Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)
1972-01-15 / nr. 11
/ Anul XXIV. Nr. 11 (4.296) SIMBATA, 15 ianuarie 1972 6 pagini, 30 de bani fiind rEALIZAREII ACORDULUI GLOBAL să se prevadă de acum prin planurile de producție ale C.A.P. Planul pe 1972 cuprinde sarcini de o însemnătate deosebită pentru cooperativele agricole de producţie. In comparaţie cu anul 1971, în acest an cooperativelor agricole le revin sarcini de a spori fondul de stat cu 13 la sută la grîu, cu 38 la sută la porumb, cu 46 la sută la carne şi cu 34 la sută la lapte. Creşterea producţiei vegetale şi animale este influenţată în mare măsură de acţiunile luate încă în anul precedent, dintre care amintim executarea de bună calitate a însămînţărilor, fertilizarea pe suprafeţe mari, arături pe aproape toate suprafeţele, asigurarea furajelor pînă la noua recoltă, şi altele. Ţinînd seama că prin plan au fost stabilite pentru unităţi o serie de indicatori, se impune ca la nivelul consiliilor intercooperatiste după analizele care s-au efectuat, să se continue cu punerea în valoarea a tuturor rezervelor existente în vederea realizării şi depăşirii prevederilor de plan. Realizarea unor producţii bune, prin folosirea raţională a întregii suprafeţe arabile existente, corelarea corespunzătoare între cultura plantelor şi creşterea animalelor este o primă problemă majoră din cadrul cooperativelor agricole de producţie. Aplicarea unitară şi corectă a acordului global va putea duce la realizarea şi depăşirea tuturor indicatorilor pentru anul 1972. Acordul global, formă perfecţionată de retribuire a muncii în cooperativele agricole de producţie, leagă nemijlocit veniturile cooperatorilor de rezultatele obţinute în producţie. Experienţa anului 1971 în multe cooperative agricole a confirmat că aplicarea retribuirii prin forma acordului global pe unitatea de produs, la 1.000 lei producţie sau venituri a dus la obţinerea unor producţii bune. Considerăm că în anul 1972, cointeresarea materială a membrilor cooperatori, prin generalizarea acordului global în toate sectoarele de activitate va duce la realizarea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin. In vederea unei juste corelări între retribuirea muncii şi volumul de muncă ce urmează a fi efectuat de către formaţia de lucru sau cooperator, este necesar să se stabilească în mod diferenţiat producţiile medii pe ferme, brigăzi sau sole şi parcele, pe unitate înscriindu-se cel puţin producţia dată prin indicatori. După întocmirea planului de producţie şi financiar, cunoscîndu-se valoarea unei norme şi volumul de muncă manuală necesară, se va putea calcula valoarea tarifului de EMIL RUSU director general adjunct la Direcția generală a agriculturii (Continuare in pag. a 2-a) CANTINELERESTAURANT au nevoie de un sprijin mai consistent In coloanele ziarului nostru am abordat în repetate rînduri problema cantinelor-restaurant pentru salariaţi, subliniindu-se că deşi s-au înregistrat anumite succese în organizarea şi funcţionarea unora dintre ele (de ex. la fabricile de zahăr şi de mobilă din Tîrgu-Mureş, la Complexul de sticlărie şi faianţă din Signişoara etc.), mai există multe lacune în ce priveşte aplicarea întocmai a prevederilor Legii privind cantinele-restaurant pentru salariaţi, adoptată de Marea Adunare Naţională încă în aprilie anul trecut. Astfel, sunt încă extrem de rare cazurile cînd se servesc trei meniuri pe zi, cînd se asigură preparate culinare şi semipreparate tip „Gospodina“, sau se organizează bufete şi chioşcuri etc. De asemenea, în unele cazuri meniurile nu sunt îndeajuns de variate iar preţurile sunt prea ridicate, cu toate că legea citată prevede clar obligativitatea organelor de conducere colectivă ale organizaţiilor socialiste de stat, precum şi a comitetelor sindicatelor din organizaţiile socialiste de stat, consiliile orăşeneşti, municipale şi judeţene ale sindicatelor