Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)

1972-01-28 / nr. 22

, in locul justificărilor, masuri concrete si eficiente pentru inaifarea cred­itieior industriale lucrările de dezvoltare a I.R.U.M. Reghin constituie — In momentul de faţă — cel mai important obiectiv de investiţii din oraş. In mod fi­resc, constructorii aveau toate mo­tivele să-şi concentreze forţele aici, să-şi folosească din plin sursa re­zervelor, întregul evantai de posi­bilităţi. Dar, n-au făcut acest lucru: anul 1972 i-a găsit cu graficul ne­respectat, cu întîrzieri mari. Ca­uze? Multe, care se împart In două. In primul rînd, un motiv obiectiv: grinzile pentru acoperişul unei hale. In trimestrul IV trebuiau să so­sească de la I. P. „Progresul“ Bucu­reşti (pentru hala de montaj — vopsitorie). Din cele 33 de grinzi necesare au venit doar 12. Restul au fost descărcate la Reghin abia în ianuarie. Bineînţeles, în aseme­nea împrejurări, importanta lucrare nu putea înainta conform graficului. A existat, totodată, și o listă de motive obiective care n-au întir­­ziat să se răsfrîngă asupra altor lucrări (extinderea atelierului me­canic, grupul de ateliere, turnăto­rie etc.). Din mănunchiul acestora se desprinde şi o altă concluzie: insuficienta conlucrare proiectant­­beneficiar-constructor. Afirmînd a­­cest lucru avem în vedere — drept argument — o altă listă cu e­­xemple (redăm doar o singură sec­venţă: amplasamentul reţelelor ter­mice externeare per­tru încălzirea halei despre care am amintit s-a schimbat de trei ori şi ultima oară au fost necesare modificări la stîlpii de susţinere). Aşadar, motive, cauze. Bineînţe­les, fiecare vinovat se eschivează, vine cu diferite argumente şi se străduieşte să convingă că celălalt poartă răspunderea. Nu intenţio­năm — departe de noi acest gînd — să despicăm firul de păr şi să stabilim grade de vinovăţie. Avem în schimb datoria să reamintim un adevări pe justificări, pe analize interminabile, în nici o împreju­rare, în nici un chip, nu se vor înălţa obiective industriale. Situa­ţia e clară: lucrările nu sînt în gra­fic. Aceasta e starea de fapt. Cine anume e vinovat? Proiectantul, be­neficiarul, constructorul — toți deo­potrivă și fiecare separat. Impor­tant, însă, acum, e altceva: ce a­­num­e se întreprinde pentru recu­perarea rămînerilor în urmă? — Ultimele grinzi care trebuiau să ne sosească în trimestrul IV al anului trecut au ajuns abia în 18 ianuarie — ne spune LETAJ LA­­DISLAU, inginer șef al șantierului 4 Reghin. Imediat, am reorganizat munca la punctul de lucru I.R.U.M. Am adus automacarale speciale ca­re lucrează din plin, în două schim­buri, la montarea grinzilor şi a che­­soanelor de acoperiş. Tot în schim­buri am început montarea panou­rilor de perete. — In anul trecut şi la capitolul forţă de muncă pveaţi neajunsuri. Acum? — Concomitent cu sosirea mate­rialelor am rezolvat şi această pro­blemă: în momentul de faţă avem asigurată forţa de muncă în în­tregime, atît ostificată cît şi neca­lificată. Legat de acest aspect, mai avem de pus la punct problema transportului muncitorilor. împreu­nă cu autobaza din localitate vom rezolva şi această stare de lucruri.