Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)

1972-01-15 / nr. 11

­/ Anul XXIV. Nr. 11 (4.296) SIMBATA, 15 ianuarie 1972 6 pagini, 30 de bani fiind rEALIZAREII ACORDULUI GLOBAL să se prevadă de acum prin planurile de producție ale C.A.P. Planul pe 1972 cuprinde sarcini de o însemnătate deosebită pentru cooperativele agricole de produc­ţie. In comparaţie cu anul 1971, în acest an cooperativelor agricole le revin sarcini de a spori fondul de stat cu 13 la sută la grîu, cu 38 la sută la porumb, cu 46 la sută la carne şi cu 34 la sută la lapte. Creşterea producţiei vegetale şi animale este influenţată în mare măsură de acţiunile luate încă în anul precedent, dintre care amin­tim executarea de bună calitate a însămînţărilor, fertilizarea pe su­prafeţe mari, arături pe aproape toate suprafeţele, asigurarea furaje­lor pînă la noua recoltă, şi altele. Ţinînd seama că prin plan au fost stabilite pentru unităţi o serie de indicatori, se impune ca la ni­velul consiliilor intercooperatiste după analizele care s-au efectuat, să se continue cu punerea în valoa­rea a tuturor rezervelor existente în vederea realizării şi depăşirii prevederilor de plan. Realizarea unor producţii bune, prin folosirea raţională a întregii suprafeţe arabile existente, corela­rea corespunzătoare între cultura plantelor şi creşterea animalelor es­te o primă problemă majoră din ca­drul cooperativelor agricole de pro­ducţie. Aplicarea unitară şi corectă a acordului global va putea duce la realizarea şi depăşirea tuturor indicatorilor pentru anul 1972. Acordul global, formă perfecţio­nată de retribuire a muncii în coo­perativele agricole de producţie, leagă nemijlocit veniturile coope­ratorilor de rezultatele obţinute în producţie. Experienţa anului 1971 în multe cooperative agricole a confir­mat că aplicarea retribuirii prin forma acordului global pe unitatea de produs, la 1.000 lei producţie sau venituri a dus la obţinerea unor producţii bune. Considerăm că în anul 1972, co­interesarea materială a membrilor cooperatori, prin generalizarea acor­dului global în toate sectoarele de activitate va duce la realizarea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin. In vederea unei juste corelări în­tre retribuirea muncii şi volumul de muncă ce urmează a fi efectuat de către formaţia de lucru sau coo­­perator, este necesar să se stabi­lească în mod diferenţiat producţii­le medii pe ferme, brigăzi sau sole şi parcele, pe unitate înscriindu-se cel puţin producţia dată prin indi­catori. După întocmirea planului de pro­ducţie şi financiar, cunoscîndu-se valoarea unei norme şi volumul de muncă manuală necesară, se va pu­tea calcula valoarea tarifului de EMIL RUSU director general adjunct la Direcția generală a agriculturii (Continuare in pag. a 2-a) CANTINELE­RESTAURANT au nevoie de un sprijin mai consistent In coloanele ziarului nostru am abordat în repetate rînduri proble­ma cantinelor-restaurant pentru salariaţi, subliniindu-se că deşi s-au înregistrat anumite succese în organizarea şi funcţionarea unora dintre ele (de ex. la fabricile de zahăr şi de mobilă din Tîrgu-Mu­­reş, la Complexul de sticlărie şi faianţă din Signişoara etc.), mai există multe lacune în ce priveşte aplicarea întocmai a prevederilor Legii privind cantinele-restaurant pentru salariaţi, adoptată de Marea Adunare Naţională încă în apri­lie anul trecut. Astfel, sunt încă extrem de rare cazurile cînd se servesc trei meniuri pe zi, cînd se asigură preparate cu­linare şi semipreparate tip „Gospo­dina“, sau se organizează bufete şi chioşcuri etc. De asemenea, în unele cazuri me­niurile nu sunt îndeajuns de varia­te iar preţurile sunt prea ridicate, cu toate că legea citată prevede clar obligativitatea organelor de conducere colectivă ale organizaţii­lor socialiste de stat, precum şi a comitetelor sindicatelor din organi­zaţiile socialiste de stat, consiliile orăşeneşti, municipale şi judeţene ale sindicatelor de a îndruma, spri­jini