Steaua Roşie, decembrie 1971 (Anul 22, nr. 286-312)

1971-12-08 / nr. 292

I Anul XXIII. Hr. 292 (4.265) MIERCURI, 8 decembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al Vl-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie şi solidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cît şi al activităţii desfăşurate în anii construcţiei socialiste. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat Congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea problemelor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieţii politicosociale a întregii ţări. Ca prieteni a poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dumneavoastră a reuşit, sub conducerea tovarăşului Gierek, să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic şi social — şi vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate şi independenţă naţională, împotriva imperialismului şi fascismului, a exploatării şi asupririi, aceste relaţii au dobîndit un conţinut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninistă, aspiraţiile şi ţelurile comune în lupta pentru triumful socialismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia socialistă. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegaţii, de informaţii, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaştere reciprocă a experienţei şi rezultatelor obţinute în construcţia socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona cu consecvenţă şi în viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întăririi forţelor socialismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, In prezent, întregul nostru popor înfăptuieşte neabătut programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creşterii avuţiei naţionale, a apropierii de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, prevede creşterea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnicii înaintate, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul prevede creşterea însemnată a salariilor şi a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum şi sporirea cheltuielilor social-culturale ale statului Rezultatele obţinute pe primei® 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depăşite — demonstrează realismul prevederilor cincinalului, hotărîrea cu care întregul popor român acţionează pentru transpunerea lui în viaţă. Dezvoltăm economia naţională în strinsă colaborare cu ţările socialiste, acordăm o atenţie deosebită promovării formelor noi de cooperare în producţie şi în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanţa Programului complex al adîncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste adoptat în vara acestui an la Bucureşti. Intensificăm, totodată, relaţiile noastre cu toate ţările, participînd activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru a luat un şir de măsuri pentru perfecţionarea conducerii economiei şi a întregii vieţi sociale, a relaţiilor de producţie, a creat, în toate întreprinderile şi unităţile economicosociale, organe de conducere colectivă din care fac parte şi oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producţie, asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe, dezvoltăm în forme noi democraţia socialistă. Acordînd o atenţie deosebită ridicării conştiinţei socialiste a întregului popor, recent Comitetul Central al partidului a elaborat un program de îmbunătăţire a activităţii ideologice şi de educaţie socialistă, de aşezare a relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. In acelaşi timp, asigurăm condiţii pentru dezvoltarea mai rapidă a învăţămîntului, ştiinţei, culturii , ca factori de prim ordin ai progresului rapid şi multilateral al întregii societăţi socialiste. Acţionînd pentru desfăşurarea cu succes a întregii opere de construcţie socialistă, partidul nostru îşi îndeplineşte atît înaltele sale îndatoriri faţă de propriul popor, cît şi datoria internaţionalistă, de răspundere faţă de clasa muncitoare de pretutindeni, faţă de cauza socialismului. In cadrul politicii sale externe, România situează pe primul plan prietenia, alianţa şi colaborarea cu toate ţările socialiste. Relaţiile de tip nou, internaţionaliste, dintre ţările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea şi progresul fiecărei naţiuni socialiste, a tuturor ţărilor socialiste — ca state suverane, egale în drepturi — la cauza unităţii şi coeziunii lor. Considerăm că deosebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relaţiile interstatale, că trebuie acţionat pentru înlăturarea divergenţelor şi găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce uneşte ţările socialiste, să se dezvolte între ele relaţii strînse de colaborare întemeiate pe stimă şi încredere reciprocă. Pornind de la convingerea că toate statele lumii — fie ele mari sau mici — trebuie să participe activ la soluţionarea problemelor care preocupă omenirea. România desfăşoară o politică activă de extindere a relaţiilor cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, îşi