­­ Aşadar, aveţi un front de iarnă bine organizat. Au dispărut cauzele care frînau ritmicitatea, s-au extins posibilităţile de recu­perare. Care este stadiul celorlalte obiective? — La extinderea atelierului me­canic sîntem în grafici e ridicat la roşu şi am început lucrările in­terioare. Avem deja încălzire şi începem pardositul. Şi la al doilea post de transformare, de lîngă cen­trala termică, lucrările sînt avan­sate şi pînă la sfîrşitul lunii va fi ridicat la roşu... Doresc să mă folosesc de ocazie pentru a aminti cîteva nume care merită eviden­ţiate. Oamenii punctului de lucru au înţeles pe de-a întregul situaţia şi acţionează cu o deosebită hotă­­rîre pentru recuperarea rămîneri­lor în urmă. Merită amintite echipa de dulgheri condusă de Ioan Niţu, fierarii lui Gheorghe Naşca, beto­­niştii lui Tavasi Deneş, echipa din staţia centralizată de betoane con­dusă de Grigore Sorlea, precum şi maistrul Banga Andrei. Alături de ei sudorul Zsigmond Mihai, care, zi şi noapte, cum se spune, exe­cută toate sudurile la un nivel ca­litativ ridicat chiar şi la înălţimea de 11 m, pe scară ... — Care vor fi roadele acestor hărnicii, a măsurilor pe care le-aţi întreprins? — Obiectivul nr. 1, hala de mon­taj, pîrtă la sfîrşitul acestei luni va fi ridicat la roşu. Vom intra în jaloanele graficelor. — în legătură cu procentele de 22 şi 50 la sută ce ne relataţi? — Noi am pregătit şantierul tn aşa fel îneît în 1972 să obţinem rea­lizări mari. In primul trimestru vom recupera în întregime întîrzierile şi îl vom încheia aşa cum se cu­vine: vom realiza cel puţin 22 la sută din volumul de investiţii a­­ferent acestei perioade. Totodată, avem toate condiţiile asigurate şi sîntem hotăriţi ca pînă la sfîrşitul semestrului să realizăm 50 la sută din totalitatea lucrărilor de la cel mai important obiectiv din oraș ... P. GIURGIU mmm ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSHIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anni Km N*. n (*.90T) VhMrf, tn Ianuarie 1(72 4 pagini, 20 di bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Emisiunea „Clubul tineretului" Organizaţia U.T.C. din cadrul Combinatului de îngrăşăminte a­­zotoase Tg.-Mureş a inaugurat ieri, 27 ianuarie, emisiunea poli­­tico-educativă „Clubul tineretu­lui". Ea îşi propune să relateze fapte din viaţa şi munca tineri­lor chimişti, să orienteze activi­tatea profesională. Un loc impor­tant îl vor ocupa dialogurile cu tinerii şi alte teme cu caracter educativ. Incepînd cu săptămîna viitoare vor fi audiate şi progra­me ale brigăzii artistice de agi­taţie. A scăzut procentul de cărămizi sparte La Fabrica de cărămizi din Sărmaşu, aparţinătoare I.I.L. Lu­duş, s-a trecut, de curînd, la un nou procedeu de aşezare a că­rămizilor în cuptor, menit să reducă procentul de crăpare în faza de ardere. Dacă înainte ele erau aşezate pe cant şi cu capul spre foc, în prezent sunt rînduite cu partea lată spre foc. Prin a­­cest procedeu procentul de cără­mizi crăpate s-a redus cu 60 la sută, ceea ce echivalează cu cca. 240.000 cărămizi într-un an. Noi articole sportive încă din primele zile ale a­­nului 1972, gama produselor fa­bricate la I.P.M.S. Reghin a căpătat noi dimensiuni. In urma confruntărilor cu cerinţele co­merţului, s-au contractat şi apoi s-au asimilat în fabricaţie încă 15 modele de sacoşe şi genţi de voiaj. Noile produse realizate la sec­torul marochinărie se caracteri­zează printr-un aspect mult îm­bunătăţit, spaţiu mare de um­plere şi creşterea rezistenţei, res­pectiv a duratei de folosire. Prin asimilarea noilor produse unitatea din Reghin fabrică pen­tru mişcarea sportivă