sunt organele şi organizaţiile sindi­cale, comitetele de femei, conduce­rile întreprinderilor economice, întregul ansamblu de măsuri e­­conomice, organizatorice şi politice enunţat se justifică prin importanţa educaţiei antepreşcolare­­ şi pre­şcolare sub raportul valorii sale so­ciale şi pedagogice. Dinamica dezvoltării instituţiilor antepreşcolare, a învăţămîntului preşcolar în judeţul Mureş reflectă preocuparea organelor de partid şi de stat legată tocmai de coordona­tele creării unor condiţii ca mame­le să poată participa cu mai puţin efort în munca cotidiană a începe­rii şcolarizării de la vîrsta de 6 ani şi, nu în ultimă instanţă, de a crea acele condiţii de instruire şi educa­re a copilăriei omului, legată de dezvoltarea vorbirii în limba ma­ternă, răspunzîndu-se setei de cu­noaştere. Ultimii trei, patru ani, de exem­plu, reflectă în mediul urban şi ru­ral o creştere substanţială, dacă NICOLAE VEREŞ prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., pre­şedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean avem în vedere indicatori cum ar fi numărul de creşe şi locuri, grădi­niţe de diferite tipuri, numărul co­piilor, a personalului sanitar, de îngrijire şi a educatoarelor, toate acestea în condiţiile cînd sporul populaţiei a crescut faţă de o pe­rioadă anterioară, în creşe de e­­xemplu, în acest an, sunt cuprinşi 826 de copii, ceea ce înseamnă o creştere de 181,5 la sută faţă de 1968, dar grija deosebită faţă de problemele sociale, ale familiei, a­­sigurarea posibilităţilor femeii-ma­­me de a participa in mod nestin­­gherit in producţia bunurilor mate­Ultimii 2 ani atestă substanţiale îmbunătăţiri privind cuprinderea copiilor în creşe şi grădiniţe, mai ales cu cămin. Aşa de exemplu la sfîrşitul anului 1969 a intrat în funcţiune grădiniţa cu cămin (120 locuri) în cartierul Tudor Vladimi­­rescu. 100 locuri în cămin s-au dat în 1970 prin lărgirea spaţiului în Aleea Carpaţi Tg.-Mureş, iar prin soluţii pe plan local încă 125 de copii au fost cuprinşi în oraşul Tîr­­năveni. în cursul acestui an, gră­diniţele cu cămin au beneficiat de încă 265 de locuri, (din care 65 la Tg.-Mureş, 60 la Iernut, 25 la Re­ghin, 25 la Sovata etc.). Urmează a fi dată în folosinţă o creşă mo­dernă reamenajată în Tg.-Mureş pe str. Lungă pentru copiii salariaţi­lor din industria locală. Merită a­­preciată preocuparea organelor mu­nicipale şi orăşeneşti de partid şi de stat de la Sighişoara, Sovata, Tîrnăveni, Reghin unde căutarea u­­nor soluţii pe plan local, cu con­secvenţă, an de an, a făcut ca încă de pe acum, procentul de cuprin­d­are şi spirituale face ca în conti­nuare să se dezvolte capacitatea de cuprindere a copiilor in creşe, ast­fel ca în 1973 să ajungă la o creş­tere de 3,1 ori faţă de 1968, iar la finele cincinalului pînă la 5,7 ori faţă de acelaşi an. Dacă ne referim la învăţămîntul preşcolar, deşi prognoza stabilită în anul şcolar trecut pe o perioadă de 10 ani arată că, faţă de un procent de 60,5 la sută, în condiţiile mate­riale existente, şi ale unei adevăra­te „explozii“ a populaţiei preşco­lare, procentul de cuprindere urma să se diminueze la 52,4 la sută în acest an, totuşi datorită măsurilor luate acest lucru nu s-a întîmplat, ba chiar a atins 62,4 la sută, adică cu 10—12 la sută mai mult decît în 1968. Pînă în 1975/1976 se va ajunge la un procent de cuprindere de 79,2 la sută a copiilor de vîrstă preșco­lară, iar în mediul urban pînă la 82,1 la sută, dere al copiilor în grădinițe de di­ferite tipuri să atingă 85,7 la sută — și chiar peste acest coeficient, în raport cu totalul populaţiei pre­şcolare. In mediul rural preocupările la care ne referim se concretizează în