aduce contribuţia la promovarea înţelegerii şi apropierii între popoare. Ia baza relaţiilor cu toate statele situăm principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc — pe care viaţa le-a confirmat pe deplin drept singurele care pot asigura dezvoltarea unor raporturi normale între ţări şi popoare. Ţara noastră se preocupă consecvent de înfăptuirea securităţii pe continentul european, de instaurarea unor relaţii care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile interstatale, să asigure colaborarea largă, neîngrădită a tuturor ţărilor. Considerăm că ratificarea cit mai neintîrziată a tratatelor între U.R.S.S. şi Republica Federală a Germaniei, între Republica Populară Polonă şi Republica Federală a Germaniei, acordul la care s-a ajuns în problema Berlinului occidental ca şi desfăşurarea şi încheierea cu succes a tratativelor dintre cele douâ state germane, precum 'iditttrtr Republica Federală a Germaniei şi Republica Socialistă Cehoslovacă sunt menite să favorizeze noi paşi înainte pe calea securităţii europene. Apreciind condiţiile favorabile existente, credem că este necesar să se acţioneze pentru trecerea la pregătirea multilaterală a conferinţei consacrate securităţii europene, astfel încât ea să poată avea loc anul viitor. Ne pronunţăm, totodată, pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate în Balcani, pentru transformarea acestora intr-o zonă denuclearizată, într-o regiune a colaborării, înţelegerii şi păcii. Condamnînd cu fermitate politica cercurilor imperialiste, reacţionare, de dominaţie şi agresiune, de dictat şi amestec în treburile interne ale altor popoare, partidul şi guvernul român sprijină cu fermitate lupta eroică a poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Peninsula Indochineză, se pronunţă pentru încetarea actelor de război şi retragerea tuturor trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor din această zonă. De asemenea, ne pronunţăm pentru soluţionarea, în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din 1967, a conflictului din Orientul Mijlociu. In actualele condiţii internaţionale trebuie acţionat ca problemele litigioase dintre state să fie rezolvate pe cale politică, prin tratative paşnice, pentru a se pune capăt focarelor de conflicte şi încordare existente şi a se împiedica ivirea de noi surse de tensiune care ar putea pune în primejdie pacea popoarelor lumii. Acordăm o deosebită atenţie luptei pentru înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, mobilizării largi a popoarelor lumii pentru a impune măsuri concrete în această direcţie. Republica Socialistă România sprijină activ lupta de eliberare naţională a popoarelor de sub dominaţia străină, dezvoltă colaborarea cu ţările care au scuturat jugul colonial şi care luptă pentru dezvoltarea lor independentă pe calea progresului şi păcii, considerînd că aceasta face parte integrantă din lupta împotriva imperialismului. Partidul nostru acţionează cu consecvenţă pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi solidaritate frăţească cu toate partidele frăţeşti, pentru depăşirea dificultăţilor existente şi restabilirea pe o bază nouă, principială, a unităţii şi colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti. In acelaşi timp, partidul nostru dezvoltă relaţii cu celelalte forţe revoluţionare, cu partidele socialiste şi social-democrate, cu mişcările de eliberare naţională şi cu alte mişcări democratice şi progresiste, hotărît să-şi aducă întreaga sa contribuţie la întărirea forţelor antiimperialiste din lumea întreagă. Stimaţi tovarăşi, In încheiere, doresc să-mi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare spre binele ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Doresc să urez partidului dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii succes deplin în înfăptuirea programului ce va fi adoptat de Congres pentru dezvoltarea economiei, a întregii vieţi sociale, pentru bunăstarea şi fericirea poporului polonez. Trăiască prietenia şi colaborarea frăţească dintre popoarele român şi polonez, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste! Trăiască socialismul! Trăiască pacea! (Cuvintarea a fost subliniată în repetate rinduri cu vii şi puternice aplauze). Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P.M.U.P. — PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I RIDA BOŞ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I * ,rjLrj ^ _ 7 ® ___ 1 f\ Ir f S-a încheiat bilanţul îalizărilor primelor 11 vni din industria judeîlui Mureş. Chiar la o amară analiză se imune o primă constata, îmbucurătoare: reazările sînt semnificave, confirmînd prin freie lor, preliminări■ făcute. Fără îndoială, vestea îşi au explicaţia I elanul şi hotărîrea amenilor muncii din uităţile noastre indus■iale de a îndeplini templar angajamentele sumate la începutul aestui prim an al cimalului actual. In baza datelor stastice se constată că pe luni planul produceî globale industriale fost realizat în proprţie de 103,5 la sută valoarea produselor dar peste prevederi la reducţia marfă se iuca la 336 milioane. Această ultimă cină este cu 100 milioane mai mare decît anajamentul iniţial. Depşirea planului se conmetizează în importan- I cantităţi de produse calizate suplimentar, intre care amintim 130 milioane kWh enerie electrică, 260 tone sodă caustică, 500 tone carbid, 4.500 tone îngrăşăminte azotoase (100 la sută substanţă activă), 7,6 milioane bucăţi cărămizi, mobilă în valoare de 16,7 milioane lei şi multe alte produse puse la dispoziţia economiei naţionale. Semnificativă este şi îndeplinirea planului productivităţii muncii, indicator la care prevederile au fost depăşite cu 1,3 la sută. Succesele dobîndite îşi găsesc o explicaţie şi în faptul că unităţile industriale din judeţul nostru au menţinut şi în cursul semestrului II un ritm înalt al producţiei, iar în unele sectoare chiar sporindu-l. Cu toate aceste realizări, trebuie să arătăm că activitatea în unele domenii importante ale economiei judeţului a fost şi mai este deficitară. Ne referim mai ales la rămînerile în urmă în îndeplinirea planului la export de către unele întreprinderi. Dintre acestea amintim mai ales Fabrica de geamuri din Tîrnăveni, Fabrica de confecţii din Sighişoara, întreprinderea cărnii şi întreprinderea de prelucrare a legumelor şi fructelor. Nerealizarea sarcinilor la acest indicator a fost influenţată de factori obiectivi şi subiectivi, asupra cărora ne propunem să ne ocupăm într-un articol viitor. Acum, esenţial ni se pare a atrage atenţia conducerilor întreprinderilor că este imperios necesar a folosi timpul rămas din acest an pentru îmbunătăţirea în continuare a situaţiei livrării produselor la export. Trebuie încă căutate cu toată consecvenţa posibilităţile de desfacere a produselor pe piaţa externă, astfel ca sfîrşitul anului să găsească toate unităţile cu planul îndeplinit şi în această IULIU VERESS directorul Direcţiei judeţene de statistică privinţă. Ne referim atît la posibilităţile de plasare a produselor acestui an, cit şi la menţinerea în continuare a beneficiarilor externi, asigurîndu-se încă de pe acum desfacerea produselor anului viitor. Ne aflăm în etapa cînd, paralel cu eforturile care se fac pentru îndeplinirea exemplară, la toţi indicatorii a pla- A nului pe acest an, ample pregătiri se întreprind pentru asigurarea unui start cît mai bun producţiei viitoare. Pregătirile au început, în toate unităţile, cu mult timp înainte, o dată cu primirea cifrelor de plan pe 1972. Cu toate acestea, mai sunt unele întreprinderi în care pînă în prezent n-au fost create toate condiţiile tehnice şi organizatorice pentru producţia anului viitor, şi unde sunt necesare acţiuni energice şi eficiente, astfel ca din prima zi a anului producţia să se realizeze ritmic şi la un înalt nivel calitativ. Doresc să amintesc un alt aspect semnalat în această perioadă de efervescentă pregătire pentru noul an. In unele unităţi, în ideea greşită de a se asigura nişte rezerve pentru viitor, prevederile de plan pe ultimele două luni sînt mai mici decît media celorlalte zece luni din acest an. Or, o astfel de „planificare“ nu poate însemna altceva decît risipă conştientă de forţă de muncă şi capacităţi de producţie! O astfel de pregătire şi menţinerea unor „rezerve“ de acest gen au o influenţă negativă asupra realizărilor întreprinderii pe acest an, nu reflectă capacitatea reală a colectivului şi trebuie combătută cu toată tăria. Economia naţională are nevoie de întreaga cantitate de produse, de toate sortimentele prevăzute în planul pe acest an. Toată atenţia trebuie acordată, totodată, asigurării desfacerii produselor, adică încheierii contractelor cu beneficiarii. O recentă analiză a evidenţiat o situaţie nu tocmai favorabilă. Astfel, producţia anului 1972 este acoperită doar în proporţie de 61 la sută cu contracte, dar nici cea a primului trimestru nu prezintă o situaţie de loc liniştitoare — abia 71 la sută din producţie este contractată cu beneficiarii. Cele mai puţine contracte încheiate (raportat la volumul producţiei) se semnalează mai ales la Ţesătoria de lînă din Sighişoara, Fabrica de confecţii şi Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş. Conducerile acestor întreprinderi, precum şi ale altora, trebuie să ia neîntîrziat măsurile necesare pentru a asigura desfacerea întregii producţii a anului viitor, spre a preîntîmpina eventualele greutăţi ce ar putea interveni în desfăşurarea normală a producţiei şi livrarea ritmică a acesteia. LA ORDINEA ZILEI NDEPLINIREA EXEMPLARA ANUAL SI A 1 ACT IN 1s În pagina a 4-a: | ITERNATU ?NALA I ■ VALInIATI A ! Plenara Comitetului judeţean al femeilor Ieri a avut loc la Tg.