din întrea­ga ţară un număr de 68 de sor­timente și modele. Pornind de la nişte ilustrate Aplecat peste strung, tînărul urmăreşte cu în­cordare rotirile univer­salului; îi admiri iu­ţeala şi precizia mişcă­rilor; cîteva clipe mai tîrziu, în faţa piesei e­­xecutate, îi vezi chipul luminat de satisfacţia deplinei reuşite. Iar tu, simplu privitor, desco­peri dintr-o dată noi şi noi frumuseţi ale mun­cii — unice în felul lor — şi, mai ales, ale a­­cestei meserii. Intuieşti cu uşurinţă că te afli în prezenţa unui strun­gar a cărui pregătire profesională se situea­ză la cele mai înalte cote. Şi Nicolae Cherecheş — căci despre el este vorba — face zilnic do­vada acelor calităţi, a acelui complex de în­suşiri mai bine-zis, care îi atrag stima şi preţuirea întregului co­lectiv. „Meseria, munca — ne mărturisea — constituie pentru mine o permanentă sursă de satisfacţii“. L-am cunoscut por­nind de la nişte... ilus­trate. Una am zărit-o, întîmplător, pe masa primului secretar al co­mitetului orăşenesc de partid. O vedere din Sofia. Un gînd din par­tea inginerului Văradi Gheorghe, un alt des­toinic lucrător al fabri­cii, el însuşi un bun dascăl şi şlefuitor de meşteri pricepuţi şi buni cunoscători ai tainelor meseriei. Alte ilus­trate le-am descope­rit într-unul din birou­rile uzinei , cu gîndul survolînd mări şi ocea­ne, pe care maistrul Viorel Raţiu le îndreap­tă spre colectivul care l-a crescut, de la care a învăţat, cu ajutorul căruia s-a format. ION SUCIU (Continuare în pag. a 3-a). Adunări generale în C.A.P. Dezbaterile aprinse care au carac­terizat adunarea generală a coope­ratorilor din Bărboşi, comuna Zau de Cîmpie, sunt expresia unor preo­cupări asidue ale gospodarilor de aici de a-şi vedea satul tot mai bo­gat şi mai înfloritor. E adevărat că problemele ridicate de cei 18 vor­bitori au fost generate de rezulta­tele contradictorii obţinute în a­­nul agricol 1971, dar ele atestă o serioasă grijă pentru soarta coope­rativei lor. De altfel, chiar in darea de sea­mă au fost cuprinse multe aspecte, din nefericire mai mult negative, însă problema răspunderii pentru anumite stări de lucruri nu a fost răspicat şi cu adresă lămurită nici aici. Cîteva exemple ne vor con­vinge. Anul încheiat nu de mult a fost rodnic pentru agricultura judeţului, dar la C.A.P. Bărboşi numai în par­te s-a resimţit acest lucru. La pro­ducţia vegetală planul a fost rea­lizat doar la cultura porumbului, unde s-a obţinut şi o oarecare de­păşire. Şi aici, însă, în timp ce în unele brigăzi s-au obţinut producţii de 4.500—5.000 kg la hectar, în brigada I abia s-a ajuns în jur de 2.500 kg la hectar. La cultura griului, faţă de 2.900 kg la hectar planificat, s-a obţinut o producţie de 2.800 kg. Mai proaste sunt rezultatele în cultura plante­lor tehnice, unde producţiile obţi­nute sunt de-a dreptul incredibil de slabe: 85 (optzecişicinci!) kg de soia la hectar (!?!), 400 kg cînepă şi doar circa 15.000 kg sfeclă de zahăr, faţă de 22.000 planificat. Evident, acestea au tras greu în realizarea veniturilor planificate, unde se înregistrează un minus de de aproape 300.000 lei, incluzîndu-se aici şi neatingerea obiectivelor pro­puse în sectorul zootehnic. Cifrele aprobate la începutul anului 1971 nu au fost realizate nici la total efective (307 bovine existente la sfîrşitul anului, faţă de 400 cît era prevăzut), nici pe structură (fa­ţă de 127 vaci şi juninci