existenţa unor grădiniţe cu cămin ca de exemplu la Ghindari, Fîntî­­nele, Sîngeorgiu de Pădure, Miercu­rea Nirajului, Iernut, ca şi creşte­rea numărului de grădiniţe sezonie­re prin amenajări şi construcţii, cum s-au realizat la Bahnea-Gogan, Pogăceaua, Chiheru de Jos etc. în următorii ani, se vor amenaja un număr de 46 de săli destinate grădiniţelor săteşti, alte 31 vor fi construite din contribuţia voluntară a cetăţenilor şi sprijinul statului, 48 se vor construi din fonduri de in­vestiţii, cuprinzîndu-se încă 3.720 de copii, iar în creşe vor fi cuprinşi peste 600, posturile de educatoare crescînd cu peste 100. (Continuare în pag. a 3-a) DEZVOLTAREA 2.626 CREŞELOR LEGENDA UN­ITATI PR£ŞCOLAR£ NUMĂRUL £ Duca to a R£l or­ez H2S 1 în actualul cincinal, industria materialelor de construcţii este o­­rientată spre o dezvoltare rapidă şi multilaterală, în vederea satis­facerii cerinţelor continuu sporite impuse de construcţiile de noi o­­biective industriale, social-culturale şi de locuinţe, precum şi pentru asigurarea cererilor populaţiei şi a solicitărilor la export. Astfel, în pe­rioada 1971—1975 producţia aces­tei ramuri este prevăzut să creas­că într-un ritm mediu anual de 17,6 la sută, ceea ce va permite ca în ultimul an al cincinalului să se dubleze producţia faţă de 1970. Investiţiile alocate — de 2,3 ori mai mari decit in cincinalul trecut — vor asigura realizarea a 174 de noi capacităţi de producţie, intro­ducerea unor tehnologii moderne, la nivelul tehnicii mondiale, care vor contribui la creşterea şi diver­sificarea producţiei, la reducerea cheltuielilor. Noile întreprinderi vor fi reunite în mari combinate, fa­brici de ciment, de materiale izola­toare, întreprinderi producătoare de prefabricate de beton, de pro- 1971-1975 Se dublează producţia industriei materialelor de construcţii duse ceramice etc. Printre altele, vor fi puse în funcţiune 19 linii tehnologice de ciment la noile combinate de la Aleşd, Cîmpulung, Hoghiz, Mintia şi o fabrică de ip­sos la Călan. La Combinatul de la Aleşd, primele trei linii de ciment, fiecare de 320.000 torfe pe­ an, au şi fost puse în funcţiune. Industria de lianţi va produce astfel la fi­nele cincinalului de două ori mai mult decît în 1970. Industria de prefabricate din beton se îmbogă­ţeşte şi ea cu încă şapte mari fa­brici şi cu noi balastiere în sub­­ramura ceramicei brute şi fine vor fi puse în funcţiune, printre altele, un combinat de produse din cera­mică fină pentru construcţii la Cluj, o fabrică de materiale cera­mice de finisaj tot pentru construc­ţii la Medgidia, două întreprinderi pentru prelucrarea marmurei şi pietrei la Tulcea şi Vaşcău. Intrarea în funcţiune a acestor unităţi, precum şi adoptarea şi ge­neralizarea unor tehnologii noi, moderne, printre care procedeul uscat la fabricile de ciment, siste­me continue de fabricare a gea­mului laminat vor permite diversifi­carea pe scară largă a producţiei, realizarea unor produse de calita­te, la un preţ redus, competitive. Întreprinderile industriei materia­­lelor de construcţii vor introduce astfel în fabricaţie curentă în anii cincinalului peste 400 noi sorti­mente, a căror pondere va repre­zenta în totalul producţiei circa 27 la sută. Un accent deosebit se pune pe fabricarea unor materia­le cu caracteristici tehnice supe­rioare, în greutate redusă, cu un grad înalt de prelucrare şi fini­sare, cu calităţi estetice deosebite, menite să contribuie la înfrumuse­ţarea noilor construcţii, la ridica­rea gradului de confort. GEORGE ILIESCU 9 Cooperatorii din Bogata sînt cu­noscuţi prin hărnicia lor, prin spi­ritul de răspundere cu care gospodă­resc avutul obştesc, prin chibzuinţă şi