şi controla sistematic modul de funcţionare a cantinelor-restau­rant, aprovizionarea acestora la timp şi cu mărfurile necesare, pre­pararea, diversificarea şi buna ca­litate a meniurilor fixe, precum şi a celorlalte preparate, potrivit ce­rinţelor salariaţilor şi la preţuri ac­cesibile. Dacă în cazul reorganizării can­tinelor existente în cantine-restau­rant s-au remarcat totuşi unele progrese, înfiinţarea altora noi se mai loveşte de anumite greutăţi. Faptul că, în sfîrşit, a fost în­fiinţată o cantină-restaurant şi la Combinatul de îngrăşăminte azotoa­­se din Tîrgu-Mureş, ne bucură. Consiliul popular al municipiului a emis o decizie în acest sens încă la data de 7 octombrie 1971, care prevede, în conformitate cu Legea privind cantinele-restaurant, că a­­ceasta e subordonată I.A.P.L. „Mu­reşul“. In protocolul încheiat în a­­cest sens, se preconizează deocam­dată că aici se va servi doar ma­sa de prînz, diferenţiată în 2 me­niuri. A fost constituit şi comitetul de conducere al cantinei-restaurant, aprobat de comitetul oamenilor muncii din combinat la data de 5 noiembrie. Este un merit al conducerii „A­­zomureş" faptul că, în spiritul le­gii, a acordat de la bun început sprijinul necesar dezvoltării canti­nei-restaurant, care va funcţiona intr-o sală corespunzătoare, lumi­noasa, cu o capacitate de 150 de locuri intr-o serie, dispunînd de o bucătărie dotată cu un utilaj mo­dern, cămară frigorifică şi alte spa­ţii de depozitare. A fost rezolvată şi problema personalului, astfel că în aceste zile cantina-restaurant „Azomureş“ şi-a şi început activi­tatea. Legea prevede multiple posibilităţi pentru ca aceste unităţi să-şi încea­pă activitatea în condiţii optime. STEFAN IZSÁK (Continuare in pag. a 2-a) Noi baze turistice pe Valea Oltului La Căciulata a fost dat în folosin­ţă un modern complex sanatorial cu 240 de locuri, dotat cu bază pro­prie de tratament. Un obiectiv si­milar, însumînd 500 de locuri, se află în faza ultimelor finisaje. Am­bele sunt alimentate de cel mai pu­ternic izvor termal şi mineral, des­coperit în ultima vreme in această zonă. De altfel, baza turistică a lo­calităţilor de pe Valea Oltului se află în plină dezvoltare. De curînd la Rm. Vîlcea a fost dat în folosin­ţă modernul motel „Capela“ situat pe pitoreasca colină cu acelaşi nu­me. Tot aici se ridică un complex hotelier, iar în zona Cozia va înce­pe, în curînd, construcţia unuia din cele trei hoteluri care vor îmbo­găţi baza materială a acestei loca­lităţi turistice. (Agerpres) O tehnologie inedită în fabricarea palelor de melană Specialiştii Uzinei de fire şi fibre sintetice din Săvineşti au elaborat o tehnologie ine­dită de fabricare a palelor de r­­elar­ă,­­cu anuarul căreia durata de polimerizare se re­duce cu aproximativ 40 la su­tă, fără ca însuşirile calitative ale produsului să fie afectate. Aceasta va contribui la redu­cerea numărului de reactoare de polimerizare, economisirea unor materiale costisitoare precum şi la scurtarea dura­tei de execuţie a investiţiilor din industria de fire sintetice. (Agerpres) I­I Vremea Ieri, la Tg.-Mureş, cea mai scăzută temperatură înregis­trată în orele de dimineaţă a fost de minus 15 grade; la ora 12, temperatura era de minus 10 grade. TIMPUL PROBABIL: Vre­mea se menţine rece, cu nopţi geroase, cerul va fi variabil, mai mult senin. Vînt potrivit din est şi sud-est. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între minus 18 şi minus 12 grade, maximele între minus 10 şi minus 4 grade. Dimi­neaţa izolat ceaţă. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I ŢEAUA ROŞIE ACTUALITATEA II INTERNAŢIONALA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN |______________________| Ample lucrări de îmbunătăţiri funciare La I.A.S. Iernut se desfăşoară am­ple lucrări de Îmbunătăţiri funcia­re, începute anul trecut, ele au continuat încă din primele zile ale acestui an. Aşa cum se vede in fotografie, nici frigul şi îngheţul din ultimele două zile n-au între­rupt activitatea de pe aceste şan­tiere. Obiectivul la care se lucrează în prezent — sistemul de desecare şi irigare de la ferma Cipău — se află intr-un stadiu avansat. Acest sistem modern de irigare-desecare, ce se întinde pe o suprafaţă de 300 ha, va fi dat în funcţiune la înce­putul lunii mai. Această suprafaţă — valorificată superior — va fi destinată asigurării bazei furajere pentru complexul de creştere şi în­­grăşare a viţeilor de la Iernut. Muncitorii de pe acest şantier, ca­re lucrează în acord global pe echi­pe, zoresc în aceste zile terminarea săpăturilor în vederea montării conductei principale pe o lungime de mai mulţi kilometri care leagă sursa de apă — Mureşul — cu su­prafeţele ce vor fi irigate. Intrucit acest sistem se realizează în princi­pal cu conducte îngropate, prin ca­re va avea loc atît eliminarea exce­sului de umiditate cit şi alimenta­rea cu apă pentru irigat, are o va­loare de deviz de peste 2,8 milioa­ne lei. Tot în cadrul I.A.S. Iernut, la ferma din Cheţani se lucrea­ză intens în aceste zile pentru desecarea unei suprafeţe de 60 ha. Datorită faptului că s-a lucrat fără întrerupere, din primele zile ale anului şi această lucrare este a­­vansată. Acest sistem de desecare prin care se vor dubla producţiile obţinute pînă acum va fi terminat in luna martie, înaintea începerii lucrărilor agricole în cîmp. Exemplul fermelor I.A.S. în ceea ce priveşte executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ar trebui luat şi de către cooperativele agrico­le unde pînă acum aceste acţiuni sunt practic neîncepute. I.------------------­In luna februarie: Expoziţii intercomunale ale gazetelor satirice Una din concluziile ce se des­prind din propunerile de măsuri prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi aprobate de Comitetul Executiv­ al C.C. al P.C.R., în şe­dinţa sa din 7 iulie 1971, constă în extinderea şi activizarea gazete­lor satirice — preţioase pîrghii ale activităţii politico-educative de ma­să. Militînd pentru transpunerea în viaţă a acestei prevederi, plenara lărgită a Comitetului judeţean Mu­reş al P.C.R. din 17 septembrie 1971 a hotărît, printre altele, ini­ţierea unor „concursuri, finalizate în expoziţii de gazete satirice şi gazete de perete". De curînd, secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid a stabilit, pe baza consultării organe­lor de partid comunale, centrele în care se vor organiza, în luna fe­bruarie, expoziţii ale gazetelor şi suplimentelor satirice. Ele sînt un număr de 9: Sîngeorgiu de Pădure, Vină­tori, Zau de Cîmpie, Bahnea, Deda, Iernut, Miercurea Niraj, Pe­­telea şi Rîciu. Fiecare centru gru­pează un anumit număr de comune. SÎNGEORGIU DE PĂDURE: Fin­­tînele, Ghindari, Crăciuneşti, Gheor­­ghe Doja, Vetea, Neaua şi Bălăuşeri. VINATORI: Viişoara, Nadeş, Daneş, Apold şi Saschiz. ZAU DE CIMPIE: Valea Largă, Miheşul de Cîmpie, Sărmaşu, Şăulia, Tăureni, Papiu-Ila­­rian, Grebenişul de Cîmpie şi Band. BAHNEA: Adămuş, Găneşti, Mica, Băgaciu, Suplac, Coroisinmărtin şi Zagăr. DEDA: Stinceni, Lunca Bra­dului, Răstoliţa, Vătava, Ruşii Munţi, Aluniş, Brincoveneşti, Suseni, Ideciu de Jos şi Batoş. IERNUT: Iclănzel, Ogra, Sînpaul, Ungheni, Cucerdea, Cuci, Bogata, Aţintiş, Bichiş şi Cheţani. MIERCUREA NIRAJ: Livezenii, Păsăreni, Găieşti, Măgherani, Vărgata, Eremitu, Ho­­doşa şi Acăţari. PETELEA: Gurghiu, Ibăneşti, Hodac, Ernei, Gorneşti, Voi­­vodeni, Glodeni, Solovăstru, Beica de Jos şi Chiheru de Jos. BICIU, Breaza, Lunca Tecii, Cozma, Fără­­gău, Băla, Crăieşti, Ceuaşul de Cîmpie, Şincai, Pogăceaua, Pănet şi Sînpetru de Cîmpie. Sperăm ca aceste expoziţii să grupeze cele mai bune gazete şi su­plimente satirice din fiecare comu­nă, să constituie un puternic sti­mulent în activitatea colectivelor redacţionale, un bogat schimb de experienţă. Perioada ce ne desparte de data organizării expoziţiilor tre­buie să se caracterizeze prin îmbu­nătăţirea conducerii şi îndrumării de către organele