Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)

1972-01-05 / nr. 2

ii TUR DE ORIZONT ¦ TUR DE ORIZONT ¦ TUR DE ORIZONT © TUR DE ORIZONT TUR DE ORIZONT® TUR DE ORIZONT © TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT REGĂSIREA AUTENTICITĂŢII Tema reîntilnirii unor foşti prieteni, peste ani şi ani de despărţire, nu e nouă in cine­matografie, pentru că ea prile-Cinci oameni foarte diferiţi ca structură sufletească, cinci oa­meni care se află azi pe trepte foarte diferite ale poziţiei socia­le. Amintirile insă îi leagă — legătură trainică, pe viaţă — şi declanşează în ei reacţii neaş­teptate: cel care s-a infatuat îşi regăseşte simplitatea omeneas­că, cel timorat devine curajos, redevin cu toţii ceea ce sunt cu adevărat, pentru că aceşti oa­meni nu şi-au pierdut niciodată omenia (chiar dacă uneori ea a fost năpădită de buruieni), nu şi-au pierdut crezul comu­nist, încrederea în forţa omului, a dreptăţii, a camaraderiei. Am putea spune că este un film de război — per­tru că personalitatea eroilor a fost modelată, educată de marea şcoală a frontului. Şi este un film profund contemporan, nu pentru că se petrece în zilele noastre, ci prin faptul că pro­blemele de­­conştiinţă pe care le tratează sunt ale oamenilor de azi, ale celor care constru­iesc socialismul şi comunismul în actuala etapă de dezvoltare istorică. Iar concluzia dezbate­rii propusă de realizatori: con­diţia firească a omului este simplitatea, firescul, sinceritatea, bunătatea, dincolo de orice deosebire de stare socială — are o rezonanţă etică superi­oară. Regizorul acestui film, tinărul Andrei Smirnov, aflat la înce­putul carierei, are, după cum se vede, vocaţia autenticului in artă şi a dezbaterii etice de in­teres major, precum şi capaci­tatea de a ni le supune atenţiei la un înalt nivel artistic. ZENO FODOR Cinema Select: GARA BIELORUSA Producţie a studiourilor sovietice juieşte întotdeauna confruntări revelatoare. Cum au evoluat destinele — dar mai ales carac­terele — celor care, cu mai bi­ne de două decenii in urmă, erau atit de apropiaţi şi por­neau in viaţă de la aceleaşi premise şi cu aceleaşi şanse? Iată o întrebare tulburătoare pentru un artist care ştie să privească atent realitatea, s-o înţeleagă şi s-o redea cu since­ritate. Şi întrebarea devine şi mai răscolitoare, şi mai pateti­că, dacă eroii s-au împrietenit pe front, au înfruntat împreună moartea, au trecut — ajutîn­­du-se, salvîndu-se, sacri­ficîn­­du-se chiar unul pentru celă­lalt — printr-o experienţă de viaţă unică, iar anii care au urmat au fost cei ai împlinirii lor omeneşti şi profesionale in condiţii contradictorii şi com­plexe. „Este un film despre genera­ţia mea şi a­m impresia că tot ce se intîmplă in el am trăit cu adevărat"t— mărturisea unul din interpreţii principali. In­tr-adevăr, filmul dă senzaţia de deplină autenticitate, nu numai prin ceea ce fac, spun sau gîn­­desc eroii in cele cîteva ore in care se petrece acţiunea, ci şi prin ceea ce lasă să se între­vadă, să se bănuiască, prin tri­miterile şi sugestiile pe care le propune atenţiei noastre. Aceşti eroi sunt patru bărbaţi — un director de uzină, un zia­rist, un muncitor, un contabil — şi o femeie — soră de caritate. