Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)
1972-01-05 / nr. 2
ii TUR DE ORIZONT ¦ TUR DE ORIZONT ¦ TUR DE ORIZONT © TUR DE ORIZONT TUR DE ORIZONT® TUR DE ORIZONT © TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT REGĂSIREA AUTENTICITĂŢII Tema reîntilnirii unor foşti prieteni, peste ani şi ani de despărţire, nu e nouă in cinematografie, pentru că ea prile-Cinci oameni foarte diferiţi ca structură sufletească, cinci oameni care se află azi pe trepte foarte diferite ale poziţiei sociale. Amintirile insă îi leagă — legătură trainică, pe viaţă — şi declanşează în ei reacţii neaşteptate: cel care s-a infatuat îşi regăseşte simplitatea omenească, cel timorat devine curajos, redevin cu toţii ceea ce sunt cu adevărat, pentru că aceşti oameni nu şi-au pierdut niciodată omenia (chiar dacă uneori ea a fost năpădită de buruieni), nu şi-au pierdut crezul comunist, încrederea în forţa omului, a dreptăţii, a camaraderiei. Am putea spune că este un film de război — pertru că personalitatea eroilor a fost modelată, educată de marea şcoală a frontului. Şi este un film profund contemporan, nu pentru că se petrece în zilele noastre, ci prin faptul că problemele deconştiinţă pe care le tratează sunt ale oamenilor de azi, ale celor care construiesc socialismul şi comunismul în actuala etapă de dezvoltare istorică. Iar concluzia dezbaterii propusă de realizatori: condiţia firească a omului este simplitatea, firescul, sinceritatea, bunătatea, dincolo de orice deosebire de stare socială — are o rezonanţă etică superioară. Regizorul acestui film, tinărul Andrei Smirnov, aflat la începutul carierei, are, după cum se vede, vocaţia autenticului in artă şi a dezbaterii etice de interes major, precum şi capacitatea de a ni le supune atenţiei la un înalt nivel artistic. ZENO FODOR Cinema Select: GARA BIELORUSA Producţie a studiourilor sovietice juieşte întotdeauna confruntări revelatoare. Cum au evoluat destinele — dar mai ales caracterele — celor care, cu mai bine de două decenii in urmă, erau atit de apropiaţi şi porneau in viaţă de la aceleaşi premise şi cu aceleaşi şanse? Iată o întrebare tulburătoare pentru un artist care ştie să privească atent realitatea, s-o înţeleagă şi s-o redea cu sinceritate. Şi întrebarea devine şi mai răscolitoare, şi mai patetică, dacă eroii s-au împrietenit pe front, au înfruntat împreună moartea, au trecut — ajutîndu-se, salvîndu-se, sacrificîndu-se chiar unul pentru celălalt — printr-o experienţă de viaţă unică, iar anii care au urmat au fost cei ai împlinirii lor omeneşti şi profesionale in condiţii contradictorii şi complexe. „Este un film despre generaţia mea şi am impresia că tot ce se intîmplă in el am trăit cu adevărat"t— mărturisea unul din interpreţii principali. Intr-adevăr, filmul dă senzaţia de deplină autenticitate, nu numai prin ceea ce fac, spun sau gîndesc eroii in cele cîteva ore in care se petrece acţiunea, ci şi prin ceea ce lasă să se întrevadă, să se bănuiască, prin trimiterile şi sugestiile pe care le propune atenţiei noastre. Aceşti eroi sunt patru bărbaţi — un director de uzină, un ziarist, un muncitor, un contabil — şi o femeie — soră de caritate. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Cinema MIERCURI, 5 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Marele premiu (ambele serii — la orele 10, 14, 17, 20). Select: Gala bielorusă. Progresul: Articolul 420 (ambele serii). Tineretului: Tabla viselor. Unirea: Cinci pentru infern. Flacăra: Preludio 11. SIGHIŞOARA — Lumina: Întîlnire cu o necunoscută. LUDUŞ — Flacăra: Sprijiniţi-l pe şerif. IERNUT — Lumina: Vînătoarea de vrăjitoare. SĂRMAŞU — Popular: Cortul roşu. REGHIN Patria: Fraţii. Victoria: Ierburi amare. TlRNAVENI — Melodia: Djura. SOVATA — Doina: Două duminici. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Cortul roşu. FlNTÎNELE — Patria: Atenţie, broască ţestoasă! MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Strada lăturalnică. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 20. Cînd revolverele tac. Televiziune 15,45 — Matineu de vacanţă. Film artistic pentru tineret şi co nDA ţii! Căpitan la 15 ani. 18,00 — Muzică populară cu Maria Schipor şi Matei Constantin. 18,20 — Mult e dulce şi frumoasă. 18,35 — Timp şi anotimp în agricultură. 18,55 — Gala interpreţilor: Emilia Petrescu. 19,10 — Tragerea Pronoexpres. 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,15 — Telecinematecă. Zboară cocorii. 22,00 — Artişti ai jazz-ului. Duke Ellington. 22,30 — Teleglob. Nigeria. 22,50 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş JOI, 6 IANUARIE In limba română: 6,30—7: Emisiune pe teme agrare. Muzică populară. 16,30—18: Cronica actualităţii. Muzică uşoară. Orizont economic. Cîntă taraful Casei de cultură din Luduş. Lecturi literare. Fragmente din oratoriul „Tudor Vladimirescu“ de Gheorghe Dumitrescu. în limba maghiară: 6—6,30: Intîlnire matinală. Muzică. 18— 19,30: Cronica actualităţii. Piese pentru pian. Pe meleagurile patriei socialiste. Cinci cîntece populare în prelucrarea lui Zoltán Aladár. Jurnalul tineretului. Muzică. PREMIERELE săptămînii viitoare: VOI SĂRI DIN NOU PESTE BĂLTOACE — Un foarte bun film al talentatului regizor cehoslovac Karel Kachyna, închinat universului copilăriei, curajului şi tenacităţii cu care micul erou depăşeşte greutăţile vieţii; o peliculă fermecătoare despre drumul unui copil de la vis la realitate, de la speranţă la certitudine; o autentică operă de artă despre crezul în forţa gîndurilor înaripate ale omului. FLOAREA DE CACTUS — O comedioară franţuzească — tipic franţuzească! — transpusă pe ecran de cineaştii americani; o piesă în care verva şi hazul (copioase) nu pot acoperi decît parţial lipsa de substanţă, un film care n-ar merita prea multă atenţie, dacă nu ar fi interpretat de excelenţii Walter Matthau şi Goldie Hawn — ca să nu mai vorbim de marea Ingrid Bergman — actori care compensează înmiit precaritatea povestirii. Walter Matthau Coloperativa de consum Gorneşti gestionar în satele PĂDURENI, TELEAC, MURA MARE. Salarizarea se va face pe baza H.C.M. nr. 914/1969. Informații la conducerea cooperativei de consum Gorneşti. IIII şi I (Urmare din pag. 1) dintre beneficiar şi constructor? — Experienţa ne-a învăţat că numai printr-o strînsă colaborare se pot depăşi perioadele critice, se pot înlătura deficienţele. Am să dau un singur exemplu. La un moment dat lucrările stagnau întrucît pentru săparea fundaţiei cuptorului de ardere nu era asigurat un excavator. Ne-am organizat de aşa manieră munca în cariera proprie încît am putut pune la dispoziţia constructorului utilajul respectiv de mare capacitate. Consecinţa acestei colaborări: la data de 10 decembrie 1971 s-a terminat turnarea betoanelor la canale şi la fundaţia cuptorului. — Care este stadiul asigurării utilajului tehnologic pentru noua hală? — Cea