şi organizaţiile de partid a gazetelor satirice, ridi­carea la un nivel mai înalt a ac­tivităţii lor, pentru a aduce o con­tribuţie tot mai mare la înfăptui­rea obiectivelor nobilului program al educării comuniste, revoluţionare a celor ce muncesc, elaborat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 no­iembrie 1971. AUREL LUPU Cînd oamenii îşi iubesc cu ade­vărat meseria, obiectele ieşite din mîinile lor împrumută frumuseţi aparte. Există in judeţul nostru multe colective care ştiu să re­­dimensioneze, să dea lemnului valori şi întrebuinţări spectacu­lare ce ne incintă privirea. Ade­vărate obiecte de artă, decupate şi meşteşugit lucrate din trun­chiul arborelui secular ! In rîn­­dul Intîi al celor care dăltuiesc caratele lemnului pentru a ajun­ge In apartamente sau în marile încăperi se află şi colectivul Sec­torului II Ilefor din Voiniceni. Un colectiv cu peste 200 de oa­meni harnici şi talentaţi. Despre faima şi măiestria lui s-ar putea spune multe: o carte de vizită cunoscută în toată ţara, o preţui­re care are drept soclu lucrări de cea mai bună calitate, execu­tate de îndrăgostiţi ai meseriei. Puţini dintre noi ştim, de pil­dă, că elegantul hotel „Munte­nia" din Piteşti este mobilat în întregime cu lucrări executate aici. Sunt aceiaşi meşteri care execută aşa-numitele comenzi speciale, sunt semnatarii certifi­catelor de identitate ale mobilie­­relor din diferitele hoteluri de pe Litoral şi, în acelaşi timp, al celor cu linie şi aspect atît de modern din farmacii. — In momentul de faţă exe­cutăm întreaga timplărie a nou­lui Teatru din Tg.-Mureş — ne spune Kulcsár Domokos, şeful sectorului. E o lucrare deosebită, de înaltă calitate, care reclamă efortul întregului colectiv. Mer­gem în paralel cu constructorii. Executăm şi montăm. Totul, pî­nă la ultimul retuş. Apoi, tot nouă ne revine plăcuta misiune de a executa aceleaşi lucrări şi la hotelul O.N.T. — tot ce va fi din lemn va pleca de la noi... — Să ştiţi, însă, un fapt foar­te important — intervin în dis­cuţie Alexandru Vaida şi Ale­xandru Bodo, cel mai important succes al nostru nu constă în realizările propriu-zise. Dincolo de cifre, de grafice, sînt oamenii, felul lor de a fi, de a gîndi şi a acţiona. Punem un accent mare pe climatul muncii, pe educarea oamenilor, pe atmosferă, cum se spune. La noi nici unui om nu-i e indiferent ce face celălalt. A­­vem un colectiv închegat, care acţionează ca un singur om şi asta nu e de loc întîmplător. Nici unul nu e indiferent... Cuvinte cu ecou. Relatări din care se desprinde înţelepciune, şi multă grijă pentru colectivul muncitoresc. Sunt realităţi din care, în mod firesc, pot izvorî numai izbînzi ce vin să întăreas­că faptele. Judecind în acest fel, explicaţiile vin singure. Micul colectiv şi-a realizat înainte de termen şi sarcinile de producţie ale anului abia încheiat. Laolaltă şi calculate intr-un anumit fel, pentru comparaţie, produsele da­te peste plan în 1971 înseamnă de trei ori necesarul de scaune tapisate al Palatului culturii din Tg.-Mureş. — Avem oameni minunaţi, ca­re ne aduc cinste, în atelierul manual, de exemplu, Aurelia Ol­tean, Teodor Pantea, Kovács Ka­talin şi mulţi alţii. Tot colectivul. Interesul, preocuparea noastră înseamnă pînă şi aspectul locu­lui de muncă. Aţi văzut, nu ne­glijăm pînă şi cele mai mici a­­mănunte. Avem o deviză: ara­tă-mi unde lucrezi ca să vedem ce meserie ştii, cit de gospodar poţi să fii. Pe scurt, acţiune per­manentă şi pentru înfrumuseţa­rea fiecărui loc de muncă. Alexandru Vaida: Să nu vă imaginaţi cumva că la noi se fac minuni. Nu, totul e firesc, ome­nesc, aşa cum se cuvine să fim: responsabili, corecţi, buni colegi, atît la bucurii cit şi la necazuri. Ne cunoaştem bine unii pe alţii şi, tocmai de aceea, reuşim să preîntîmpinăm surprizele neplă­cute. Ne interesăm de viaţa fie­căruia, pe stradă, oriunde, ne simţim alături. Ne ştim şi fa­miliile, diferitele necazuri care mai apar pe alocuri. Cînd un co­leg se