de a îndruma, sprijini şi controla sistematic modul de funcţionare a cantinelor-restaurant, aprovizionarea acestora la timp şi cu mărfurile necesare, prepararea, diversificarea şi buna calitate a meniurilor fixe, precum şi a celorlalte preparate, potrivit cerinţelor salariaţilor şi la preţuri accesibile. Dacă în cazul reorganizării cantinelor existente în cantine-restaurant s-au remarcat totuşi unele progrese, înfiinţarea altora noi se mai loveşte de anumite greutăţi. Faptul că, în sfîrşit, a fost înfiinţată o cantină-restaurant şi la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tîrgu-Mureş, ne bucură. Consiliul popular al municipiului a emis o decizie în acest sens încă la data de 7 octombrie 1971, care prevede, în conformitate cu Legea privind cantinele-restaurant, că aceasta e subordonată I.A.P.L. „Mureşul“. In protocolul încheiat în acest sens, se preconizează deocamdată că aici se va servi doar masa de prînz, diferenţiată în 2 meniuri. A fost constituit şi comitetul de conducere al cantinei-restaurant, aprobat de comitetul oamenilor muncii din combinat la data de 5 noiembrie. Este un merit al conducerii „Azomureş" faptul că, în spiritul legii, a acordat de la bun început sprijinul necesar dezvoltării cantinei-restaurant, care va funcţiona intr-o sală corespunzătoare, luminoasa, cu o capacitate de 150 de locuri intr-o serie, dispunînd de o bucătărie dotată cu un utilaj modern, cămară frigorifică şi alte spaţii de depozitare. A fost rezolvată şi problema personalului, astfel că în aceste zile cantina-restaurant „Azomureş“ şi-a şi început activitatea. Legea prevede multiple posibilităţi pentru ca aceste unităţi să-şi înceapă activitatea în condiţii optime. STEFAN IZSÁK (Continuare in pag. a 2-a) Noi baze turistice pe Valea Oltului La Căciulata a fost dat în folosinţă un modern complex sanatorial cu 240 de locuri, dotat cu bază proprie de tratament. Un obiectiv similar, însumînd 500 de locuri, se află în faza ultimelor finisaje. Ambele sunt alimentate de cel mai puternic izvor termal şi mineral, descoperit în ultima vreme in această zonă. De altfel, baza turistică a localităţilor de pe Valea Oltului se află în plină dezvoltare. De curînd la Rm. Vîlcea a fost dat în folosinţă modernul motel „Capela“ situat pe pitoreasca colină cu acelaşi nume. Tot aici se ridică un complex hotelier, iar în zona Cozia va începe, în curînd, construcţia unuia din cele trei hoteluri care vor îmbogăţi baza materială a acestei localităţi turistice. (Agerpres) O tehnologie inedită în fabricarea palelor de melană Specialiştii Uzinei de fire şi fibre sintetice din Săvineşti au elaborat o tehnologie inedită de fabricare a palelor de relară,cu anuarul căreia durata de polimerizare se reduce cu aproximativ 40 la sută, fără ca însuşirile calitative ale produsului să fie afectate. Aceasta va contribui la reducerea numărului de reactoare de polimerizare, economisirea unor materiale costisitoare precum şi la scurtarea duratei de execuţie a investiţiilor din industria de fire sintetice. (Agerpres) II Vremea Ieri, la Tg.-Mureş, cea mai scăzută temperatură înregistrată în orele de dimineaţă a fost de minus 15 grade; la ora 12, temperatura era de minus 10 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine rece, cu nopţi geroase, cerul va fi variabil, mai mult senin. Vînt potrivit din est şi sud-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 18 şi minus 12 grade, maximele între minus 10 şi minus 4 grade. Dimineaţa izolat ceaţă. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I ŢEAUA ROŞIE ACTUALITATEA II INTERNAŢIONALA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN |______________________| Ample lucrări de îmbunătăţiri funciare La I.A.S. Iernut se desfăşoară ample lucrări de Îmbunătăţiri funciare, începute anul trecut, ele au continuat încă din primele zile ale acestui an. Aşa cum se vede in fotografie, nici frigul şi îngheţul din ultimele două zile n-au întrerupt activitatea de pe aceste şantiere. Obiectivul la care se lucrează în prezent — sistemul de desecare şi irigare de la ferma Cipău — se află intr-un stadiu avansat. Acest sistem modern de irigare-desecare, ce se întinde pe o suprafaţă de 300 ha, va fi dat în funcţiune la începutul lunii mai. Această suprafaţă — valorificată superior — va fi destinată asigurării bazei furajere pentru complexul de creştere şi îngrăşare a viţeilor de la Iernut. Muncitorii de pe acest şantier, care lucrează în acord global pe echipe, zoresc în aceste zile terminarea săpăturilor în vederea montării conductei principale pe o lungime de mai mulţi kilometri care leagă sursa de apă — Mureşul — cu suprafeţele ce vor fi irigate. Intrucit acest sistem se realizează în principal cu conducte îngropate, prin care va avea loc atît eliminarea excesului de umiditate cit şi alimentarea cu apă pentru irigat, are o valoare de deviz de peste 2,8 milioane lei. Tot în cadrul I.A.S. Iernut, la ferma din Cheţani se lucrează intens în aceste zile pentru desecarea unei suprafeţe de 60 ha. Datorită faptului că s-a lucrat fără întrerupere, din primele zile ale anului şi această lucrare este avansată. Acest sistem de desecare prin care se vor dubla producţiile obţinute pînă acum va fi terminat in luna martie, înaintea începerii lucrărilor agricole în cîmp. Exemplul fermelor I.A.S. în ceea ce priveşte executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ar trebui luat şi de către cooperativele agricole unde pînă acum aceste acţiuni sunt practic neîncepute. I.------------------In luna februarie: Expoziţii intercomunale ale gazetelor satirice Una din concluziile ce se desprind din propunerile de măsuri prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., în şedinţa sa din 7 iulie 1971, constă în extinderea şi activizarea gazetelor satirice — preţioase pîrghii ale activităţii politico-educative de masă. Militînd pentru transpunerea în viaţă a acestei prevederi, plenara lărgită a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. din 17 septembrie 1971 a hotărît, printre altele, iniţierea unor „concursuri, finalizate în expoziţii de gazete satirice şi gazete de perete". De curînd, secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid a stabilit, pe baza consultării organelor de partid comunale, centrele în care se vor organiza, în luna februarie, expoziţii ale gazetelor şi suplimentelor satirice. Ele sînt un număr de 9: Sîngeorgiu de Pădure, Vinători, Zau de Cîmpie, Bahnea, Deda, Iernut, Miercurea Niraj, Petelea şi Rîciu. Fiecare centru grupează un anumit număr de comune. SÎNGEORGIU DE PĂDURE: Fintînele, Ghindari, Crăciuneşti, Gheorghe Doja, Vetea, Neaua şi Bălăuşeri. VINATORI: Viişoara, Nadeş, Daneş, Apold şi Saschiz. ZAU DE CIMPIE: Valea Largă, Miheşul de Cîmpie, Sărmaşu, Şăulia, Tăureni, Papiu-Ilarian, Grebenişul de Cîmpie şi Band. BAHNEA: Adămuş, Găneşti, Mica, Băgaciu, Suplac, Coroisinmărtin şi Zagăr. DEDA: Stinceni, Lunca Bradului, Răstoliţa, Vătava, Ruşii Munţi, Aluniş, Brincoveneşti, Suseni, Ideciu de Jos şi Batoş. IERNUT: Iclănzel, Ogra, Sînpaul, Ungheni, Cucerdea, Cuci, Bogata, Aţintiş, Bichiş şi Cheţani. MIERCUREA NIRAJ: Livezenii, Păsăreni, Găieşti, Măgherani, Vărgata, Eremitu, Hodoşa şi Acăţari. PETELEA: Gurghiu, Ibăneşti, Hodac, Ernei, Gorneşti, Voivodeni, Glodeni, Solovăstru, Beica de Jos şi Chiheru de Jos. BICIU, Breaza, Lunca Tecii, Cozma, Fărăgău, Băla, Crăieşti, Ceuaşul de Cîmpie, Şincai, Pogăceaua, Pănet şi Sînpetru de Cîmpie. Sperăm ca aceste expoziţii să grupeze cele mai bune gazete şi suplimente satirice din fiecare comună, să constituie un puternic stimulent în activitatea colectivelor redacţionale, un bogat schimb de experienţă. Perioada ce ne desparte de data organizării expoziţiilor trebuie să se caracterizeze prin îmbunătăţirea conducerii şi îndrumării de