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Cinema MIERCURI, 5 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Marele premiu (ambele serii — la orele 10, 14, 17, 20). Select: Gala bielo­rusă. Progresul: Articolul 420 (ambele serii). Tineretului: Tabla viselor. Unirea: Cinci pentru in­fern. Flacăra: Preludio 11. SI­GHIŞOARA — Lumina: Întîlnire cu o necunoscută. LUDUŞ — Flacăra: Sprijiniţi-l pe şerif. IERNUT — Lumina: Vînătoarea de vrăjitoare. SĂRMAŞU — Popular: Cortul roşu. REGHIN Patria: Fraţii. Victoria: Ierburi amare. TlRNAVENI — Melodia: Djura. SOVATA — Doina: Două duminici. SlNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Cortul roşu. FlNTÎNELE — Patria: Atenţie, broască ţestoasă! MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Strada lăturalnică. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 20. Cînd revolve­rele tac. Televiziune 15,45 — Matineu de vacanţă. Film artistic pentru tineret şi co­­ nDA­ ţii! Căpitan la 15 ani. 18,00 — Muzică populară cu Maria Schi­­por şi Matei Constantin. 18,20 — Mult e dulce şi frumoasă. 18,35 — Timp şi anotimp în agricultu­ră. 18,55 — Gala interpreţilor: Emilia Petrescu. 19,10 — Trage­rea Pronoexpres. 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,15 — Telecinematecă. Zboară cocorii. 22,00 — Artişti ai jazz-ului. Duke Ellington. 22,30 — Teleglob. Nigeria. 22,50 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş JOI, 6 IANUARIE In limba română: 6,30—7: Emi­siune pe teme agrare. Muzică populară. 16,30—18: Cronica ac­tualităţii. Muzică uşoară. Ori­zont economic. Cîntă taraful Casei de cultură din Luduş. Lecturi literare. Fragmente din oratoriul „Tudor Vladimires­­cu“ de Gheorghe Dumitrescu. în limba maghiară: 6—6,30: In­­tîlnire matinală. Muzică. 18— 19,30: Cronica actualităţii. Piese pentru pian. Pe meleagurile pa­triei socialiste. Cinci cîntece populare în prelucrarea lui Zol­tán Aladár. Jurnalul tineretului. Muzică. PREMIERELE săptămînii viitoare: VOI SĂRI DIN NOU PESTE BĂLTOACE — Un foarte bun film al talentatului regizor ceho­slovac Karel Kachyna, închinat universului copilăriei, curajului şi tenacităţii cu care micul erou de­păşeşte greutăţile vieţii; o peli­culă fermecătoare despre drumul unui copil de la vis la realitate, de la speranţă la certitudine; o autentică operă de artă despre crezul în forţa gîndurilor înari­pate ale omului. FLOAREA DE CACTUS — O comedioară franţuzească — tipic franţuzească! — transpusă pe e­­cran de cineaştii americani; o piesă în care verva şi hazul (co­pioase) nu pot acoperi decît par­ţial lipsa de substanţă, un film care n-ar merita prea multă a­­tenţie, dacă nu ar fi interpretat de excelenţii Walter Matthau şi Goldie Hawn — ca să nu mai vorbim de marea Ingrid Berg­man — actori care compensează înmiit precaritatea povestirii. Walter Matthau Colo­perativa de consum Gorneşti gestionar în satele PĂDURENI, TELEAC, MURA MARE. Salarizarea se va face pe baza H.C.M. nr. 914/1969. Informații la conducerea cooperativei de consum Gorneşti. I­I­I­­­I ş­i I (Urmare din pag. 1) dintre beneficiar şi con­structor? — Experienţa ne-a învăţat că numai prin­tr-o strînsă colaborare se pot depăşi perioade­le critice, se pot înlă­tura deficienţele. Am să dau un singur exem­plu. La un moment dat lucrările stagnau întru­­cît pentru săparea fun­daţiei cuptorului de ar­dere nu era asigurat un excavator. Ne-am orga­nizat de aşa manieră munca în cariera pro­prie încît am putut pu­ne la dispoziţia con­structorului utilajul res­pectiv de mare capaci­tate. Consecinţa acestei colaborări: la data de 10 decembrie 1971 s-a terminat turnarea be­­toanelor la canale şi la fundaţia cuptorului. — Care este stadiul asigurării utilajului teh­nologic pentru noua ha­lă? — Cea