-Mureş plenara Comitetului judeţean al femeilor. La lucrările plenarei au participat tovarăşii Sebestyén Liviu, secretar al Comitetului judeţean de partid, Romeo Pojan, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, şi Iuliu Moldovan, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Cu înaltă exigenţă şi spirit de răspundere, participantele au dezbătut sarcinile ce revin comitetelor şi comisiilor femeilor pentru a contribui la traducerea în viaţă a măsurilor prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Plenara şi-a exprimat adeziunea deplină faţă de programul adoptat de partid, care va duce la mobilizarea energiei creatoare a poporului nostru, va imprima întregii activităţi un caracter militant, combativ, revoluţionar. In cuvîntul lor, dr. Aurelia Coman, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor, Margareta Bilcu, preşedinta Comitetului municipal al femeilor Tg.-Mureş, Tarnoczi Ida, preşedinta comitetului comunal al femeilor Sînpaul, dr. Georgeta Ciura, preşedinta Comitetului municipal al femeilor Sighişoara, Paraschiva Moraru, preşedinta comitetului comunal al femeilor Vătava, Kovács Elisabeta, preşedinta comitetului orăşenesc al femeilor Sovata, Kiss Ella, membră a Comitetului judeţean al femeilor, Antoneta Somodi, preşedinta comitetului orăşenesc al femeilor Reghin, Kislaki Ileana, preşedinta comitetului comunal al femeilor Miercurea Nirajului, Cornelia Piper, preşedinta comitetului comunal al femeilor Valea Largă, Eliza Bălăşoiu, preşedinta comitetului comunal al femeilor Albeşti şi Ana Sideraş, secretar al Comitetului judeţean U.T.C. au analizat în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată în ultima perioadă, făcînd totodată valoroase propuneri menite să ducă la intensificarea activităţii educative în rîndul femeilor, pentru creşterea conştiinţei lor socialiste, a răspunderii faţă de creşterea copiilor, întărirea familiei, faţă de muncă şi avutul obştesc. Participantele la plenară au asigurat Comitetul judeţean de partid că vor depune toate eforturile, întreaga energie şi capacitate de muncă pentru a ridica activitatea comitetelor şi comisiilor de femei la înălţimea exigenţelor, a cerinţelor etapei actuale de dezvoltare a ţării noastre, sporindu-şi contribuţia la realizarea ţelului nobil şi umanist al construcţiei socialismului şi comunismului in România, al triumfului cauzei păcii, libertăţii şi progresului în întreaga lume. In încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid. Plenara a adoptat un plan de măsuri privind activitatea viitoare a comitetelor şi comisiilor femeilor, în vederea înfăptuirii programului de educaţie comunistă elaborat de partid. in timpul lucrărilor plenarei De la Cabinetul judeţean de partid In ziua de 9 DECEMBRIE A. C. (joi), ora 17, la Cabinetul judeţean de partid , str. Lungă, va avea loc PREGĂTIREA LECTORILOR ŞI PROPAGANDIŞTILOR din învăţămîntul de partid din municipiul Tg.-Mureş. Realizări însemnate în întrecerea patriotică Analizînd desfășurarea întrecerii patriotice pe anul 1971, comisia municipală pentru urmărirea și îndrumarea întrecerii patriotice a apreciat că la realizarea obiectivelor cuprinse în planul muncilor patriotice, aprobat de sesiunea Consiliului popular al municipiului Tirgu-Mureş, din 27 noiembrie 1970, au participat zeci de mii de cetăţeni, sub îndemnul realizării angajamentelor luate, ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al judeţului Neamţ şi a Consiliului popular al municipiului Sighişoara. Ca urmare a preocupărilor sporite a organelor şi organizaţiilor de partid pentru sprijinirea acestei importante acţiuni, a măsurilor tehnico-organizatorice luate de Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, în colaborare cu organizaţiile de tineret, de pionieri şi de femei, precum şi a activităţii desfăşurate de deputaţi, de comitetele de cetăţeni şi comitetele asociaţiilor de locatari, şi în municipiul Tîrgu-Mureş au fost realizate o serie de obiective care contribuie la o mai bună gospodărire şi înfrumuseţare a municipiului, lucrări a căror valoare este de 38.054.141 lei, angajamentul luat fiind depăşit astfel cu peste 3 milioane lei. Noi edificii publice în mediul rural In comuna Fîntînele şi satele aparţinătoare s-au construit noi edificii publice. In reşedinţa comunei se va da în curînd în folosinţă clădirea cu etaj care va fi destinată drept sediu al comitetului comunal de partid şi al consiliului popular comunal, cuprinzînd 17 camere. Actualul sediu al consiliului popular comunal va fi cedat şcolii, care astfel va obţine 3 săli noi de clasă. La două s-au terminat lucrările de construire a noului punct sanitar. Populaţia satului a contribuit la executarea acestei lucrări prin muncă patriotică în valoare de 50.000 de lei. La Bordoşiu edificiul noului cămin cultural e pe terminate. Tot aici, pentru repararea grădiniţei şi şcolii s-au alocat 100.000 de lei. Pe agenda Universităţii populare In cadrul cursului Atlas geografic, Universitatea populară din Tg.-Mureş organizează astăzi, 8 decembrie, 1971, ora 18 Diaporaiua „Munţii Retezat". Expunerea va fi susţinută de Valentin Crăciun — cercetător ştiinţific la Institutul speologic „Emil Racoviţă“ din Cluj. Manifestarea va avea loc la sediul Casei de cultură a sindicatelor (sala nr. 6).