gestante există doar 85 capete). Aceasta a atras după sine nerealizarea pro­ducţiei de lapte planificate. La o­­vine, nerealizările se cifrează la circa 300 de oi faţă de planul aprobat. Care au fost cauzele acestor se­rioase nerealizări la C.A.P. Băr­boşi? O bună parte din ele au fost subliniate de înşişi cooperatorii care au participat la discuţii evi­denţiind faptul că unele lipsuri persistă de mai mulţi ani, deşi statul nostru a venit în repetate rînduri în sprijinul cooperativei lor. Cooperatorul Nemeş Gligor subli­nia pe bună dreptate: „Partidul şi statul ne tot ajută, iar noi... ne facem autocritica şi atît!“ Ce se ascunde în spatele acestor vorbe au spus oamenii în mod deschis în faţa adunării, noi rezumîndu-le în următoarele: Consiliul de conducere nu a fost suficient de operativ în aplicarea acordului global la culturile care cer un volum mare de lucru, mai ales plantele tehnice, iar reparti­zarea parcelelor la soia (şi la sfeclă) mai ales s-a făcut după îmburuie­­narea totală a suprafeţei, astfel că a rămas fără nici o praşilă!?! La recoltarea orzului şi a griului, pe combine au lucrat doar copii, iar maşinile au intrat direct în lan­ ţ. ULIU (Continuare in pag. a 3-a) O analiză critică care a scos io evidenţă că există condiţii pentru rezultate mai bune In cinstea semicentena­rului U.T.C. intre mannestarne calural-e­­ducative, menite să cinstească aniversarea semicentenarului U.T.C. se înscrie şi cea organiza­tă — recent — sub auspiciile Consiliului orăşenesc Tîrnăveni al Organizaţiei pionierilor. Tova­răşul Nan Gheorghe — prim-se­­cretar al Comitetului orăşenesc U.T.C., Cocan Ionachi — inginer la fabrica de geamuri din lo­calitate, Olteanu Elena — elevă în anul III la Liceul nr. 2 şi Albu Gheorghe — maistru la Combinatul chimic, s-au întîlnit cu tinerii purtători ai cravatelor roşii într-un colocviu pe temai Uteciştii despre ei înşişi. Cu acest p/'HeA* invitaţii le-au vorbit pionierilor despre modul In care ei au devenit pionieri şi U.T.C.-işti, despre proiectele lor de viitor, precum şi despre mo­dul în care aceştia se pregătesc să întîmpine aniversarea semicep­tenarului U.T.C. In încheiere, pionierii de la Şcoala generală nr. 2 au pre­zentat un reuşit montaj literar­­muzical închinat semicentenaru­lui U.T.C., precum și Unirii. LUllIllt'. BULEVARDUL MAGHERU DIN BUCUREŞTI (Foto: ANDREI CZERAN) Sesiunea Consiliului popular al comunei Daneş In judeţul nostru au loc în aceste zile sesiunile consiliilor populare comunale, convocate pentru adoptarea planurilor economiei locale şi a bugetelor locale pe anul 1972. Reprezentînd un eveniment impor­tant în viaţa satelor, la sesiuni participă, alături de deputaţi, sute de locuitori ai satelor, ţărani coopera­tori, lucrători din I.A.S. şi S.M..Y., din cooperaţia de consum, cadre didactice şi alţi oameni ai muncii. Par­ticipă, de asemenea, membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean şi alte cadre cu munci de răspundere de la organele şi instituţiile judeţene. Sesiunile consiliilor populare comunale se desfă­şoară în condiţiile creşterii atribuţiilor şi răspunde­rilor organelor comunale de partid şi de stat, în lu­mina sarcinilor izvorîte din ampla cuvintare a tova­­ răşului Nicolae Ceauşescu şi din Rezoluţia Conferin­ţei pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi a primarilor, pentru intensificarea activită­ţii politice şi