mai mare par­te a acestuia a fost contractat din timp cu uzinele constructoare. De altfel, pînă în pre­zent am şi primit venti­latoarele, coloanele de încărcare a cărămizilor, presa de cărămizi şi al­tele. Avem asigurări ferme că şi restul utila­jelor îl vom primi la timp. O singură poziţie este încă neclarificată: cine ne va executa îm­ Ritm susţinut pingătoarele la cuptorul tunel? întreprinderea „Independenţa“ din Si­biu •— care ne-a fost indicată ca executantă de către forul nostru tutelar — ne-a comuni­cat că nu are prevăzut în planul pe 1972 exe­ pl cuţia acestor împingă-­­ toare. Avînd în vedere­­ că sunt mecanisme cheie pentru darea în func- “­ţiune a noii capacităţi,­­ este necesar ca să le­­ primim la timp. Pentru că, noul obiectiv va trebui să producă încă din primele zile ale semestrului II 1972.­­ I i La Grisau coborîse un om... (Urmare din pag. 1) Lodă“ de bani şi în plus nici nu erau condiţii pentru o ase­menea lucrare datorită capaci­tăţii limitate din reţeaua co­munală. Intre fermă, respectiv hala a­­mintită, grajduri etc. şi livezile înşirate pînă departe pe dea­luri greu accesibile, există le­gături directe, comode şi rapi­de. — Este tot­ o idee a ingineru­lui agronom Sochircă, intervine cu precizarea inginerul pomi­­cultor al fermei. El a conceput şi funicularul care s-a executat cu cheltuieli minime şi rambur­sabile în timp foarte scurt. N-au mai fost probleme, datorită a­­cestei mecanizări, nici la recol­tarea în livezi, nici la calitatea fructelor care altfel se puteau deprecia datorită poziţiei tere­nului, a depărtării şi accesibili­tăţii foarte greoaie pînă acolo. Transportul materialului săditor, cînd e cazul, la fel se rezolvă uşor... — Totuşi, ideea mecanizării complexe a pornit de la altcine­va, adaugă inginerul Sochircă. Terenurile de aici au mare ne­voie de îngrăşăminte, iar gunoi avem destul în sectorul zooteh­nic. Era aproape imposibil însă să poată ajunge la livezi. Mi-am zis: trebuie găsită o soluţie pen­tru a transporta îngrăşămintele pe orice timp, în orice condiţii. Şi ce nu pot face oamenii cînd vor neapărat şi pun la bătaie toată capacitatea chiar şi nopţi albe dacă-i nevoie! Ne­ dădea de furcă, în unele privinţe, şi zoo­tehnia care la noi ocup­ă un loc important. Ne-am gîndit şi am realizat adăparea animalelor a­­pelînd din nou la mecanică. Pen­tru baza furajeră, pentru furaje de volum, am construit nişte fînare dotate cu ventilatoare de uscat fîn. Şi astfel putem asigu­ra nutreţuri de foarte bună ca­litate în orice condiţii vitrege ar fi în cursul unui an. ... In linii mari — cum se spune — acesta e comunistul Alexandru Sochircă, omul în ca­re temperamentul impulsiv se îngemănează cu romantismul vi­sătorului și spiritul practic. Cooperativa „TEXTILA MUREŞ“ Tîrgu-Mureş Piaţa Trandafirilor nr. 54 angajează imediat­­ UN ŞEF DE DEPOZIT, în ramura confecţii textile. Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul personal al cooperativei, telefon 1.57.57. I p/tfM. UA4ÂtâÂC& sale fizâuea I Castra ftzuux, de Gfimrummuff — cUfervtfe mtâaimente mufeicate ca cea/ade de dLfeAUe etc. n ianuarie mai cald decit de obicei In luna ianuarie, potrivit prog­nozei Institutului de meteorolo­gie şi hidrologie, vremea va fi mai caldă decît obişnuit şi mai săracă în precipitaţii, îndeosebi în jumătatea de sud a ţării. Tem­peraturile negative vor oscila frecvent între 0 şi minus 8 gra­de, iar în perioade foarte scurte și local ele vor coborî pînă la minus 14 și