priceperea cu care ştiu să culti­ve pămîntul şi să-i smulgă roade bogate. Desigur, anul acesta a fost un an bun; pămîntul a fost dar­nic. Dar cooperatorii din Bogata ştiu foarte bine ce eforturi s-au depus pentru ca bilanţul realizărilor să încline spre belşug. Nu numai anul trecut, în timpul marilor inundaţii, dar şi­ anul acesta au trebuit să în­frunte nu o dată vitregiile naturii. Zeci de hectare — cu culturi com­promise — au trebuit să fie reîn­­sămînţate! în ciuda acestor greu­tăţi, care au diminuat considerabil producţiile, cooperativa agricolă din Bogata a obţinut anul acesta 2.864 kg grîu, circa 2.700 kg porumb şi 33.000 kg sfeclă de zahăr la hec­tar­ , , — Acest bilanţ încorporează, de­sigur, munca harnică, plină de răs­pundere a sute de ţărani coopera­tori — ne spune tovarăşul Mihai Huba, inginerul-şef al cooperativei. Doresc să relev însă, în mod deo­sebit, activitatea rodnică a comu­niştilor care, prin exemplul lor, prin spiritul lor de răspundere, au adus o contribuţie hotărîtoare la obţinerea acestor realizări. — Mai concret, dacă se poate... _ S-ar cuveni să amintesc zeci şi zeci de membri ai organizaţiei noastre de partid. Cu cine să în­cep? Cu brigadierii Ştefan Bakk şi Ioan Pîrlea? Cu fierarul Iosif Al­bert sau cu şoferul Nicolae Dordea? Comuniştii lucrează într-adevăr în sectoarele cheie ale producţiei, re­­marcîndu-se prin munca şi hărni­cia lor, prin spiritul de răspundere şi autoexigenţă lor comunistă. Voi aminti, pe scurt, că la ferma de păsări — care în acest an va aduce cooperativei un beneficiu net de circa un milion de lei — cinci din cei şase lucrători permanenţi sunt membri de partid. Dintre aceştia, s-au remarcat în mod deosebit Că­tălina Nagy şi Aurelia Şoş. In bri­gada zootehnică (specializată în creşterea vacilor) lucrează de mulţi ani — obţinînd bune rezultate — comuniştii Ioan Olaru, Vaier Cecă­lăcean, Gheorghe Pop, Ioan Bucur şi Dumitru Pop. Aş putea povesti multe şi despre comunistul loan Magyarosi, meca­nic cu irigaţiile — la nevoie şofer sau rutierist — care a depus efor­turi susţinute pentru repararea şi punerea în funcţiune a aspersoare­­lor, motopompelor, grav avariate anul trecut, în timpul inundaţiilor. Iar în septembrie—octombrie, când aveam de transportat mari cantităţi de sfeclă de zahăr, cartofi, furaje, el a lucrat zi de zi, ca şofer, pe u­­nul din autocamioanele cooperati­vei. Multe s-ar putea spune despre fierarul Iosif Albert, în prezent lă­cătuşul fermei de păsări, sau des­pre şoferul Nicolae Dordea, om de o corectitudine exemplară, care nu ştie ce-i oboseala cînd e vorba de interesele obştei. Ceea ce îi carac­terizează pe toţi este în primul rînd spiritul de răspundere, disciplina în muncă, principialitatea comunistă. Dintre brigăzile de cîmp, pe pri­mul loc s-a situat şi în acest an brigada a II-a condusă de comunis­tul Ştefan Bakk. In cei 12 ani de cînd e brigadier, el a reuşit să cu­noască bine fiecare membru al bri­găzii. Putem avea încredere, aşa­dar, în aprecierile pe care le face.­­ Producţiile realizate oglindesc, de fapt, munca noastră, modul cum am lucrat pămîntul, cum am între­ţinut culturile, ne spune brigadierul Ştefan Bakk. Dacă anul acesta am reuşit să obţinem, în cadrul brigă­zii, peste 4.000 kg grîu, 3.600 kg porumb, 36.360 kg sfeclă de zahăr la hectar, înseamnă că am depus eforturi pentru a smulge pămîntu­­lui recolte cît mai bogate. N-a fost un an uşor. Pe unele suprafeţe, după cum se ştie, culturile au fost compromise. De multe ori a trebuit să executăm prăşitul, cum s-ar spu­ne, între două ploi. Totuși, în pe­rioadele de vîrf, tarlalele erau pline de oameni __ din zori şi pînă-n a­murg. In această activitate