către organele şi organizaţiile de partid a gazetelor satirice, ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii lor, pentru a aduce o contribuţie tot mai mare la înfăptuirea obiectivelor nobilului program al educării comuniste, revoluţionare a celor ce muncesc, elaborat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. AUREL LUPU Cînd oamenii îşi iubesc cu adevărat meseria, obiectele ieşite din mîinile lor împrumută frumuseţi aparte. Există in judeţul nostru multe colective care ştiu să redimensioneze, să dea lemnului valori şi întrebuinţări spectaculare ce ne incintă privirea. Adevărate obiecte de artă, decupate şi meşteşugit lucrate din trunchiul arborelui secular ! In rîndul Intîi al celor care dăltuiesc caratele lemnului pentru a ajunge In apartamente sau în marile încăperi se află şi colectivul Sectorului II Ilefor din Voiniceni. Un colectiv cu peste 200 de oameni harnici şi talentaţi. Despre faima şi măiestria lui s-ar putea spune multe: o carte de vizită cunoscută în toată ţara, o preţuire care are drept soclu lucrări de cea mai bună calitate, executate de îndrăgostiţi ai meseriei. Puţini dintre noi ştim, de pildă, că elegantul hotel „Muntenia" din Piteşti este mobilat în întregime cu lucrări executate aici. Sunt aceiaşi meşteri care execută aşa-numitele comenzi speciale, sunt semnatarii certificatelor de identitate ale mobilierelor din diferitele hoteluri de pe Litoral şi, în acelaşi timp, al celor cu linie şi aspect atît de modern din farmacii. — In momentul de faţă executăm întreaga timplărie a noului Teatru din Tg.-Mureş — ne spune Kulcsár Domokos, şeful sectorului. E o lucrare deosebită, de înaltă calitate, care reclamă efortul întregului colectiv. Mergem în paralel cu constructorii. Executăm şi montăm. Totul, pînă la ultimul retuş. Apoi, tot nouă ne revine plăcuta misiune de a executa aceleaşi lucrări şi la hotelul O.N.T. — tot ce va fi din lemn va pleca de la noi... — Să ştiţi, însă, un fapt foarte important — intervin în discuţie Alexandru Vaida şi Alexandru Bodo, cel mai important succes al nostru nu constă în realizările propriu-zise. Dincolo de cifre, de grafice, sînt oamenii, felul lor de a fi, de a gîndi şi a acţiona. Punem un accent mare pe climatul muncii, pe educarea oamenilor, pe atmosferă, cum se spune. La noi nici unui om nu-i e indiferent ce face celălalt. Avem un colectiv închegat, care acţionează ca un singur om şi asta nu e de loc întîmplător. Nici unul nu e indiferent... Cuvinte cu ecou. Relatări din care se desprinde înţelepciune, şi multă grijă pentru colectivul muncitoresc. Sunt realităţi din care, în mod firesc, pot izvorî numai izbînzi ce vin să întărească faptele. Judecind în acest fel, explicaţiile vin singure. Micul colectiv şi-a realizat înainte de termen şi sarcinile de producţie ale anului abia încheiat. Laolaltă şi calculate intr-un anumit fel, pentru comparaţie, produsele date peste plan în 1971 înseamnă de trei ori necesarul de scaune tapisate al Palatului culturii din Tg.-Mureş. — Avem oameni minunaţi, care ne aduc cinste, în atelierul manual, de exemplu, Aurelia Oltean, Teodor Pantea, Kovács Katalin şi mulţi alţii. Tot colectivul. Interesul, preocuparea noastră înseamnă pînă şi aspectul locului de muncă. Aţi văzut, nu neglijăm pînă şi cele mai mici amănunte. Avem o deviză: arată-mi unde lucrezi ca să vedem ce meserie ştii, cit de gospodar poţi să fii. Pe scurt, acţiune permanentă şi pentru înfrumuseţarea fiecărui loc de muncă. Alexandru Vaida: Să nu vă imaginaţi cumva că la noi se fac minuni. Nu, totul e firesc, omenesc, aşa cum se cuvine să fim: responsabili, corecţi, buni colegi, atît la bucurii cit şi la necazuri. Ne cunoaştem bine unii pe alţii şi, tocmai de aceea, reuşim să preîntîmpinăm surprizele neplăcute. Ne interesăm de viaţa fiecăruia, pe stradă, oriunde, ne simţim alături. Ne ştim şi familiile, diferitele necazuri care mai apar pe