Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)
1972-01-28 / nr. 22
, in locul justificărilor, masuri concrete si eficiente pentru inaifarea creditieior industriale lucrările de dezvoltare a I.R.U.M. Reghin constituie — In momentul de faţă — cel mai important obiectiv de investiţii din oraş. In mod firesc, constructorii aveau toate motivele să-şi concentreze forţele aici, să-şi folosească din plin sursa rezervelor, întregul evantai de posibilităţi. Dar, n-au făcut acest lucru: anul 1972 i-a găsit cu graficul nerespectat, cu întîrzieri mari. Cauze? Multe, care se împart In două. In primul rînd, un motiv obiectiv: grinzile pentru acoperişul unei hale. In trimestrul IV trebuiau să sosească de la I. P. „Progresul“ Bucureşti (pentru hala de montaj — vopsitorie). Din cele 33 de grinzi necesare au venit doar 12. Restul au fost descărcate la Reghin abia în ianuarie. Bineînţeles, în asemenea împrejurări, importanta lucrare nu putea înainta conform graficului. A existat, totodată, și o listă de motive obiective care n-au întirziat să se răsfrîngă asupra altor lucrări (extinderea atelierului mecanic, grupul de ateliere, turnătorie etc.). Din mănunchiul acestora se desprinde şi o altă concluzie: insuficienta conlucrare proiectantbeneficiar-constructor. Afirmînd acest lucru avem în vedere — drept argument — o altă listă cu exemple (redăm doar o singură secvenţă: amplasamentul reţelelor termice externeare pertru încălzirea halei despre care am amintit s-a schimbat de trei ori şi ultima oară au fost necesare modificări la stîlpii de susţinere). Aşadar, motive, cauze. Bineînţeles, fiecare vinovat se eschivează, vine cu diferite argumente şi se străduieşte să convingă că celălalt poartă răspunderea. Nu intenţionăm — departe de noi acest gînd — să despicăm firul de păr şi să stabilim grade de vinovăţie. Avem în schimb datoria să reamintim un adevări pe justificări, pe analize interminabile, în nici o împrejurare, în nici un chip, nu se vor înălţa obiective industriale. Situaţia e clară: lucrările nu sînt în grafic. Aceasta e starea de fapt. Cine anume e vinovat? Proiectantul, beneficiarul, constructorul — toți deopotrivă și fiecare separat. Important, însă, acum, e altceva: ce anume se întreprinde pentru recuperarea rămînerilor în urmă? — Ultimele grinzi care trebuiau să ne sosească în trimestrul IV al anului trecut au ajuns abia în 18 ianuarie — ne spune LETAJ LADISLAU, inginer șef al șantierului 4 Reghin. Imediat, am reorganizat munca la punctul de lucru I.R.U.M. Am adus automacarale speciale care lucrează din plin, în două schimburi, la montarea grinzilor şi a chesoanelor de acoperiş. Tot în schimburi am început montarea panourilor de perete. — In anul trecut şi la capitolul forţă de muncă pveaţi neajunsuri. Acum? — Concomitent cu sosirea materialelor am rezolvat şi această problemă: în momentul de faţă avem asigurată forţa de muncă în întregime, atît ostificată cît şi necalificată. Legat de acest aspect, mai avem de pus la punct problema transportului muncitorilor. împreună cu autobaza din localitate vom rezolva şi această stare de lucruri. Aşadar, aveţi un front de iarnă bine organizat. Au dispărut cauzele care frînau ritmicitatea, s-au extins posibilităţile de recuperare. Care este stadiul celorlalte obiective? — La extinderea atelierului mecanic sîntem în grafici e ridicat la roşu şi am început lucrările interioare. Avem deja încălzire şi începem pardositul. Şi la al doilea post de transformare, de lîngă centrala termică, lucrările sînt avansate şi pînă la sfîrşitul lunii va fi ridicat la roşu... Doresc să mă folosesc de ocazie pentru a aminti cîteva nume care merită evidenţiate. Oamenii punctului de lucru au înţeles pe de-a întregul situaţia şi acţionează cu o deosebită hotărîre pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Merită amintite echipa de dulgheri condusă de Ioan Niţu, fierarii lui Gheorghe Naşca, betoniştii lui Tavasi Deneş, echipa din staţia centralizată de betoane condusă de Grigore Sorlea, precum şi maistrul