mai mare parte a acestuia a fost contractat din timp cu uzinele constructoare. De altfel, pînă în prezent am şi primit ventilatoarele, coloanele de încărcare a cărămizilor, presa de cărămizi şi altele. Avem asigurări ferme că şi restul utilajelor îl vom primi la timp. O singură poziţie este încă neclarificată: cine ne va executa îm Ritm susţinut pingătoarele la cuptorul tunel? întreprinderea „Independenţa“ din Sibiu •— care ne-a fost indicată ca executantă de către forul nostru tutelar — ne-a comunicat că nu are prevăzut în planul pe 1972 exe pl cuţia acestor împingă- toare. Avînd în vedere că sunt mecanisme cheie pentru darea în func- “ţiune a noii capacităţi, este necesar ca să le primim la timp. Pentru că, noul obiectiv va trebui să producă încă din primele zile ale semestrului II 1972. I i La Grisau coborîse un om... (Urmare din pag. 1) Lodă“ de bani şi în plus nici nu erau condiţii pentru o asemenea lucrare datorită capacităţii limitate din reţeaua comunală. Intre fermă, respectiv hala amintită, grajduri etc. şi livezile înşirate pînă departe pe dealuri greu accesibile, există legături directe, comode şi rapide. — Este tot o idee a inginerului agronom Sochircă, intervine cu precizarea inginerul pomicultor al fermei. El a conceput şi funicularul care s-a executat cu cheltuieli minime şi rambursabile în timp foarte scurt. N-au mai fost probleme, datorită acestei mecanizări, nici la recoltarea în livezi, nici la calitatea fructelor care altfel se puteau deprecia datorită poziţiei terenului, a depărtării şi accesibilităţii foarte greoaie pînă acolo. Transportul materialului săditor, cînd e cazul, la fel se rezolvă uşor... — Totuşi, ideea mecanizării complexe a pornit de la altcineva, adaugă inginerul Sochircă. Terenurile de aici au mare nevoie de îngrăşăminte, iar gunoi avem destul în sectorul zootehnic. Era aproape imposibil însă să poată ajunge la livezi. Mi-am zis: trebuie găsită o soluţie pentru a transporta îngrăşămintele pe orice timp, în orice condiţii. Şi ce nu pot face oamenii cînd vor neapărat şi pun la bătaie toată capacitatea chiar şi nopţi albe dacă-i nevoie! Ne dădea de furcă, în unele privinţe, şi zootehnia care la noi ocupă un loc important. Ne-am gîndit şi am realizat adăparea animalelor apelînd din nou la mecanică. Pentru baza furajeră, pentru furaje de volum, am construit nişte fînare dotate cu ventilatoare de uscat fîn. Şi astfel putem asigura nutreţuri de foarte bună calitate în orice condiţii vitrege ar fi în cursul unui an. ... In linii mari — cum se spune — acesta e comunistul Alexandru Sochircă, omul în care temperamentul impulsiv se îngemănează cu romantismul visătorului și spiritul practic. Cooperativa „TEXTILA MUREŞ“ Tîrgu-Mureş Piaţa Trandafirilor nr. 54 angajează imediat UN ŞEF DE DEPOZIT, în ramura confecţii textile. Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul personal al cooperativei, telefon 1.57.57. I p/tfM. UA4ÂtâÂC& sale fizâuea I Castra ftzuux, de Gfimrummuff — cUfervtfe mtâaimente mufeicate ca cea/ade de dLfeAUe etc. n ianuarie mai cald decit de obicei In luna ianuarie, potrivit prognozei Institutului de meteorologie şi hidrologie, vremea va fi mai caldă decît obişnuit şi mai săracă în precipitaţii, îndeosebi în jumătatea de sud a ţării. Temperaturile negative vor oscila frecvent între 0 şi minus 8 grade, iar în perioade foarte scurte și local ele vor coborî pînă la minus 14 și minus 17 