îmbolnăveşte, mergem a­­casă, îl vizităm, ne interesăm de el, îl ajutăm cu orice la nevoie. Foarte mult contează acest lu­ P. GIURGIU (Continuare in pag. a 2-a) Oameni si fapte Sunt aceiaşi mesteri... Start bun din activitatea de construcţii Favorizată de condiţii bune de execuţie, la cele aproape 100 de obiective economice şi social-culturale pe care le e­­xecută Trustul judeţean de construcţii-montaj, activitatea se desfăşoară din plin. Con­structorii şi-au stabilit ca ja­loane principale pentru acest an: scurtarea termenelor de dare în folosinţă prin utiliza­rea judicioasă a maşinilor şi utilajelor, a timpului de lucru şi a forţei de muncă, îmbună­tăţirea calităţii construcţiilor, reducerea cheltuielilor de e­­xecuţie. O analiză pe prima decadă a lunii ianuarie relevă faptul că realizările dobîndite sunt superioare perioadei corespun­zătoare din alţi ani, ceea ce va face posibil ca în această lună să se înfăptuiască 25 la sută din prevederile primului trimestru. Pagina a 6-a: I­I (Continuare in pag. a 2-a) Cu privire la aplicarea Legii organizării contri­buţiei băneşti şi în muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc După cum se ştie, în sesiunea sa­­­tului nostru despre însemnătatea din decembrie 1971, Marea Adunare Naţională a aprobat Legea organi­zării contribuţiei băneşti şi in mun­că pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc. Această lege se înscrie în complexul de măsuri ini­ţiat de conducerea partidului şi sta­tului nostru, pe linia atragerii mase­lor, într-o măsură tot mai mare, la conducerea activităţii economice şi social-culturale, la antrenarea aces­tora la folosirea întregului potenţial material şi uman de care dispunem, în vederea ridicării continue a gra­dului de dotare şi echipare a loca­lităţilor patriei noastre socialiste, a satisfacerii, în cit mai bune con­diţii, a nevoilor social-culturale ale populaţiei. Dorind să informăm cititorii zi a­acestei legi, respectiv despre moda­lităţile ei de aplicare, am solicitat un interviu tovarăşului AUREL TERO, secretar al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean Mureş, care la întrebările noas­tre a dat următoarele răspunsuri: întrebare: In ce constă după părerea dv., importanţa aces­tei legi şi în ce măsură va contribui aplicarea ei la ridicarea nivelului urbanistic, respectiv la înfrumuse­ţarea localităţilor din judeţul nos­tru? Răspuns: De peste 20 de ani exis­tau acte normative care reglemen­tau contribuţia cetăţenească, atît în bani cit şi in muncă, pentru dez­voltarea localităţilor rurale, măsură care s-a extins acum şi asupra me­diului urban. însemnătatea actualei legi constă în primul rînd în faptul că ea are în vedere aspectul economico-social, contribuind la dezvoltarea economi­că şi social-culturală a localităţi­lor, la modernizarea, buna lor gos­podărire şi înfrumuseţarea lor. Le­gea asigură, totodată, pentru cetă­ţenii tuturor localităţilor posibilita­tea de a realiza anumite obiective, intr-un timp scurt, potrivit dorinţe­lor şi gusturilor lor. Pe de altă parte, legea contribuie la lărgirea democraţiei socialiste, intrucit votarea obiectivelor, repar­tizarea sumelor de bani, stabilirea zilelor de muncă ce trebuie execu­tate, le fac înşişi reprezentanţii aleşi ai cetăţenilor­­prin adunările dele­gaţilor, care sunt aleşi în număr de cite 3—5, pe circumscripţii electo­rale. Se creează astfel o nouă mo­dalitate pentru participarea, în mod direct, a maselor de cetăţeni la conducerea treburilor obşteşti. Legea prevede executarea unui număr de zile prin muncă, dar tot­odată dă posibilitatea ca în caz de neexecutare, ele să fie plătite în bani. Intenţia legiuitorului a fost însă ca, în funcţie de posibilităţile lor şi de normativele ce vor fi sta­bilite, toţi cetăţenii (muncitori, ţă­rani, intelectuali etc.) să participe, umăr la umăr, la activitatea nobilă de înfrumuseţare a oraşelor şi co­munelor, pentru satisfacerea în con-Consemnat de: ŞT. IANCU

Next