Banga Andrei. Alături de ei sudorul Zsigmond Mihai, care, zi şi noapte, cum se spune, execută toate sudurile la un nivel calitativ ridicat chiar şi la înălţimea de 11 m, pe scară ... — Care vor fi roadele acestor hărnicii, a măsurilor pe care le-aţi întreprins? — Obiectivul nr. 1, hala de montaj, pîrtă la sfîrşitul acestei luni va fi ridicat la roşu. Vom intra în jaloanele graficelor. — în legătură cu procentele de 22 şi 50 la sută ce ne relataţi? — Noi am pregătit şantierul tn aşa fel îneît în 1972 să obţinem realizări mari. In primul trimestru vom recupera în întregime întîrzierile şi îl vom încheia aşa cum se cuvine: vom realiza cel puţin 22 la sută din volumul de investiţii aferent acestei perioade. Totodată, avem toate condiţiile asigurate şi sîntem hotăriţi ca pînă la sfîrşitul semestrului să realizăm 50 la sută din totalitatea lucrărilor de la cel mai important obiectiv din oraș ... P. GIURGIU mmm ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSHIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anni Km N*. n (*.90T) VhMrf, tn Ianuarie 1(72 4 pagini, 20 di bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Emisiunea „Clubul tineretului" Organizaţia U.T.C. din cadrul Combinatului de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş a inaugurat ieri, 27 ianuarie, emisiunea politico-educativă „Clubul tineretului". Ea îşi propune să relateze fapte din viaţa şi munca tinerilor chimişti, să orienteze activitatea profesională. Un loc important îl vor ocupa dialogurile cu tinerii şi alte teme cu caracter educativ. Incepînd cu săptămîna viitoare vor fi audiate şi programe ale brigăzii artistice de agitaţie. A scăzut procentul de cărămizi sparte La Fabrica de cărămizi din Sărmaşu, aparţinătoare I.I.L. Luduş, s-a trecut, de curînd, la un nou procedeu de aşezare a cărămizilor în cuptor, menit să reducă procentul de crăpare în faza de ardere. Dacă înainte ele erau aşezate pe cant şi cu capul spre foc, în prezent sunt rînduite cu partea lată spre foc. Prin acest procedeu procentul de cărămizi crăpate s-a redus cu 60 la sută, ceea ce echivalează cu cca. 240.000 cărămizi într-un an. Noi articole sportive încă din primele zile ale anului 1972, gama produselor fabricate la I.P.M.S. Reghin a căpătat noi dimensiuni. In urma confruntărilor cu cerinţele comerţului, s-au contractat şi apoi s-au asimilat în fabricaţie încă 15 modele de sacoşe şi genţi de voiaj. Noile produse realizate la sectorul marochinărie se caracterizează printr-un aspect mult îmbunătăţit, spaţiu mare de umplere şi creşterea rezistenţei, respectiv a duratei de folosire. Prin asimilarea noilor produse unitatea din Reghin fabrică pentru mişcarea sportivă din întreaga ţară un număr de 68 de sortimente și modele. Pornind de la nişte ilustrate Aplecat peste strung, tînărul urmăreşte cu încordare rotirile universalului; îi admiri iuţeala şi precizia mişcărilor; cîteva clipe mai tîrziu, în faţa piesei executate, îi vezi chipul luminat de satisfacţia deplinei reuşite. Iar tu, simplu privitor, descoperi dintr-o dată noi şi noi frumuseţi ale muncii — unice în felul lor — şi, mai ales, ale acestei meserii. Intuieşti cu uşurinţă că te afli în prezenţa unui strungar a cărui pregătire profesională se situează la cele mai înalte cote. Şi Nicolae Cherecheş — căci despre el este vorba — face zilnic dovada acelor calităţi, a acelui complex de însuşiri mai bine-zis, care îi atrag stima şi preţuirea întregului colectiv. „Meseria, munca — ne mărturisea — constituie pentru mine o permanentă sursă de satisfacţii“. L-am cunoscut pornind de la nişte... ilustrate. Una am zărit-o, întîmplător, pe masa primului secretar al comitetului orăşenesc de partid. O vedere din Sofia. Un gînd din partea inginerului Văradi Gheorghe, un alt destoinic lucrător al fabricii, el însuşi un bun dascăl şi şlefuitor de meşteri pricepuţi şi buni cunoscători ai tainelor meseriei. Alte ilustrate le-am descoperit într-unul din birourile uzinei , cu gîndul survolînd mări şi oceane, pe care maistrul