de ma­re răspundere, de care depindea soarta recoltei, comuniştii s-au si­tuat mereu în frunte. Ne mîndrim că avem în brigadă oameni ca Eli­­sabeta Bordi, loan Török, Ileana Halmágyi, care prin întreaga lor atitudine şi conduită morală, con­stituie un exemplu demn de urmat. Tovarăşa Elisabeta Bunea, secre­tara organizaţiei de partid nr. 1, ne-a vorbit despre activitatea unor comunişti ca Victoria Răchită, Ca­rol Csegöldi, Maria Răchită, carac­­terizîndu-i ca „oameni de nădejde, în care poţi avea încredere“. Şi ca ei sunt mulţi la Bogata. — Ne-am străduit să întărim ne­contenit spiritul de răspundere al comuniştilor pentru ca în orice sec­tor ar lucra, ei să constituie un e­xemplu pentru întreaga lor activitate şi comportare, ne spunea tovarăşul Vasile Corla, secretarul comitetului de partid din C.A.P. Pot spune, fă­ră teamă că exagerez, că organiza­ţia noastră de partid reprezintă forţa cea mai combativă, sufletul acţiunilor pentru întărirea econo­­mico-organizatorică a cooperativei, pentru sporirea şi dezvoltarea avu­tului obştesc. M-aş referi la un singur exem­plu, din timpul marilor inundaţii din mai 1970, care au constituit un veritabil examen al conştiinţei şi responsabilităţii comuniste. Deşi apele au crescut cu o repeziciune înspăimîntătoare, împresurînd graj­durile C.A.P. din toate părţile, nici o vacă, nici un cal, nici un viţel nu a pierit. Comuniştii, începînd cu preşedintele cooperativei, tovarăşul Liviu Corla, cu inginerul-şef, cu contabilul-şef, cu membrii comite­tului de partid, erau prezenţi la datorie. Ne vom strădui să imprimăm şi de acum înainte — prin exemplul nostru, prin atitudinea noastră combativă, perseverentă — un cli­mat sănătos de muncă, de discipli­nă şi responsabilitate comunistă în toate sectoarele de activitate, spre a asigura astfel progresul multila­teral al cooperativei noastre, ridi­carea nivelului de trai al ţăranilor cooperatori. ȘT. NECANIŢCHI Munca responsabilă - izvor de salistacte Comunicat comun La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, to­varăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a fă­cut o vizită de prietenie in Repu­blica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. Înalţii oaspeţi au vizitat cu a­­cest prilej municipiul Timişoara, în­treprinderile industriale „Electromo­tor" şi „Industria linii" şi s-au în­treţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor în­treprinderi. Oamenii muncii din oraşul Ti­mişoara au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi — expre­sie vie a sentimentelor de priete­nie şi stimă reciprocă ce caracte­rizează relaţiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timişoara intre se­cretarul general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România,­ Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugosla­­via, Josip Broz Tito, la care au participat. Din partea română, tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşedintele părţii române in Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare economi­că, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Flo­­rescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consi­lier la C.C. al P.C.R., Vasile Şan­­dru, ambasadorul Republicii So­cialiste România în R.S.F. Iugo­slavia, şi Gheorghe Colţ, director in Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii: Gerrţal Biedici, preşedintele Consi­liului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării, Republicii Socialiste Ser­bia, membru al Prezidiului Repu­blicii Socialiste Federative Iugo­slavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaţ, se­cretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U­­niunii