grade. In unele intervale de timp, temperaturile maxime în cursul zilei se vor ridica pînă la plus 8 grade. In această lună solul va fi acoperit în scurte perioade cu zăpadă. Temperaturile minime la 5—6 cm adîncime în sol — respectiv la nodul de înfrăţire a griului — se prevede că nu vor coborî sub minus 6 grade, ceea ce înseamnă că vor continua să se menţină condiţii favorabile de iernare. Vremea continuă să fie relativ călduroasă, pînă la 6—8 ianuarie. Vor cădea însă precipitaţii frecvente, în majoritatea zonelor ţării, sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Intre 8 şi 12 ianuarie va începe un proces de răcire, precipitaţiile luînd în general caracter de ninsoare. Astfel, intervalul 13—20 ianuarie va fi cel mai rece din această lună, cînd temperaturile minime vor coborî pînă la minus 14 minus 17 grade. Ultima decadă a lunii va debuta cu un timp relativ călduros care se va menţine pînă în jurul datei de 25 ianuarie, după care urmează o nouă răcire a vremii, însoţită de ninsori slabe. Precipitaţiile din această primă lună a anului vor completa rezerva de apă din sol, în majoritatea zonelor agricole. In aceste condiţii plantele iernează bine, menţinîndu-şi un potenţial biologic ridicat, comparabil celui din anul trecut. Datorită însă absenţei gerurilor mari şi de durată, germenii patogeni ai plantelor vor avea, de asemenea, condiţii de iernare, astfel că rezerva lor biologică în primăvară va fi mai ridicată, impunîndu-se încă de pe acum pregătirea măsurilor de combatere. In cursul lunii ianuarie, în unele intervale relativ mai călduroase şi sărace în precipitaţii, cînd solul nu va îngheţa, mai ales în sud-vestul ţării, se vor putea efectua lucrări agricole de sezon, inclusiv cele de îmbunătăţiri funciare. (Agerpres) ------ ---, --Centrul teritorial de calcul electronic CLUJ str. Republicii nr. 107, telefon 2.36.03 execută programe pentru maşinile electronice de facturat FELIX FC 15 și FELIX FC 30, cu şi fără perforator, cu posibilitatea prelucrării benzii perforate pe minicalculatoare sau calculator electronic. PLATA PRIN VIRA MENT. Oficiul judeţean de turism Mureş9 prin unităţile sale din TIRGU-MUREŞ, SIGHIŞOARA, TIRNAVENI şi REGHIN a pus in vinzare locuri de odihnă şi tratament in staţiunile climaterice şi balneoclimaterice, pentru anul 1972. In perioada trimestrului 1/1972 se aplică tarife reduse, iar pentru transportul pe C.F.R. și I.T.A. 50 la sută din tariful de călători. Asigurați-vă din timp biletele pentru concediul dumneavoastră. 0.CMD. Tg-Mireş str. Kossuth Lajos nr. 20; telefon nr. 1.31.25 angajează — 1 MERCEOLOG PRINCIPAL (ramura textilă) — 1 CONTABIL PRINCIPAL Condiţiile de angajare conform deciziei UCECOM nr. 457/1970. 0 obligaţie elementară: Să restitui cartea care ai împrumutat-o! Biblioteca — loc de folosinţă şi lectură publică — se încadrează organic în procesul de instrucţie şi educare a oamenilor, de cunoaştere a spiritualităţii umane, a ceea ce geniul omenesc a creat în diversele domenii ale ştiinţelor. Această „casă a cărţii“ este din ce în ce tot mai căutată şi folosită de către populaţia municipiului şi judeţului n nostru. Ea oferă şi pune la dispoziţia publicului în mod gratuit fondurile sale de publicaţii (cărţi şi periodice), a căror circulaţie intensă dovedeşte preocuparea oamenilor spre autoinstrucţie, autoeducare şi autoperfecţionare. Se înregistrează anual un număr de peste 12.000 de cititori, un