Viorel Raţiu le îndreaptă spre colectivul care l-a crescut, de la care a învăţat, cu ajutorul căruia s-a format. ION SUCIU (Continuare în pag. a 3-a). Adunări generale în C.A.P. Dezbaterile aprinse care au caracterizat adunarea generală a cooperatorilor din Bărboşi, comuna Zau de Cîmpie, sunt expresia unor preocupări asidue ale gospodarilor de aici de a-şi vedea satul tot mai bogat şi mai înfloritor. E adevărat că problemele ridicate de cei 18 vorbitori au fost generate de rezultatele contradictorii obţinute în anul agricol 1971, dar ele atestă o serioasă grijă pentru soarta cooperativei lor. De altfel, chiar in darea de seamă au fost cuprinse multe aspecte, din nefericire mai mult negative, însă problema răspunderii pentru anumite stări de lucruri nu a fost răspicat şi cu adresă lămurită nici aici. Cîteva exemple ne vor convinge. Anul încheiat nu de mult a fost rodnic pentru agricultura judeţului, dar la C.A.P. Bărboşi numai în parte s-a resimţit acest lucru. La producţia vegetală planul a fost realizat doar la cultura porumbului, unde s-a obţinut şi o oarecare depăşire. Şi aici, însă, în timp ce în unele brigăzi s-au obţinut producţii de 4.500—5.000 kg la hectar, în brigada I abia s-a ajuns în jur de 2.500 kg la hectar. La cultura griului, faţă de 2.900 kg la hectar planificat, s-a obţinut o producţie de 2.800 kg. Mai proaste sunt rezultatele în cultura plantelor tehnice, unde producţiile obţinute sunt de-a dreptul incredibil de slabe: 85 (optzecişicinci!) kg de soia la hectar (!?!), 400 kg cînepă şi doar circa 15.000 kg sfeclă de zahăr, faţă de 22.000 planificat. Evident, acestea au tras greu în realizarea veniturilor planificate, unde se înregistrează un minus de de aproape 300.000 lei, incluzîndu-se aici şi neatingerea obiectivelor propuse în sectorul zootehnic. Cifrele aprobate la începutul anului 1971 nu au fost realizate nici la total efective (307 bovine existente la sfîrşitul anului, faţă de 400 cît era prevăzut), nici pe structură (faţă de 127 vaci şi juninci gestante există doar 85 capete). Aceasta a atras după sine nerealizarea producţiei de lapte planificate. La ovine, nerealizările se cifrează la circa 300 de oi faţă de planul aprobat. Care au fost cauzele acestor serioase nerealizări la C.A.P. Bărboşi? O bună parte din ele au fost subliniate de înşişi cooperatorii care au participat la discuţii evidenţiind faptul că unele lipsuri persistă de mai mulţi ani, deşi statul nostru a venit în repetate rînduri în sprijinul cooperativei lor. Cooperatorul Nemeş Gligor sublinia pe bună dreptate: „Partidul şi statul ne tot ajută, iar noi... ne facem autocritica şi atît!“ Ce se ascunde în spatele acestor vorbe au spus oamenii în mod deschis în faţa adunării, noi rezumîndu-le în următoarele: Consiliul de conducere nu a fost suficient de operativ în aplicarea acordului global la culturile care cer un volum mare de lucru, mai ales plantele tehnice, iar repartizarea parcelelor la soia (şi la sfeclă) mai ales s-a făcut după îmburuienarea totală a suprafeţei, astfel că a rămas fără nici o praşilă!?! La recoltarea orzului şi a griului, pe combine au lucrat doar copii, iar maşinile au intrat direct în lan ţ. ULIU (Continuare in pag. a 3-a) O analiză critică care a scos io evidenţă că există condiţii pentru rezultate mai bune In cinstea semicentenarului U.T.C. intre mannestarne calural-educative, menite să cinstească aniversarea semicentenarului U.T.C. se înscrie şi cea organizată — recent — sub auspiciile Consiliului orăşenesc Tîrnăveni al Organizaţiei pionierilor. Tovarăşul Nan Gheorghe — prim-secretar al Comitetului orăşenesc U.T.C., Cocan Ionachi — inginer la fabrica de geamuri din localitate, Olteanu Elena — elevă în anul III la Liceul nr. 2 şi Albu Gheorghe — maistru la Combinatul chimic, s-au întîlnit cu tinerii purtători ai cravatelor roşii într-un colocviu pe temai Uteciştii despre ei înşişi. Cu acest p/'HeA* invitaţii le-au vorbit pionierilor despre modul In care ei au devenit pionieri şi U.T.C.