organizatorice, in vederea îndeplinirii cu succes a marilor sarcini din domeniul economic, so­cial şi cultural din actuala etapă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Exprimînd voinţa şi hotărîrea unanimă a locuito­rilor comunelor, consiliile populare comunale, întru­nite în sesiuni, răspund chemării la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Pechea, judeţul Ga­laţi, angajîndu-se să înregistreze în acest an succese cit mai de seamă în înfăptuirea obiectivelor Congre­sului al X-lea al Partidului Comunist Român. Ieri, în spaţioasă sală a căminului cultural de la reşedinţa de comună, a avut loc cea de-a XVII-a sesiune ordinară a Consiliului popular al comunei Daneş. Au participat, ală­turi de deputaţi, peste 250 de invi­taţi, membrii comitetului comunal de partid şi ai birourilor organiza­ţiilor de bază de pe raza comunei, conducătorii unităţilor economice şi social-culturale, lucrători din I.A.S., S.M.A., cooperaţia de consum, din Secţiile de producţie ale consiliului popular, precum şi alţi locuitori ai comunei — români, germani, ma­ghiari — fruntaşi în muncă şi în activitatea obştească. Participanţii la sesiune au salutat în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, pe alţi membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, direc­tori ai direcţiilor de specialitate şi ai altor întreprinderi şi instituţii. In cadrul sesiunii, consiliul popu­lar a analizat felul cum au fost rea­lizaţi indicatorii de plan şi preve­derile bugetare pe anul 1971, pre­cum şi propunerile pentru anul 1972. Expunerea prezentată de to­varăşa Florica Frîncu, vicepreşedin­te al comitetului executiv al consi­liului popular comunal, precum şi intervenţiile tovarăşilor loan Fleşaru, inginer-şef al C.A.P. Daneş, Ioan Drăgan, director al şcolii generale din Daneş, Gheorghe Coman, secre­tarul organizaţiei de partid de la secţia de foraj, Schobel Hermine, cooperatoare din Seleuş, Maria Gheaja, profesoară, Emil Urdea, medic veterinar de circumscripţie, loan Pruneanu, brigadier la C.A.P. Daneş, Ovidiu Mosora, directorul căminului cultural, loan Gheza, ţă­ran cooperator, Puiu Pantazi, in­­giner-şef la C.A.P. Criş, Petru Gher­man, directorul şcolii generale din Seleuş şi a altor vorbitori au scos în evidenţă realizările obţinute în comună, în special în anul 1971, lipsurile şi neajunsurile, precum şi marile rezerve pentru obţinerea u­­nor succese superioare in toate do­meniile de activitate. (Continuare în pag. a 3-a) RĂSPUNS CHEMĂRII la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Pechea, judeţul Galaţi Consiliul popular al comunei Da­neş, judeţul Mureş, întrunit în se­siunea din 27 ianuarie 1972, în care a analizat realizarea planului econo­miei locale pe anul 1971 şi a buge­tului local, a constatat cu satisfac­ţie că, sub conducerea directă a comitetului comunal de partid, cu participarea oamenilor muncii din cadrul comunei noastre, au fost obţi­nute rezultate remarcabile în do­meniul muncii şi al vieţii economi­­co-sociale şi culturale. Bazaţi pe rezultatele obţinute pre­cum şi din marea dorinţă de a contri­bui cu toate forţele la realizarea sar­cinilor economiei locale şi a bugetu­lui local pe anul 1972, exprimînd dorinţa unanimă a cetăţenilor co­munei noastre — români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi — Consiliul popular al comunei Da­neş răspunde cu entuziasm la che­marea la întrecere lansată de co­muna Pechea, judeţul Galaţi, şi ne angajăm să realizăm următoarele: I. IN DOMENIUL ECONOMIC A. In agricultură 1. — Cultivarea întregii suprafe­ţe arabile deţinute de cele două cooperative agricole de producţie, în total 1.521 ha, inclusiv loturile per­sonale ale membrilor cooperatori. 