adevărat flux continuu, avînd acelaşi numitor comun: cunoaşterea. Biblioteca, aşa cum am mai subliniat, este publică, deschisă tuturor categoriilor de cetăţeni, este spre folosinţă comună, avînd în componenţa ei bunuri ce sunt ale noastre, ale colectivităţii din care facem parte. Regulamentul bibliotecii prevede anumite norme în ceea ce priveşte împrumutarea publicaţiilor, a termenului de restituire, a păstrării şi folosirii acestora de către cititori, norme stabilite de legislaţia în vigoare. Aceste lucruri sunt cunoscute şi respectate de marea majoritate a cititorilor, sunt perfect înţelese. Biblioteca are foarte mulţi cititori ordonaţi, atenţi in ce priveşte păstrarea cărţilor şi punctuali in restituirea lor la termenul fixat. Dar, trebuie să spunem că se manifestă şi se produc situaţii nedorite, adică sunt cititori care nu înţeleg că aceste cărţi pe care le-au împrumutat, trebuie restituite la timp, citite şi studiate cu grijă. Unii restituie cărţi cu multe însemnări pe text, despuiate de foi sau intr-o stare fizică ce nu permite repunerea lor în circulaţie. Ne întrebăm: oare de ce nu procedăm în aşa fel încît să asigurăm o „viaţă" cit mai îndelungată acestor bunuri, pentru ca şi altul să poată beneficia de ajutorul lor? De asemenea, biblioteca are cititori care deşi sunt avizaţi că au depăşit cu mult termenul de restituire, prin cite una sau mai multe cărţi poştale, nu se prezintă spre a se achita, în fond nu de o obligaţie, ci de ceea ce se numeşte datorie şi respect faţă de un bun care i-a fost tovarăş într-o clipă de răgaz, care i-a fost folositor în rezolvarea unor probleme cu care a venit în contact în procesul muncii sau al învăţării. Mai mult, biblioteca este pusă în situaţia de a apela la organele penale şi de miliţie pentru a-i descoperi pe acei cititori restanţieri care şi-au schimbat domiciliul fără a-şi lăsa noua adresă. Conducîndu-ne după ideea „priveşte-te şi analizează-te", să dăm cîteva exemple care ilustrează cit se poate de limpede situaţia în care se află unii cititori, faţă de împrumutul de carte pe care l-au făcut din biblioteca municipală, lată-i pe cîțiva din ei asupra cărora nu putem păstra tăcere: Balasache Ion (Ady 69), Berekméri Géza (Sfatului 3), Man Gheorghe (Ady 20), Siklodi Alexandru (Moldovei 27), Mihuţ Nicolae (Margaretelor 17), Fazakas Erzsébet (Lupeni 4), Oroian Toader (Kossuth 70), Maros Susana (Pădurii 7), Pantea Liviu (Remetea 232), Fekete A. Gh. (Doja Gh. 159), Suciu Gheorghe (T. Vladimirescu 54), Vinitor Maria (Kossuth 26), Scridon Mioara (Păcii 74), Kemenes Emese (7 Noiembrie 68/D), Cosma Constantin (Sîngeorgiu de Mures 89), Cojoc Minerva (Berzei 2), Corduneanu Elena (Lenin 33) şi alţii. Spaţiul nu ne permite extinderea enumerării şi altor cititori, dar credem că o asemenea situaţie nu mai poate continua, cu atit mai mult cu cit este vorba de un bun obştesc, de un bun de folosinţă comună, creat pentru a sluji unor scopuri bine definite în societatea noastră. In concluzie, datoria fiecăruia ce se află în această postură, este de a acorda toată seriozitatea şi înţelegerea acestor probleme, şi să nu se aştepte aplicarea legilor în vigoare. RODIN DOBRA Cu adîncă durere aducem la cunoştinţă că scumpul nostru fiu, tată şi rudă NADRA IOAN în vîrstă de 48 de ani a încetat din viaţă în ziua de 3 ianuarie 1972. Înmormîntarea va avea loc la 5 ianuarie, ora 16, în cimitirul ortodox. FAMILIA ÎNDOLIATĂ