-işti, despre proiectele lor de viitor, precum şi despre modul în care aceştia se pregătesc să întîmpine aniversarea semiceptenarului U.T.C. In încheiere, pionierii de la Şcoala generală nr. 2 au prezentat un reuşit montaj literarmuzical închinat semicentenarului U.T.C., precum și Unirii. LUllIllt'. BULEVARDUL MAGHERU DIN BUCUREŞTI (Foto: ANDREI CZERAN) Sesiunea Consiliului popular al comunei Daneş In judeţul nostru au loc în aceste zile sesiunile consiliilor populare comunale, convocate pentru adoptarea planurilor economiei locale şi a bugetelor locale pe anul 1972. Reprezentînd un eveniment important în viaţa satelor, la sesiuni participă, alături de deputaţi, sute de locuitori ai satelor, ţărani cooperatori, lucrători din I.A.S. şi S.M..Y., din cooperaţia de consum, cadre didactice şi alţi oameni ai muncii. Participă, de asemenea, membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean şi alte cadre cu munci de răspundere de la organele şi instituţiile judeţene. Sesiunile consiliilor populare comunale se desfăşoară în condiţiile creşterii atribuţiilor şi răspunderilor organelor comunale de partid şi de stat, în lumina sarcinilor izvorîte din ampla cuvintare a tova răşului Nicolae Ceauşescu şi din Rezoluţia Conferinţei pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi a primarilor, pentru intensificarea activităţii politice şi organizatorice, in vederea îndeplinirii cu succes a marilor sarcini din domeniul economic, social şi cultural din actuala etapă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Exprimînd voinţa şi hotărîrea unanimă a locuitorilor comunelor, consiliile populare comunale, întrunite în sesiuni, răspund chemării la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Pechea, judeţul Galaţi, angajîndu-se să înregistreze în acest an succese cit mai de seamă în înfăptuirea obiectivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Ieri, în spaţioasă sală a căminului cultural de la reşedinţa de comună, a avut loc cea de-a XVII-a sesiune ordinară a Consiliului popular al comunei Daneş. Au participat, alături de deputaţi, peste 250 de invitaţi, membrii comitetului comunal de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază de pe raza comunei, conducătorii unităţilor economice şi social-culturale, lucrători din I.A.S., S.M.A., cooperaţia de consum, din Secţiile de producţie ale consiliului popular, precum şi alţi locuitori ai comunei — români, germani, maghiari — fruntaşi în muncă şi în activitatea obştească. Participanţii la sesiune au salutat în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, pe alţi membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, directori ai direcţiilor de specialitate şi ai altor întreprinderi şi instituţii. In cadrul sesiunii, consiliul popular a analizat felul cum au fost realizaţi indicatorii de plan şi prevederile bugetare pe anul 1971, precum şi propunerile pentru anul 1972. Expunerea prezentată de tovarăşa Florica Frîncu, vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular comunal, precum şi intervenţiile tovarăşilor loan Fleşaru, inginer-şef al C.A.P. Daneş, Ioan Drăgan, director al şcolii generale din Daneş, Gheorghe Coman, secretarul organizaţiei de partid de la secţia de foraj, Schobel Hermine, cooperatoare din Seleuş, Maria Gheaja, profesoară, Emil Urdea, medic veterinar de circumscripţie, loan Pruneanu, brigadier la C.A.P. Daneş, Ovidiu Mosora, directorul căminului cultural, loan Gheza, ţăran cooperator, Puiu Pantazi, inginer-şef la C.A.P. Criş, Petru Gherman, directorul şcolii generale din Seleuş şi a altor vorbitori au scos în evidenţă realizările obţinute în comună, în special în anul 1971, lipsurile şi neajunsurile, precum şi marile rezerve pentru obţinerea unor succese superioare in toate domeniile de activitate. (Continuare în pag. a 3-a) RĂSPUNS CHEMĂRII la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Pechea, judeţul Galaţi Consiliul popular al comunei Daneş, judeţul Mureş, întrunit în sesiunea din 27 ianuarie 1972, în care a analizat realizarea