alocuri. Cînd un coleg se îmbolnăveşte, mergem acasă, îl vizităm, ne interesăm de el, îl ajutăm cu orice la nevoie. Foarte mult contează acest lu P. GIURGIU (Continuare in pag. a 2-a) Oameni si fapte Sunt aceiaşi mesteri... Start bun din activitatea de construcţii Favorizată de condiţii bune de execuţie, la cele aproape 100 de obiective economice şi social-culturale pe care le execută Trustul judeţean de construcţii-montaj, activitatea se desfăşoară din plin. Constructorii şi-au stabilit ca jaloane principale pentru acest an: scurtarea termenelor de dare în folosinţă prin utilizarea judicioasă a maşinilor şi utilajelor, a timpului de lucru şi a forţei de muncă, îmbunătăţirea calităţii construcţiilor, reducerea cheltuielilor de execuţie. O analiză pe prima decadă a lunii ianuarie relevă faptul că realizările dobîndite sunt superioare perioadei corespunzătoare din alţi ani, ceea ce va face posibil ca în această lună să se înfăptuiască 25 la sută din prevederile primului trimestru. Pagina a 6-a: II (Continuare in pag. a 2-a) Cu privire la aplicarea Legii organizării contribuţiei băneşti şi în muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc După cum se ştie, în sesiunea satului nostru despre însemnătatea din decembrie 1971, Marea Adunare Naţională a aprobat Legea organizării contribuţiei băneşti şi in muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc. Această lege se înscrie în complexul de măsuri iniţiat de conducerea partidului şi statului nostru, pe linia atragerii maselor, într-o măsură tot mai mare, la conducerea activităţii economice şi social-culturale, la antrenarea acestora la folosirea întregului potenţial material şi uman de care dispunem, în vederea ridicării continue a gradului de dotare şi echipare a localităţilor patriei noastre socialiste, a satisfacerii, în cit mai bune condiţii, a nevoilor social-culturale ale populaţiei. Dorind să informăm cititorii zi aacestei legi, respectiv despre modalităţile ei de aplicare, am solicitat un interviu tovarăşului AUREL TERO, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Mureş, care la întrebările noastre a dat următoarele răspunsuri: întrebare: In ce constă după părerea dv., importanţa acestei legi şi în ce măsură va contribui aplicarea ei la ridicarea nivelului urbanistic, respectiv la înfrumuseţarea localităţilor din judeţul nostru? Răspuns: De peste 20 de ani existau acte normative care reglementau contribuţia cetăţenească, atît în bani cit şi in muncă, pentru dezvoltarea localităţilor rurale, măsură care s-a extins acum şi asupra mediului urban. însemnătatea actualei legi constă în primul rînd în faptul că ea are în vedere aspectul economico-social, contribuind la dezvoltarea economică şi social-culturală a localităţilor, la modernizarea, buna lor gospodărire şi înfrumuseţarea lor. Legea asigură, totodată, pentru cetăţenii tuturor localităţilor posibilitatea de a realiza anumite obiective, intr-un timp scurt, potrivit dorinţelor şi gusturilor lor. Pe de altă parte, legea contribuie la lărgirea democraţiei socialiste, intrucit votarea obiectivelor, repartizarea sumelor de bani, stabilirea zilelor de muncă ce trebuie executate, le fac înşişi reprezentanţii aleşi ai cetăţenilorprin adunările delegaţilor, care sunt aleşi în număr de cite 3—5, pe circumscripţii electorale. Se creează astfel o nouă modalitate pentru participarea, în mod direct, a maselor de cetăţeni la conducerea treburilor obşteşti. Legea prevede executarea unui număr de zile prin muncă, dar totodată dă posibilitatea ca în caz de neexecutare, ele să fie plătite în bani. Intenţia legiuitorului a fost însă ca, în funcţie de posibilităţile lor şi de normativele ce vor fi stabilite, toţi cetăţenii (muncitori, ţărani, intelectuali etc.) să participe, umăr la umăr, la activitatea nobilă de înfrumuseţare a oraşelor şi comunelor, pentru satisfacerea în con-Consemnat de: ŞT. IANCU