Comuniştilor din Iugoslavia, Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, pre­şedintele părţii iugoslave in Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njego­­van, ambasadorul Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Mar­ko Vrhuneţ, şeful ad-interim al Ca­binetului preşedintelui republicii, Miloş Melovski, consilierul preşe­dintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giuro Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. În cadrul convorbirilor, desfăşu­rate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înţelegere şi încredere reciprocă, cei doi pre­şedinţi au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în con­tinuare a prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Socialistă Fede­rativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Co­muniştilor din,. luggs­ lavig, proble­mele actuale ale relaţiilor fnnter­­naţionale, precum şi problemele n­e­mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ei s-au informat a­­supra realizărilor, succeselor şi dezvoltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de pă­ (Continuare în pag. a 4-a) PENTRU TINERELE FETE In cadrul acţiunilor întreprinse de Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş pentru educaţia ti­neretului, vineri, 26 noiembrie, la ora 18, în sala de lectură, se va ţine o manifestare exclusiv pentru tinere fete. Livia Tofăleanu, profe­soară, va prezenta cu această o­­cazie volumul „Cartea fetelor", a­­pariție din acest an a Editurii po­litice. Cu 10 zile înainte de termen. A fost pusă în funcţiune instalaţia nr. 6 de carbid Pe platforma chimică din Tîr­­noveni a fost pusă în funcţiune cu 10 zile în avans faţă de ter­menul planificat instalaţia de carbid nr. 6, unul din obiecti­vele industriale importante din actualul cincinal. Această mare şi modernă instalaţie de prepa­rat carbid va contribui la spo­rirea cu 20 la sută a intregii producţii de carbid a ţării. Suc­cesul repurtat de constructorii şi montorii de pe acest şantier, prin avansul creat, se va mate­rializa într-o producţie supli­mentară de carbid de peste 6 milioane lei. Utilajele şi echipa­mentele aferente acestei insta­laţii au fost fabricate in ţară în proporţie de 85 la sută, în cea mai mare parte la Uzinele „In­dependenţa" din Sibiu. întregul echipament tehnologic dispune de un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Procesul tehno­logic complicat al fabricării carbidului se urmăreşte dintr-o sală de comandă centrală. La ridicarea acestui impor­tant obiectiv al actualului cinci­nal, şi-au adus un aport deose­bit specialiştii trustului de con­strucţii industriale Cluj, cei ai T.C.M. Bucureşti şi T.I.I.M. Bu­cureşti, încă din primele zile de acti­vitate întreaga instalaţie func­ţionează normal. Chimiştii de aici sunt preocupaţi acum pen­tru atingerea în cel mai scurt timp a parametrilor planificaţi, precum şi pentru realizarea u­­nui produs de calitate superi­oară. Simpozion pe tem­a poluării atmosferei şi apelor in cadrul acţiunilor ini­ţiate de Consiliul popular al municipiului Tîrgu-Mureş pri­vind prevenirea şi combate­rea poluării atmosferei şi a­­pelor, vineri, 26 noiembrie, va avea loc la sediul Consi­liului popular un simpozion pe această temă. Lucrările simpozionului vor fi deschise de tovarăşul Va­sile Rus, primarul municipiu­lui. In continuare, vor fi pre­zentate 12 comunicări şti­inţifice şi studii întocmite de medici, ingineri şi alţi spe­cialişti, privind sarcinile ce se impun a fi luate pe raza municipiului şi în împreju­rimi, pentru preîntimpinarea şi combaterea poluării at­mosferei şi apelor. ­ FABRICA DE MOTOARE ELECTRICE DIN PITEȘTI

Next