planului economiei locale pe anul 1971 şi a bugetului local, a constatat cu satisfacţie că, sub conducerea directă a comitetului comunal de partid, cu participarea oamenilor muncii din cadrul comunei noastre, au fost obţinute rezultate remarcabile în domeniul muncii şi al vieţii economico-sociale şi culturale. Bazaţi pe rezultatele obţinute precum şi din marea dorinţă de a contribui cu toate forţele la realizarea sarcinilor economiei locale şi a bugetului local pe anul 1972, exprimînd dorinţa unanimă a cetăţenilor comunei noastre — români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi — Consiliul popular al comunei Daneş răspunde cu entuziasm la chemarea la întrecere lansată de comuna Pechea, judeţul Galaţi, şi ne angajăm să realizăm următoarele: I. IN DOMENIUL ECONOMIC A. In agricultură 1. — Cultivarea întregii suprafeţe arabile deţinute de cele două cooperative agricole de producţie, în total 1.521 ha, inclusiv loturile personale ale membrilor cooperatori. 2. — Folosirea tuturor terenurilor virane şi nefolosite în vederea cultivării lor cu plante furajere pe o suprafaţă de 5 ha. 3. — La viţa de vie se vor executa, prin munca membrilor cooperatori, lucrări de combaterea eroziunii solului în valoare de 15.000 Iei. 4. — Prin aplicarea diferenţiată şi in timpul optim a lucrărilor agricole şi generalizarea acordului global pe baza experienţei acumulate se vor înregistra următoarele depăşiri faţă de plan: — la porumb boabe cu 200 kg la ha. — la cartofi cu 2.000 kg la ha. — la sfecla de zahăr cu 5.000 kg la ha. Printr-o mai bună organizare a procesului de producţie, o mai bună furajare a animalelor, reducerea mortalităţii şi a sacrificărilor de necesitate, efectivele de animale se vor depăşi pe total sectoare după cum urmează: — taurine total cu 4 la sută; — din care: vaci și juninci cu 6 la sută; — ovine cu 5 la sută; — porcine cu 20 la sută; — păsări cu 12 la sută. Pentru o mai bună furajare a animalelor membrilor cooperatori, se va organiza o păşune pentru scroafele de prăsilă și tineretul porcin. Din suprafaţa totală de păşune vor fi îmbunătăţite 200 ha prin lucrări de curăţire, defrişări de arborele şi aplicarea a 500 tone de îngrăşăminte naturale şi 30 tone îngrăşăminte chimice. 5. Ca urmare a creşterii producţiei vegetale cooperativele agricole de producţie vor preda statului următoarele cantităţi de produse: ~ — grîu 670 tone, — porumb boabe 175 tone, — sfeclă de zahăr 2.070 tone, — cartofi de toamnă 790 tone. B. In industrie şi prestări de servicii Prin valorificarea superioară a resurselor naturale şi a forţei de muncă în secţiile de prestări de servicii vom realiza: 1. — înfiinţarea în cadrul cooperativei de consum a secţiilor de frizerie în cadrul satului Daneş, a cismăriei în satul Criş şi a unui laborator fotografic în centrul de comună. 2. — Se va continua în cadrul Consiliului popular cu înfiinţarea a încă 4 secţii de prestări servicii în cadrul Legii nr. 7/1971 şi a unităţilor anexă, după cum urmează: — un atelier de confecţii metalice şi de uz gospodăresc; — un atelier de lemnărie pentru binale; — o secţie de creştere şi îngrăşare a porcilor din care se vor livra la fondul de stat 50 capete în greutate de 100 kg fiecare; — o crescătorie de păsări pentru carne la moara din Stejerenii. Prin aceasta se va realiza o producţie de carne de porc de 5 tone şi 1 tonă carne de pasăre. Valoarea acestei producţii va fi de 60.000 lei. La cele 2 ateliere se prelimină o producţie de 370.000 lei. Cu aceste suplimentări se va realiza un volun de 1.200.000 lei. Depăşirea planului de producţie la care ne angajăm este în valoare de 430.000 lei pe anul 1972. C. Aprovizionarea populaţiei săteşti Aprovizionarea cu bunuri de larg consum a populaţiei în anul 1972 se va face in aşa fel incit să se depăşească prevederile cu suma de 200.000 lei. D. Investiţii pentru dezvoltarea economică si socială a comunei 1. — Prin contribuţia patriotică a cetăţenilor comunei vom realiza in anul 1972 lucrări în valoare de (Continuare în pag. a 3-a)