2. — Folosirea tuturor terenurilor virane şi nefolosite în vederea culti­vării lor cu plante furajere pe o suprafaţă de 5 ha. 3. — La viţa de vie se vor execu­ta, prin munca membrilor coopera­tori, lucrări de combaterea eroziunii solului în valoare de 15.000 Iei. 4. — Prin aplicarea diferenţiată şi in timpul optim a lucrărilor agrico­le şi generalizarea acordului global pe baza experienţei acumulate se vor înregistra următoarele depă­şiri faţă de plan: — la porumb boabe cu 200 kg la ha. — la cartofi cu 2.000 kg la ha. — la sfecla de zahăr cu 5.000 kg la ha. Printr-o mai bună organizare a procesului de producţie, o mai bu­nă furajare a animalelor, reduce­rea mortalităţii şi a sacrificărilor de necesitate, efectivele de animale se vor depăşi pe total sectoare după cum urmează: — taurine total cu 4 la sută; — din care: vaci și juninci cu 6 la sută; — ovine cu 5 la sută; — porcine cu 20 la sută; — păsări cu 12 la sută. Pentru o mai bună furajare a ani­malelor membrilor cooperatori, se va organiza o păşune pentru scroa­fele de prăsilă și tineretul porcin. Din suprafaţa totală de păşune vor fi îmbunătăţite 200 ha prin lucrări de curăţire, defrişări de arborele şi aplicarea a 500 tone de îngrăşămin­te naturale şi 30 tone îngrăşăminte chimice. 5.­­ Ca urmare a creşterii pro­ducţiei vegetale cooperativele agri­cole de producţie vor preda statu­lui următoarele cantităţi de produ­se: ~­ — grîu 670 tone, — porumb boabe 175 tone, — sfeclă de zahăr 2.070 tone, — cartofi de toamnă 790 tone. B. In industrie şi prestări de servicii Prin valorificarea superioară a re­surselor naturale şi a forţei de muncă în secţiile de prestări de servicii vom realiza: 1. — înfiinţarea în cadrul coope­rativei de consum a secţiilor de frizerie în cadrul satului Daneş, a cismăriei în satul Criş şi a unui laborator fotografic în centrul de comună. 2. — Se va continua în cadrul Consiliului popular cu înfiinţarea a încă 4 secţii de prestări servicii în cadrul Legii nr. 7/1971 şi a uni­tăţilor anexă, după cum urmează: — un atelier de confecţii metali­ce şi de uz gospodăresc; — un atelier de lemnărie pentru binale; — o secţie de creştere şi îngrăşa­­re a porcilor din care se vor livra la fondul de stat 50 capete în greu­tate de 100 kg fiecare; — o crescătorie de păsări pentru carne la moara din Stejerenii. Prin aceasta se va realiza o producţie de carne de porc de 5 tone şi 1 tonă carne de pasăre. Valoarea acestei producţii va fi de 60.000 lei. La cele 2 ateliere se prelimină o producţie de 370.000 lei. Cu aceste suplimentări se va realiza un volun de 1.200.000 lei. Depăşirea planului de producţie la care ne angajăm este în valoare de 430.000 lei pe anul 1972. C. Aprovizionarea populaţiei săteşti Aprovizionarea cu bunuri de larg consum a populaţiei în anul 1972 se va face in aşa fel incit să se depăşească prevederile cu suma de 200.000 lei. D. Investiţii pentru dezvoltarea e­conomică si socială a comunei 1. — Prin contribuţia patriotică a cetăţenilor comunei vom realiza in anul 1972 lucrări în valoare de (Continuare în pag. a 3-a)

Next