minus 17 grade. In unele intervale de timp, tempe­raturile maxime în cursul zilei se vor ridica pînă la plus 8 grade. In această lună solul va fi acoperit în scurte perioade cu zăpadă. Temperaturile minime la 5—6 cm adîncime în sol — respectiv la nodul de înfrăţire a griului — se prevede că nu vor coborî sub minus 6 grade, ceea ce înseamnă că vor conti­nua să se menţină condiţii favo­rabile de iernare. Vremea continuă să fie relativ călduroasă, pînă la 6—8 ianua­rie. Vor cădea însă precipitaţii frecvente, în majoritatea zone­lor ţării, sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Intre 8 şi 12 ianuarie va începe un proces de răcire, precipitaţiile luînd în general caracter de ninsoare. Astfel, intervalul 13—20 ianuarie va fi cel mai rece din această lună, cînd temperaturile minime vor coborî pînă la minus 14 mi­nus 17 grade. Ultima decadă a lunii va debuta cu un timp re­lativ călduros care se va­ men­ţine pînă în jurul datei de 25 ianuarie, după care urmează o nouă răcire a vremii, însoţită de ninsori slabe. Precipitaţiile din această pri­mă lună a anului vor completa rezerva de apă din sol, în ma­joritatea zonelor agricole. In aceste condiţii plantele ier­nează bine, menţinîndu-şi un po­tenţial biologic ridicat, compara­bil celui din anul trecut. Dato­rită însă absenţei gerurilor mari şi de durată, germenii patogeni ai plantelor vor avea, de ase­menea, condiţii de iernare, astfel că rezerva lor biologică în pri­măvară va fi mai ridicată, impu­­nîndu-se încă de pe acum pregă­tirea măsurilor de combatere. In cursul lunii ianuarie, în u­­nele intervale relativ mai căl­duroase şi sărace în precipitaţii, cînd solul nu va îngheţa, mai ales în sud-vestul ţării, se vor putea efectua lucrări agricole de sezon, inclusiv cele de îmbună­tăţiri funciare. (Agerpres) ------ ---, --­Centrul teritorial de calcul electronic CLUJ str. Republicii nr. 107, telefon 2.36.03 execută programe pentru maşinile electronice de facturat FELIX FC 15 și FELIX FC 30, cu şi fără perforator, cu posibilitatea prelucrării benzii perforate pe minicalculatoare sau calculator electronic. PLATA PRIN VIRA­­ MENT. Oficiul judeţean de turism Mureş­­9 prin unităţile sale din TIRGU-MUREŞ, SIGHIŞOARA, TIRNAVENI şi REGHIN a pus in vinzare locuri de odihnă şi tratament in staţiunile clima­terice şi balneoclimaterice, pentru anul 1972. In perioada trimestrului 1/1972 se aplică tarife reduse, iar pentru transportul pe C.F.R. și I.T.A. 50 la sută din tariful de călători. Asigurați-vă din timp biletele pentru concediul dumneavoastră. 0.CMD. Tg-­Mireş str. Kossuth Lajos nr. 20; telefon nr. 1.31.25 angajează — 1 MERCEOLOG PRINCIPAL (ramura textilă) — 1 CONTABIL PRINCIPAL Condiţiile de angajare conform deciziei UCECOM nr. 457/1970. 0 obligaţie elementară: Să restitui cartea­­ care ai împrumutat-o! Biblioteca — loc de folosinţă şi lectură publică — se încadrează organic în procesul de instrucţie şi educare a oamenilor, de cunoaşte­re a spiritualităţii umane, a ceea ce geniul omenesc a creat în di­versele domenii a­le ştiinţelor. A­­ceastă „casă a cărţii“ este din ce în ce tot mai căutată şi folosită de către populaţia municipiului şi judeţului n nostru. Ea oferă şi pune la dispoziţia publicului în mod gra­tuit fondurile sale de publicaţii (cărţi şi periodice), a căror circu­laţie intensă dovedeşte preocu­parea oamenilor spre autoinstruc­­ţie, autoeducare şi autoperfecţio­­nare. Se înregistrează anual un număr de peste 12.000 de cititori, un adevărat flux continuu, avînd acelaşi numitor comun: cunoaşte­rea. Biblioteca, aşa cum am mai sub­liniat, este publică, deschisă tutu­ror categoriilor de cetăţeni, este spre folosinţă comună, avînd în componenţa ei bunuri ce sunt ale noastre, ale colectivităţii din care facem parte. Regulamentul bibliotecii prevede anumite norme în ceea ce pri­veşte împrumutarea publicaţiilor, a termenului de restituire, a păstrării şi folosirii acestora de către citi­tori, norme stabilite de legislaţia în vigoare. Aceste lucruri sunt cu­noscute şi respectate de marea majoritate a cititorilor, sunt perfect înţelese. Biblioteca are foarte mulţi cititori ordonaţi, atenţi in ce pri­veşte păstrarea cărţilor şi punctuali in restituirea lor la termenul fixat. Dar, trebuie să spunem că se manifestă şi se produc situaţii ne­dorite, adică sunt cititori care nu înţeleg că aceste cărţi pe care le-au împrumutat, trebuie restituite la timp, citite şi studiate cu grijă. Unii restituie cărţi cu multe însem­nări pe text, despuiate de foi sau intr-o stare fizică ce nu permite repunerea lor în circulaţie. Ne în­trebăm: oare de ce nu procedăm în aşa fel încît să asigurăm o „via­ţă" cit mai îndelungată acestor bunuri, pentru ca şi altul să poată beneficia de ajutorul lor? De asemenea, biblioteca are ci­titori care deşi sunt avizaţi că au depăşit cu mult termenul de resti­tuire, prin cite una sau mai multe cărţi poştale, nu se prezintă spre a se achita, în fond nu de o obli­gaţie, ci de ceea ce se numeşte datorie şi respect faţă de un bun care i-a fost tovarăş într-o clipă de răgaz, care i-a fost folositor în re­zolvarea unor probleme cu care a venit în contact în procesul mun­cii sau al învăţării. Mai mult, bi­blioteca este pusă în situaţia de a apela la organele penale şi de miliţie pentru a-i descoperi pe acei cititori restanţieri care şi-au schim­bat domiciliul fără a-şi lăsa noua adresă. Conducîndu-ne după ideea „pri­­veşte-te şi analizează-te", să dăm cîteva exemple care ilustrează cit se poate de limpede situaţia în care se află unii cititori, faţă de împrumutul de carte pe care l-au făcut din biblioteca municipală, lată-i pe cîțiva din ei asupra că­rora nu putem păstra tăcere: Bala­­sache Ion (Ady 69), Berekméri Gé­za (Sfatului 3), Man Gheorghe (Ady 20), Siklodi Alexandru (Mol­dovei 27), Mihuţ Nicolae (Marga­retelor 17), Fazakas Erzsébet (Lu­­peni 4), Oroian Toader (Kossuth 70), Maros S­usana (Pădurii 7), Pantea Liviu (Remetea 232), Fe­kete A. Gh. (Doja Gh. 159), Suciu Gheorghe (T. Vladimirescu 54), Vi­­nitor Maria (Kossuth 26), Scridon Mioara (Păcii 74), Kemenes Emese (7 Noiembrie 68/D), Cosma Con­stantin (Sîngeorgiu de Mures 89), Cojoc Minerva (Berzei 2), Cordu­­neanu Elena (Lenin 33) şi alţii. Spaţiul nu ne permite extinderea enumerării şi altor cititori, dar credem că o asemenea situaţie nu mai poate continua, cu atit mai mult cu cit este vorba de un bun obştesc, de un bun de folosinţă comună, creat pentru a sluji unor scopuri bine definite în societatea noastră. In concluzie, datoria fie­căruia ce se află în această pos­tură, este de a acorda toată se­riozitatea şi înţelegerea acestor probleme, şi să nu se aştepte apli­carea legilor în vigoare. RODIN DOBRA Cu adîncă durere aducem la cunoştinţă că scumpul nostru fiu, tată şi rudă NADRA IOAN în vîrstă de 48 de ani a încetat din viaţă în ziua de 3 ianuarie 1972. Înmormîntarea va avea loc la 5 ianuarie, ora 16, în cimitirul ortodox. FAMILIA ÎNDOLIATĂ

Next